INCALZIREA GLOBALA...

UN PROIECT MARCA ALMA GAVRIL URSACHE (fata desteapta)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Autori: Pîrju Raluca şi Gavril Alma
Coordonatori: Prof. Dr. Porof Marcel şi Prof. Cojocariu Dan

Ştim că încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate, ale atmosferei, în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii. Ne-am întrebat vreodată care sunt cauzele acestui fenomen? Ştim care ar fi soluţiile? Răspunsul este simplu, nu. Majoritatea persoanelor nu sunt interesate de gravitatea situaţiei şi puţini ştiu despre ce vorbim. Un raport comandat de guvernul britanic arată că temperaturilor pot creşte cu 1,5°C şi 6°C în decursul acestui secol, dacă nu se iau măsuri adecvate. Temperaturile globale medii au crescut deja cu 0,6°C din perioada pre-industrială. Pe măsură ce clima devine mai aridă şi râurile seacă, sursele de apă s-ar putea împuţina, afectând agricultura şi industriile care depind de apă şi ar putea duce la o mai mare poluare, o creştere a numărului deceselor cauzate de căldură şi o creştere a necesităţii de energie electrică în lunile de vară.
Opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii în a doua jumatate a secolului al XX-lea se datorează creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Încălzirea globală are efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. O altă cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe, ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivelul întregului glob.
O responsabilitate tot mai mare îi revine fiecăruia dintre noi. Consumul global de energie este influenţat de fiecare consumator individual, iar specialiştii din domeniu indică emisii anuale de CO2 în valoare de maximum 1,3 tone pe persoană, pentru a menţine o creştere medie a temperaturii globale de maximum 2° C. Utilizarea unor maşini cu consum cât mai redus de carburant, folosirea mijloacelor de transport în comun sau a celor nepoluante, cum sunt bicicletele, folosirea de becuri economice, evitarea consumului inutil de energie prin scoaterea din priză a încărcătoarelor şi a aparatelor electrice şi electronice atunci când nu le folosim sunt doar cateva variante la îndemâna fiecăruia.
Un drum cu avionul de 2.500 km produce 1,3 tone de CO2. La fel, un drum cu o maşina de teren, pe o lungime de maximum 3.000 km. Procesarea cărnii consumate timp de un an de 4 persoane dintr-o ţară industrializată generează aceeaşi cantitate de gaze cu efect de seră. Prin comparaţie, folosirea bicicletei pentru a ajunge la locul de muncă scade emisiile de CO2 cu o jumătate de tonă pe an. Iar dacă toţi consumatorii individuali din UE ar folosi becuri economice, emisiile anuale s-ar reduce cu 27 de milioane de tone.
Dacă ţările s-ar uni, dacă oamenii ar fi conştienţi şi mai receptivi, poate situaţia planetei ar fi mai bună. Mai întâi trebuie să înţelegem tot ce se întămplă în jurul nostru, apoi să încercăm să eliminăm factorii negativi din viaţa noastră. De câţiva ani încoace există multe organizaţii ce luptă împotriva încălzirii globale. Idei precum: "Eu sunt doar o singură persoană, nu am cum să schimb lucrurile..." sau "Eu cred că mă încadrez în limita de 1,3 tone/an, nu am cum să produc atât de mult CO2" sunt de mult depăşite şi dovedesc că oamenii nu vor să se gândească la faptul că puţinul pe care îl economisesc contează.