Procedura de eliberare a certificatului de atestare fiscala

S-a aprobat procedura de eliberare a certificatului de atestare fiscala

- Conform prevederilor comunicate de Directia Generala a Finantelor Publice
certificatul de atestare fiscala pentru persoane juridice va trebui sa fie
structurat pe trei sectiuni.
Sectiunea A cuprinde obligatiile de plata restante pe fiecare tip de impozit, taxa
sau alte venituri bugetare si obligatii fiscale accesorii.
"Prin obligatii de plata restante se înteleg toate obligatiile exigibile neachitate
pâna la data eliberarii certificatului de atestare fiscala. Ne referin aici la cele
existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumita si
luna de referinta", ne-a explicat Maria Taran, purtator de cuvânt al DGFPJ Iasi.
Aceasta a adaugat ca certificatele de atestare fiscala pentru persoanele juridice
eliberate în primele 5 zile lucratoare ale lunii mentioneaza creantele fiscale
exigibile existente în sold la sfârsitul lunii anterioare lunii de referinta si
neachitate pâna la data eliberarii documentului.
Sectiunea B va cuprinde patru seturi de mentiuni.
"Printre acestea se afla actul prin care s-au acordat înlesniri la plata, dupa caz,
precum si cuantumul sumelor care fac obiectul acestora. De asemenea, trebuie
mentionat planul de organizare judiciara aprobat de judecatorul sindic, precum si
cuantumul obligatiilor cu termene de plata viitoare stabilite prin acest plan de
organizare judiciara", ne-a declarat Maria Taran.
Tot în acesata sectiune se va regasi cererea de restituire si/sau compensare, în
curs de solutionare, si sumele ce fac obiectul acestora. "Foarte important este
decontul de TVA cu sume negative si optiune de ramburasre, cu sumele aferente", a
continuat reprezentantul Fiscului iesean.
În sectiunea C se va mentiona diferenta dintre obligatiile de plata cuprinse la
sectiunea A si sumele declarate la sectiunea B, cât si totatul obligatiilor bugetare
de plata la 12 luni.
"Informatiile din sectiunea C se vor completa doar daca solicitantul certificatului
de atestare fiscala mentioneaza expres acest lucru în cererea sa. Nu se înscriu în
certificat sumele reprezentând creantele stabilite prin acte administrative fiscale
a caror executare este suspendata în conditiile articolelor 14-15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si sumele reprezentând amenzi
contraventionale", a precizat Maria Taran.
Certificatul de atestare fiscala se utilizeaza si în cazul entitatilor fara
personalitate juridica prevazute la articolul 72, aliniatul 1, litera a, din Codul
de Procedura Fiscala.

Registrul Comertului .... din nou la CCI ?

Registrul Comertului trece in subordinea Camerei de Comert, au stabilit deputatii
Camera Deputatilor a adoptat propunerea legislativa privind trecerea Oficiului
National al Registrului Comertului din subordinea Ministerului Justitiei in cea a
Camerei de Comert, cu 157 de voturi "pentru", 71 "impotriva" si o abtinere.

Deputatii au dezbatut, lunea trecuta pe articole, propunerea legislativa privind
trecerea Oficiului National al Registrului Comertului din subordinea Ministerului
Justitiei in cea a Camerei de Comert, deputatii PSD-PC, PNL si UDMR exprimandu-se in
favoarea legii, democrat-liberalii anuntand ca voteaza liber.

Deputatii au reusit, la 15 iunie, sa dezbata si sa adopte pe articole propunerea
legislativa pentru modificarea Legii privind registrul comertului, initiata de 13
deputati si senatori provenind din PSD, PNL, PRM, UDMR, PC si grupul minoritatilor
nationale, si respinsa in Senat pe 7 octombrie 2008. Proiectul fusese retrimis cu o
saptamana in urma la Comisia juridica si a intrat pe ordinea de zi a plenului in
regim de urgenta.

Democrat-liberalii au exprimat, in cadrul dezbaterilor, pozitii nefavorabile
adoptarii proiectului legislativ, liderul grupului, Mircea Toader, precizand ca
deputatilor nu li s-a impus o directie din partea PD-L, astfel ca vor vota "cum cred
de cuviinta". Atat Petru Calian, Daniel Oajdea, cat si Mircea Toader, au sustinut ca
ONRC trebuie sa ramana la Ministerul Justitiei, "mai ales in conditii de criza".
Democrat-liberalul Teodor Spanu a aratat ca situatia care ar putea fi implementata
odata cu adoptarea acestei legi mai exista doar in alte doua tari, ceea ce arata ca
nu este oportuna trecerea ONRC la Camera de Comert si Industrii.

In schimb, PSD, prin vocea Aurei Vasile, si UDMR, prin deputatul Antal Istvan, au
sustinut ca proiectul legislativ contribuie la procesul de descentralizare. Si
liderul PNL Eugen Nicolaescu a pledat pentru votul in favoarea proiectului
legislativ.

Reprezentantul Ministerului Justitiei a pledat pentru pastrarea statutului actual al
Registrului Comertului, aratand ca proiectul legislativ in discutie nu ofera nicio
garantie pentru functionarea eficienta a institutiei.

Deputatii juristi au dat, in urma cu doua spatamani, raport favorabil propunerii
legislative privind trecerea Oficiului National al Registrului Comertului din
subordinea Ministerului Justitiei in cea a Camerelor de Comert, in favoarea
proiectului au votat PSD-PC, PNL si UDMR, iar PDL "impotriva".

Comisia juridica a Camerei a adoptat, cu 11 voturi favorabile, opt "impotriva" si o
abtinere, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 26/1990 privind
Registrul Comertului si a Legii camerelor de comert din Romania nr 335/2007,
adaugand o serie de amendamente.

PDL a fost singurul partid care s-a opus proiectului. Deputatul PDL Daniel Buda a
explicat ca reprezentantii democrat-liberali s-au opus acestei schimbari,
considerand ca, in prezent, sistemul este extrem de eficient, neexistand motive de a
muta ONRC din subordinea Ministerului Justitiei.

Initial, propunerea legislativa prevedea ca Registrul Comertului sa nu aiba
personalitate juridica, insa la insistentele reprezentantilor Registrului, s-a
adoptat un amendament prin care ONRC a capatat personalitate juridica. Un alt
amendament acceptat de deputatii juristi stipuleaza ca sumele care reprezinta
diferente intre veniturile incasate prin activitatea oficiilor Registrului si
cheltuielile aferente necesare functionarii lor se fac venit la bugetul de stat.
Potrivit unui alt amendament, pentru operatiunile efectuate, Registrul Comertului
percepe tarife stabilite prin hotarare de Guvern, la propunerea Camerei de Comert si
Industrii a Romaniei.

Reprezentantul Registrului Comertului a criticat proiectul, argumentand ca, odata cu
aceasta trecere, nu se va putea asigura caracterul unitar al tuturor operatiunilor
Registrului, in conditiile in care camerele teritoriale de comert pe langa care vor
functiona oficiile Registrului sunt entitati distincte, nefiind subordonate Camerei
Nationale De comerti si Industrii din Romania.

Ministrul Justitiei a trimis, la 25 mai, conducerii Camerei o solicitare de amanare,
pana dupa discutarea Raportului CE, a dezbaterii asupra propunerii de transferare a
Registrului Comertului in subordinea Camerelor de Comert, dar deputatii i-au
retrimis cererea pe motiv ca nu e semnata si de premier.

Predoiu aducea, in scrisoarea inaintata Camerei, o serie de argumente in favoarea
mentinerii statutului actual de institutie publica al ONRC si afirma ca propunerea
legislativa contine aspecte de neconstitutionalitate si nelegalitate, precum si
deficiente sub aspectul tehnicii legislative. "Preluarea de catre Camerele de Comert
a atributiilor Registrului Comertului are semnificatia unei concesionari directe de
servicii publice, contrar articolului 136 din Constitutie. In plus, se propun
solutii legislative ce ingradesc dreptul la proprietate al tertilor cu care ONRC a
incheiat contracte de inchiriere pentru localitatile folosite cu titlul de sediu" se
arata in document.

Potrivit solicitarii semnate de Predoiu, prin transferul Registrului Comertului,
Ministerul Justitiei, care este responsabil sa realizeze transpunerea si sa
monitorizeze aplicarea normelor comunitare in materia societatilor comerciale, este
pus in imposibilitatea de a indeplini aceste atributii. In plus, "toate celelalte
state UE au optat pentru varianta ca Registrul Comertului sa fie o institutie
publica", se mai spune in scrisoare.