Traian Basescu a spus ca orice amanare in aderarea Romaniei la acordul Schengen va duce la blocarea, in semn de protest, a celor 271 de milioane de euro destinati sporirii securitatii granitelor"
Anul 2011 ar putea fi unul dificil pentru UE, marcat de dispute intre membrii din Estul Europei si cei din Vest, iar diferendele privind intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen reprezinta numai unul dintre exemplele in acest sens, afirma Financial Times, in editia online de sambata.
Intr-un comentariu intitulat "Estul si Vestul au interese «divergente» in UE", Financial Times afirma ca 2011 ar fi trebuit sa fie anul in care tarile foste comuniste din Europa Centrala demonstreaza ca sunt egale cu statele din Vest, asigurand presedintia UE pentru prima data in istoria Uniunii.
"Daca luna trecuta reprezinta o indicatie, ar putea fi un an dur", afirma FT, citat de MEDIAFAX.
Dupa numai o saptamana, presedintia ungara a Uniunii este marcata de controverse, dupa ce guvernele occidentale l-au acuzat pe premierul Viktor Orban ca incalca principii fundamentale ale UE prin aplicarea unei legi a presei care ii ofera preorgative sporite in domeniul media. [The Guardian: Viktor Orban nu poate detine presedintia UE 6 Ianuarie 2011]
La randul sau, Polonia - care va prelua presedintia UE in a doua jumatate a anului - a fost implicata in decembrie intr-o disputa cu Marea Britanie, Franta si Germania in legatura cu inghetarea cheltuielilor europene.
"Iar Romania si Bulgaria au intrat bursc in defensiva dupa ce Franta si Germania au afirmat ca vor bloca aderarea noilor membri" in spatiul Schengen, adauga Financial Times.
Toate aceste initiative au provocat reactii in capitalele din Europa Centrala si de Est.
Orban a avertizat impotriva oricarei masuri europene care ar trata Ungaria diferit fata de "alte tari care au democratii de 200 de ani", Polonia a promis ca se va opune oricarei reduceri a fondurilor europene de dezvoltare destinate noilor membri, iar ministrul roman de Externe a amenintat ca va bloca intrarea Croatiei in UE daca aderarea Romaniei la Schengen nu va fi aprobata, insa presedintele Traian Basescu s-a delimitat ulterior de aceasta amenintare.
"Nu vom accepta discriminari din partea nimanui, nici chiar a celor mai puternice state UE", a spus Basescu.
Tensiunile au fost vizibile si vineri, cand Viktor Orban si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu au reusit sa-si ascunda divergentele de opinie in legatura cu legea ungara a presei.
Disputele risca sa umbreasca presedintia ungara a UE si chiar si pe cea poloneza, in conditiile in care dezbaterile privind bugetul UE nu se vor incheia inainte de sfarsitul anului, iar disputele privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea dura luni de zile, deoarece Franta si Germania nu par sa renunte la pozitia lor.
Financial Times afirma ca exista indicii ca noii membri UE incearca sa se uneasca pentru a face parte presiunilor occidentale.
Un diplomat dintr-o tara central-europeana a afirmat ca membrii din Estul continentului sunt legati intre ei de experienta comuna a epocii comuniste, a economiilor si democratiilor in dezvoltare si a luptei de a obtine influenta la Bruxelles."Dar nu toti noii membri pot fi pusi in aceeasi oala (...) Au o parte comuna a experientei istorice. Dar pozitiile si prioritatile economice si in alte domenii sunt destul de diferite", a adaugat el.
Europa ar putea fi confruntata cu un nou val de imigranti ilegali
Presa britanica de sambata afirma ca Europa ar putea fi confruntata cu un nou val de imigranti ilegali, in cazul in care Romania blocheaza investitiile in securizarea frontierelor, ca urmare a amanarii aderarii la spatiul Schengen.
"Presedintele Traian Basescu a afirmat ca va renunta la securitatea granitei , in semn de protest intr-o disputa privind restrictiile de imigrare in cazul cetatenilor romani", afirma Daily Express in editia online, intr-un articol intitulat "Romania ameninta sa deschida granitele".
Si Daily Mail scrie, in editia online de sambata, despre " temeri legate de un aflux de imigranti in Marea Britanie, dupa ce presedintele roman declara ca nu poate garanta securitatea granitelor",
duminică, 13 februarie 2011
Amenzi circulatie 2011
Amenzile de circulatie sunt mai mari din 2011. Soferii indisciplinati vor scoate mai multi bani din buzunar daca sunt prinsi fara centura de siguranta, cu viteza prea mare sau masina murdara. Noile amenzi rutiere ii vor ustura in mod serios la buzunar pe cei care persista in greseala, topul revenind unor "nereguli" precum depasirea vitezei legale cu peste 40 de km/h, conducerea sub influenta bauturilor alcoolice si rotile pline de noroi. Pentru toate acestea, conducatorii auto vor plati o amenda cuprinsa intre 603 si 1.340 lei.
Folosirea telefonului mobil, oprirea in loc nepermis si lipsa centurii de siguranta se taxeaza cu pana la 201 lei. Neacordarea de prioritate pietonilor sau altor autovehicule din trafic se sanctioneaza cu retinerea permisului si o amenda intre 268 si 335 lei.
folosirea telefonului mobil - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- lipsa centurii de siguranta - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- oprirea in loc nepermis - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- stationarea in loc nepermis - 3 puncte de penalizare si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
- depasirea vitezei legale cu 10-20 km/h - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- depasirea vitezei legale cu 20-30 km/h - 3 puncte de penalizare si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
- depasirea vitezei legale cu 30-40 km/h - 4 puncte de penalizare si amenda intre 402 si 536 lei (amenda veche 360-480 lei)
- depasirea vitezei legale cu 40-50 km/h - 6 puncte de penalizare si amenda intre 603 si 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)
- depasirea vitezei legale cu peste 50 km/h - permis retinut si amenda intre 603 si 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)
- trecerea pe culoarea rosie a semaforului - permis retinut si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
Folosirea telefonului mobil, oprirea in loc nepermis si lipsa centurii de siguranta se taxeaza cu pana la 201 lei. Neacordarea de prioritate pietonilor sau altor autovehicule din trafic se sanctioneaza cu retinerea permisului si o amenda intre 268 si 335 lei.
folosirea telefonului mobil - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- lipsa centurii de siguranta - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- oprirea in loc nepermis - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- stationarea in loc nepermis - 3 puncte de penalizare si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
- depasirea vitezei legale cu 10-20 km/h - 2 puncte de penalizare si amenda intre 134 si 201 lei (amenda veche 120-180 lei)
- depasirea vitezei legale cu 20-30 km/h - 3 puncte de penalizare si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
- depasirea vitezei legale cu 30-40 km/h - 4 puncte de penalizare si amenda intre 402 si 536 lei (amenda veche 360-480 lei)
- depasirea vitezei legale cu 40-50 km/h - 6 puncte de penalizare si amenda intre 603 si 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)
- depasirea vitezei legale cu peste 50 km/h - permis retinut si amenda intre 603 si 1.340 lei (amenda veche 540-1.200 lei)
- trecerea pe culoarea rosie a semaforului - permis retinut si amenda intre 268 si 335 lei (amenda veche 240-300 lei)
Cuvant si muzica, 2 dintre creatiile fundamentale
Cuvant si muzica, 2 dintre creatiile fundamentale care ne definesc ca oameni. Cuvantul a avut si are o excelenta capacitate de a da forma rationalului si de a-l transmite, servind indeosebi acelui rational cu un minimum de caracter colectiv. Dincolo de rational, Cuvantul trebuia sa-si gaseasca o completare demna de splendoarea sa. Acel ceva capabil sa ofere combustibil si forma inefabilului, acea "inventie" gata sa accepte si sa primeasca unicitatea trairii, sa-i dea contururi fara a o dilua ori truca. Atunci cand Cuvintele nu i-au mai fost de ajuns, omul a gasit Muzica.
PC este "sconcsul" care merge la vânătoare cu "tigrul şi cu leul"
PC nu este o "soluţie imorală" pentru că dl. Voiculescu e Felix. În această logică, toate partidele sunt soluţii imorale. Nu-mi amintesc vreun partid care să nu aibă securiştii săi, fie ofiţeri, fie simpli turnători. De aceea, este amuzantă ipocrizia unora care condamnă viguros PNL că a făcut pactul cu Diavolul. Păi, dacă-i aşa, toată lumea l-a făcut la un moment dat şi, spre aducerea aminte a pedeliştilor indignaţi, chiar şi dl. Traian Băsescu.
PC este o "soluţie imorală" pentru că se foloseşte de mijloace extrapolitice pentru a ajunge în Parlament. Spre deosebire de celelalte partide de 1 la sută, PC nu-şi face niciodată griji la alegeri. Prezenţa în Legislativ şi uneori în Guvern eludând votul popular este imorală. Dl. Voiculescu reuşeşte să-şi ţină partidul în centrul evenimentelor vânzându-le diverşilor interesaţi nu vreo doctrină magică (acum de centru dreapta), ci o iluzie mediatică. Iar doritori sunt destui. Chiar dacă le pute marfa livrată de dl. Voiculescu, toţi se înghesuie. PC este "sconcsul" care merge la vânătoare cu "tigrul şi cu leul", după cum sună noua fabulă politică, explicată pe înţelesul liberalilor de dl. Ludovic Orban.
N-am să înţeleg niciodată obsesia politicianului de a avea şi el o televiziune. De pildă dl. Antonescu. Domnia sa n-a reuşit să explice coerent, nici măcar în propriul partid, raţiunea politică a înfrăţirii cu conservatorii. După ce PC a ieşit din alianţa cu PSD şi a intrat în cea cu PNL, aritmetica e simplă: (PSD-PC)+(PNL+PC) = PSD+PNL. Deci, în negocierile pentru alianţa adevărată, cea cu PSD, avantajul pe care peciştii îl vor da liberalilor este nul. Avantajul pe care-l va avea dl. Voiculescu e clar - garanţia rămânerii în Parlament. Dar ce oferă în schimb? O tribună media de pe care dl. Antonescu îşi va face vocalizele? Păi era până acum dl. Antonescu boicotat de Antene? Şi-ar fi schimbat televiziunea d-lui Voiculescu opţiunea anti-Băsescu dacă nu se făcea alianţa? Părerea mea e că dl. Antonescu a plătit pentru ceva ce oricum avea gratis. Dar asta este strict afacerea domniei sale.
Remarc doar faptul că dl. Antonescu a ajuns să spună că "reducerea PC la Intact sau la Dan Voiculescu e obsesia propagandiştilor lui Băsescu". Aici intră ziarişti, scriitori, comentatori, membri din propriul partid, în general oameni care nu gândesc ca domnia sa. Întâlnim aici un mic dictator în formare care, alimentat cu furie şi ură de tot felul de lăudători de ocazie, gândeşte periculos că "cine nu-i cu noi e împotriva noastră". Dar despre asta vom mai scrie, cultul lui Antonescu e de abia la început.
PS "În România, cu câteva excepţii, jurnaliştii se minunează de cât de şmecher a fost dl. Băsescu şi de data asta, jurnaliştii scriu editoriale care se numesc Antonescu, securist la fără frecvenţă, nu Băsescu, javră mincinoasă, de pildă. Ar trebui ca jurnaliştii ăştia să-i facă securişti pe părinţii lor, nu pe alţii. Sigur, în articol nu se spune asta, tocmai. Dar aşa merge, aşa se naşte şi se dezvoltă această substanţă în care viermii au spor".
Dl. Antonescu a furnizat această mostră de gândire ilogică luni seara, la Antena3. Deci "jurnaliştii" l-au făcut securist, deşi "sigur, în articol nu se spune asta". Din păcate, reacţia d-lui Antonescu vine să confirme una dintre concluziile articolului Crin Antonescu, securist la fără frecvenţă, şi anume că domnia sa este "unul dintre cei mai superficiali politicieni din România". Dl. Antonescu, lăudat pentru calităţile sale oratorice, răspunde cu un "ba pe-a mă-tii" la un articol din care probabil a citit doar titlul. Acest politician care cere să fie recunoscut drept Liderul anti-Băsescu încearcă să îmbrăţişeze mimetic stilul duşmanului său şi se antrenează la oglindă cu armele acestuia: grosolănia, insulta, atacul sub centură. Nu m-ar mira ca, în intimitate, dl. Antonescu să-l admire sincer pe dl. Băsescu.
UN ARTICOL DE NEGRUTU CARE E BUN !
PC este o "soluţie imorală" pentru că se foloseşte de mijloace extrapolitice pentru a ajunge în Parlament. Spre deosebire de celelalte partide de 1 la sută, PC nu-şi face niciodată griji la alegeri. Prezenţa în Legislativ şi uneori în Guvern eludând votul popular este imorală. Dl. Voiculescu reuşeşte să-şi ţină partidul în centrul evenimentelor vânzându-le diverşilor interesaţi nu vreo doctrină magică (acum de centru dreapta), ci o iluzie mediatică. Iar doritori sunt destui. Chiar dacă le pute marfa livrată de dl. Voiculescu, toţi se înghesuie. PC este "sconcsul" care merge la vânătoare cu "tigrul şi cu leul", după cum sună noua fabulă politică, explicată pe înţelesul liberalilor de dl. Ludovic Orban.
N-am să înţeleg niciodată obsesia politicianului de a avea şi el o televiziune. De pildă dl. Antonescu. Domnia sa n-a reuşit să explice coerent, nici măcar în propriul partid, raţiunea politică a înfrăţirii cu conservatorii. După ce PC a ieşit din alianţa cu PSD şi a intrat în cea cu PNL, aritmetica e simplă: (PSD-PC)+(PNL+PC) = PSD+PNL. Deci, în negocierile pentru alianţa adevărată, cea cu PSD, avantajul pe care peciştii îl vor da liberalilor este nul. Avantajul pe care-l va avea dl. Voiculescu e clar - garanţia rămânerii în Parlament. Dar ce oferă în schimb? O tribună media de pe care dl. Antonescu îşi va face vocalizele? Păi era până acum dl. Antonescu boicotat de Antene? Şi-ar fi schimbat televiziunea d-lui Voiculescu opţiunea anti-Băsescu dacă nu se făcea alianţa? Părerea mea e că dl. Antonescu a plătit pentru ceva ce oricum avea gratis. Dar asta este strict afacerea domniei sale.
Remarc doar faptul că dl. Antonescu a ajuns să spună că "reducerea PC la Intact sau la Dan Voiculescu e obsesia propagandiştilor lui Băsescu". Aici intră ziarişti, scriitori, comentatori, membri din propriul partid, în general oameni care nu gândesc ca domnia sa. Întâlnim aici un mic dictator în formare care, alimentat cu furie şi ură de tot felul de lăudători de ocazie, gândeşte periculos că "cine nu-i cu noi e împotriva noastră". Dar despre asta vom mai scrie, cultul lui Antonescu e de abia la început.
PS "În România, cu câteva excepţii, jurnaliştii se minunează de cât de şmecher a fost dl. Băsescu şi de data asta, jurnaliştii scriu editoriale care se numesc Antonescu, securist la fără frecvenţă, nu Băsescu, javră mincinoasă, de pildă. Ar trebui ca jurnaliştii ăştia să-i facă securişti pe părinţii lor, nu pe alţii. Sigur, în articol nu se spune asta, tocmai. Dar aşa merge, aşa se naşte şi se dezvoltă această substanţă în care viermii au spor".
Dl. Antonescu a furnizat această mostră de gândire ilogică luni seara, la Antena3. Deci "jurnaliştii" l-au făcut securist, deşi "sigur, în articol nu se spune asta". Din păcate, reacţia d-lui Antonescu vine să confirme una dintre concluziile articolului Crin Antonescu, securist la fără frecvenţă, şi anume că domnia sa este "unul dintre cei mai superficiali politicieni din România". Dl. Antonescu, lăudat pentru calităţile sale oratorice, răspunde cu un "ba pe-a mă-tii" la un articol din care probabil a citit doar titlul. Acest politician care cere să fie recunoscut drept Liderul anti-Băsescu încearcă să îmbrăţişeze mimetic stilul duşmanului său şi se antrenează la oglindă cu armele acestuia: grosolănia, insulta, atacul sub centură. Nu m-ar mira ca, în intimitate, dl. Antonescu să-l admire sincer pe dl. Băsescu.
UN ARTICOL DE NEGRUTU CARE E BUN !
GELOZIA - TRATAT medical de la Relu Ursache
Gelozia apare in viata fiecaruia si este o stare ce oscileaza intre ura si iubire, intre realitate si proiectie. Gelozia este o problema atat de universala, incat mai degraba trebuie sa te aranjezi cu ea decat sa-ti faci iluzii ca ar putea fi invinsa sau chiar extirpata. Gelozia este un conflict relational intre trei oameni, obisnuind a se intampla intre doi indivizi de acelasi sex si unul de sex opus. Cel mai gelos este cel a carui relatie de durata a fost violata si poate fi sotul sau sotia, iubitul sau iubita.
Gelozia normala se compune din:
- durerea pentru persoana iubita, presupus pierduta;
- jignire narcisica, adica jignirea celui retrogradat si atins intr-un punct central al sentimentului de sine;
- sentimente ostile fata de rival;
- sentimente ostile, autocritica ce vizeaza contributia proprie la pierdere;
- uneori agresivitatea fata de persoana iubita sau o raceala impersonala.
Si sentimentele au o istorie si fata de gelozie stiinta are o pozitie pe care a luat-o odata cu dezvoltarea cunostintelor si teoriilor de medicina. In psihiatrie medicii au studiat mai intai gelozia maladiva sau obsesiva, care a fost inclusa in cercetarea paranoiei. In 1905 se face prima cercetare asupra fenomenului general de gelozie. Descrierea sentimentului facuta de Gesell ne arata cat de putin s-au schimbat oamenii in relatiile lor psihice si sociale in ultima suta de ani.
Gelozia apare fiind cea mai dureroasa dintre emotiile umane. Daca gelozia infantila este fatisa, agresiva si instinctuala, la pubertate gelozia este insotita de melancolie si depresie. Aparuta foarte timpuriu in istoria omenirii, gelozia este o constiinta de sine, al carei continut este determinat de rivalitatea instinctiva mostenita de la regnul animal, si de influentele mediului ambient social. Ea se dezvolta transformandu-se in forme complexe si rafinate, paralel cu diferentierea constiintei de sine.
In 1911 Friedmann da geloziei o definitie: sentimental care apare intr-o concurenta sau in implicarea altcuiva intr-un domeniu de activitate intens marcat sentimental si se percepe ca un sentiment penibil de iritare asociata cu dorinta de a-l alunga pe concurent.
La Freud, iubirea este intotdeauna ambivalenta. Ceea ce uzual numim iubire, contine intotdeauna si ura, una dintre functiile iubirii este de a face ca ura sa fie inofensiva. Iubirea singura este oarecum o abstractie nerealista. In 1922 Freud vorbeste despre gelozie asemanand-o cu doliul. La indivizii la care ea nu se manifesta a tras concluzia ca ea exista in viata psihica inconstienta insa este supusa unei refulari puternice. Acolo unde ea se manifesta intens si anormal se poate clasifica pe trei nivele: concurentiala sau normala, proiectata si deliranta
Gelozia normala este compusa din doliu din durerea pentru persoana iubita pierduta, din umilirea narcisica, din sentimente dusmanoase fata de rivali, autocritica in care propriul eu devine vinovat pentru pierderea iubirii.
Desi numita normala, ea nu este o gelozie rationala fiindca nu porneste din relatii actuale, nu este proportionala cu situatia reala si este inradacinata in inconstient din afectivitatea copilariei si provine din complexul Oedip sau din complexul fratern al primei perioade sexuale. Caracterul triunghiului geloziei se intelege, pe de o parte, copilul concureaza cu unul din parinti pentru dragostea celuilalt, iar, pe de alta parte, fratii rivalizeaza pentru dragostea, atentia, favorizarea sau exclusivitatea cu parintii. Asemanator se intampla si in conflictele de iubire ale adultilor.
In teoria lui Freud gasim explicat si cazul unor persoane care au o traire bisexuala a geloziei: de ex. la barbat, in afara de durerea pentru femeia iubita, apare si ura impotriva rivalului masculin care ii rapeste iubita.
Gelozia proiectata provine din propria infidelitate avuta deja sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare. Prin proiectie aici se intelege ca sentimentele, insusirile, dorintele resprinse sunt transferate in afara, la o alta persoana. Se proiecteaza propriul impuls spre infidelitate:”Nu eu sunt infidel, ci ea, respective el este.” Gelosii de la acest nivel, obisnuiesc sa se serveasca de formula: “Se poate ca si eu sa fi vrut/sa fi fost infidela, dar la mine este altfel.”
Dupa cum arata Freud, este mai usor sa-i atribui celuilalt infidelitatea si sa te simti ranit de ea, decat sa ti-o asumi si s-o prelucrezi. Pentru a putea face acest lucru, ar trebui sa fii constient de faptul ca oricarui om ii este greu sa-si respecte promisiunea de fidelitate.
Realitatea cotidiana ne arata ca fidelitatea, chiar si cea pretinsa in casatorie, nu poate fi pastrata impotriva unor ispite constante. Fiecare din noi percepem aceasta ispita si ne comportam diferit. Cel care neaga ispita este pentru ca a gasit o usurare, o eliberare de constiinta morala apeland la un mecanism inconstient care presupune proiectarea propriilor porniri intr-o infidelitate din partea celuilalt, astfel reusind sa ramana el fidel.
In societate s-a tinut cont de aceasta tendinta proiectiva lasand un spatiu de joc pentru dorinta de a fi placuta/de a placea, a femeilor si pentru dorinta de a cuceri a barbatului, asteptandu-se astfel la o toleranta a tendintei catre infidelitate facand-o mai inofensiva. Regula stabileste ca femeia si barbatul sa nu dea seama unul altuia de acest mic pas in directia infidelitatii. Gelosul nu recunoaste aceasta conventie sociala, nu realizeaza ca flirtul social poate fi si o asigurare impotriva unei infidelitati reale. El vede astfel intr-o exagerare nerealista ceea ce exista realmente – dorintele relationale multilaterale ale tuturor oamenilor.
Gelozia care se naste din proiectie este greu de analizat in procesul terapeutic, care duce la descoperirea fantasmelor inconstiente ale propriei infidelitati.
Gelozia deliranta este cea mai grea, fiindca aici gasim gelozie la toate cele trei niveluri. Si aceasta apare din tendinta la infidelitatea refulata, dar obiectul fantasmei este de acelasi sex cu persoana in cauza. Aceasta gelozie corespunde unei homosexualitati in fermentatie si este o forma clasica a paranoiei. Ea se transcrie astfel, de ex. la barbat: “Eu nu il iubesc pe el, ea il iubeste.” Delirul de gelozie poate sa-l faca pe cel afectat incapabil de munca si-l transforma intr-un real pericol vital pentru altii, ca si pentru sine insusi.
Gelozia la femei si gelozia la barbatiSus
Groaza geloasa, furia violenta, aprinsa apare mai des in gelozia masculina decat la femei. Daca la barbati intalnim teama, in cazul conflictului de gelozie, femeile sufera mult mai multa vreme si mai intens.
Teama de pierdere a iubirii este strans legata de sentimentele feminine de vinovatie. Femeile inclina spre acest sentiment prin apartenenta la cultura, educatie si dezvoltare afectiva in care privarea de dragoste este vazuta ca o consecinta a comportamentului ei. Modul traditional de comportament in fata infidelitatii sotului, pretins de la o femeie este sa nu faca prea mult tapaj, sa nu-si manifeste gelozia, sa-si caute propriile greseli care l-au trimis spre alte femei si, sa astepte pana ce el renunta.
Relatiile sexuale deschise par sa aduca mai multe dificultati si mai putine avantaje pentru femei decat pentru barbati. Gelozia este inevitabila iar la persoanele nevrotice exista pericolul ca ele sa se retraga in ele insele, sa nege conflictele legate de relatia amoroasa sau sa incerce sa le rezolve pentru sine, ceea ce desparte partenerii. Vaukhonen ajunge la concluzia ca barbatii se imbolnavesc de gelozie mai des, mai grav si mai devreme decat femele, acestea fiind inclinate mai mult spre gelozia nevrotica. Psihiatria relateaza mai des despre cazuri masculine. Indiferent de ce arata statisticile, deosebirile dintre femei si barbati la un moment dat se anuleaza.
Potrivit lui Freud, oamenii deosebit de predispusi la gelozie sunt cei care au fost ei insisi sau ar fi vrut sa fie infideli, ca si cei cu impulsuri homosexuale puternice, dar refulate.
Teza psihanalizei spune ca nimeni care este gelos ca adult nu traieste aceasta stare pentru prima oara. In copilarie, odata cu complexul Oedip, fiecare copil are experienta dureroasa, in care parintii nu pot fi pe lunga durata doar pentru copil, disponibili total, ceea ce duce la renuntarea pretentiilor nerealiste. In cazul ideal, copilul este sustinut de dragostea rezistenta a ambilor parinti care nu-i vor lua in nume de rau pretentiile sale, staruintele la exclusivitate, ci il vor ajuta sa parcurga aceasta perioada in unele privinte grea, patimasa, considerand-o o experienta normala si necesara pentru asimilare in bagajul inconstientului. Caci aici sunt depozitate toate rezultatele copilariei iar ele ne influenteaza viata de adult.
Amintirile infantile ale relatiei cu parintii strabat din inconstient si pot deveni focare daca sunt atatate de furtunile varstei adulte. In toate cazurile de gelozie, recursul la relatia cu parintii este edificatoare si utila. Sa nu intelegem gresit, nu din toate triunghiurile primare dificile– mama, tata, copil – apar persoane geloase, dar toti adultii gelosi au avut de-a face in copilaria si tineretea lor cu parinti (sau inlocuitori ai acestora) problematici, chiar daca, ei isi percep copilaria ca una fericita, cu incetul se pot apropia de ranirile si fantasmele timpurii pastrate acum in inconstient. Pentru a le depista, intotdeauna e nevoie de un travaliu individual si anevoios. Iar vindecarea nu inseamna doar amintire, ci si constientizare, repetare, perlaborare, inainte de a fi posibile noi solutii.
Freud descopera indivizi cu un tipar care se caracterizeaza prin acela ca au nevoie pentru iubirile lor de conditia unui “tert prejudiciat”: ei se indragostesc doar de acele persoane care au deja soti, logodnici sau prieteni stabili, repetand o experienta din copilarie in care mama era intr-un mod total indisolubil. In felul acesta, situatia din copilarie, va fi tot mereu evocata si se va incerca rezolvarea ei. In spatele geloziei stau intotdeauna dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin angoase. Sentimentul de inferioritate morala sta mereu la panda, in cazul persoanelor inclinate spre gelozie. Pentru a evita o asemenea situatie si pentru a nu da frau liber acestei constiinte de sine, ele au nevoie sa fie iubite.
Asa se explica rolul nevoii narcisice si caracterul indoielnic al dragostei la gelosi. Ceea ce caracterizeaza dragostea gelosilor este ca nu e vorba de iubire, ci de dorinta chinuitoare de a fi iubit. Pentru a-si implini aceasta dorinta, gelosul face asemeni unui drogat, cele mai absurde eforturi, caci doar ca persoana de sine statatoare el nu se poate considera demn de a fi iubit sau apreciat. Realizam prin urmare, ca gelozia este un semn de slabiciune si nu de tarie in dragoste; originea ei se afla mai degraba in teama si in sentimental inconstient de vinovatie.
O alta teza se refera la sentimentul de a fi pozitionat ca al doilea, ca si in experienta copilariei: mai intai la mama, dupa tata. Daca un individ nu reuseste sa se perceapa el insusi, independent sau eliberat de experienta relatiei cu parintii, el va solicita insistent, incepand cu pubertatea, sa fie primul pentru o partenera proprie, care sa fie cat mai autentica.
Se intampla uneori, ca cei care acuza perceptia locul doi si se afla intr-o relatie in care s-a nascut un copil, sa se planga ca a fost folosit ca furnizor pentru implinirea celuilalt ca parinte si, din nou, avand in vedere enorma importanta a copiilor, el va fi al doilea ca valoare. Gelozia pe copii este des intalnita in psihoterapie, mai ales acolo unde se stie ca pentru un copil este vital ca in primii ani de viata sa ii fie luate in serios necesitatile sale.
Daca sotul si-a interiorizat normele rezultate din copilaria sa, va putea mai usor sa renunte un timp la propriile satisfactii in favoarea urmasilor. Dar el se va simti lezat, si pe buna dreptate, cand sotia va profita de ocazie pentru a se sustrage unei relatii adulte intre un barbat si femeie. Plangerile provocate de importanta interioara mult prea mare a copiilor si cele referitoare la aversiunea sexuala a femeilor dupa prima nastere si mai ales dupa a doua sunt prilej de suferinta pentru barbati.
Lipsa de timp si epuizarea rezultata din noile sarcini in casa si regresul importantei relatiei femei cu barbatul aduc multe cupluri in terapie. Daca gelozia sexuala este cat de cat permisa, gelozia pe copii sau parinti este inconstienta si nepermisa.
Edmund Bergler, in 1939, in teza sa vorbeste despre alegerea obiectului agresiunii in functie de felul iubirii. In dragoste, sustine el, are loc o repartizare a rolurilor a doua instante sentimentale: Eul si idealul Eului. Daca persoana care iubeste are o reprezentare superioara, ideala despre sine, dragostea sa va fi activa, grijulie, darnica, protectoare. Daca gelosul vede in persoana iubita idealul Eului sau – jumatatea mai buna – el va dori sa se subordoneze acestuia, sa admire, sa ceara, sa se delecteze, sa fie iubit pasiv. Chinul geloziei se explica prin implicarea propriului Eu. In cazul infidelitatii, cel care iubeste activ va deveni agresiv fata de rival. El este atat de narcisic incat rivalul sau devine mai important decat persoana iubita, fiindca il vede mai degraba egalul sau. Fata de acesta are consideratie si agresiune, iar fata de persoana iubita dispret si neglijare.
In cazul dorintei de a fi iubit, gelosul este lovit de infidelitate in idealul Eului si isi exprima amagirea prin furie si ura impotriva partenerului infidel. Rivalul ramane mai degraba in afara campului de disputa. In cazul alcoolicilor gelosi, patima lor arata cat de mult are nevoie propriul Eu de o intarire din afara, ei nu-si agreseaza aproape niciodata rivalul.
Sa ne amintim de caracterul absorbant si devorator al iubirii geloase. Este important sa ne gandim la teoria relatiei dintre Sine si obiecte, la tensiunile compulsionale din cea mai precoce faza de dezvoltare psihosexuala, aceea in care copilul cunoaste placerea si refuzarea placerii in special in procesele hranirii, prin supt, adica faza orala. Nu poti manca ceva, fara a-l distruge. Nu exista o contopire mai radicala decat cea prin mancare, dar nici o distrugere mai radicala. Folosim deseori in relatia cu persoanele dragi afirmatia: “Imi vine sa te mananc!”
Prin urmare o anvergura foarte mare a ambivalentei apare prima oara in dezvoltarea umana a libidoului si apoi o gasim des ca si caracteristica a geloziei. Joan Riviere, in 1932, a publicat un raport de caz in care este prezentata gelozia ca mecanism de aparare, adica impotriva dorintelor de inghitire si pradare.
Masochismul – satisfacerea autotorturanta greu de perceput si de recunoscut de catre gelosi – se manifesta mai ales prin necesarul lor vizual, de a privi, de a se gandi la, a-si reprezenta ceea ce se petrece intre partenerul lor si rival. Compulsia masochista a privitului in relatia cu partenerul este cea de a-si vedea mereu partenerul, de a-l interoga mereu si in felul acesta a-l tortura. Rezultatul duce la despartire sau la distantare atunci cand partenerul se retrage din jocul sadomasochist, insa gelosul vrea sa continue, fiindca se simte amenintat in lipsa satisfactiei jocului vesnicelor interogari.
Componenta exibitionista poate fi observata des la gelosi, nu numai ca privesc intruna, ci si vorbesc intruna despre acest subiect si astfel se arata neobositi in toata nefericirea lor. Componenta narcisica, orientata spre ei insisi este si mai evidenta in acest caz. Dupa La Rochefoucauld, gelozia contine mai mult amor propriu decat amor si astfel putem intelege lipsa de atractivitate a persoanelor preocupate cronic de gelozie, fiindca cine cauta un contact cu ele va fi tot timpul lezat, caci gelosii sunt lor insisi mult mai importanti decat toti ceilalti.
Gelozia este cea mai mare dintre toate patimile, nu are mila fata de cel pe care pretinde ca-l iubeste, sustine La Rochefoucauld. Fiecare agresiune contine un element narcisic, de autoaparare, insa la gelos este greu de inteles agresiunea impotriva partenerului care este intoarcerea nu impotriva dusmanului, ci impotriva unei persoane iubite peste masura. Nemarginirea unei astfel de iubiri, ostilitatea si pretentia de control ingrozesc, condamnand iubirea gelosului ca fiind inumana, imatura.
Psihanaliza vede in puterea arogata de un adult asupra unui alt adult, consecinta unei delimitari vagi intre propriul Sine si persoana iubita. Drepturile acesteia, independenta si libertatea de miscare a acesteia nu sunt recunoscute; sentimentul de atotputernicie si delirul de grandoare sunt fenomene prezente in iubirea gelosului.
De unde isi ia un gelos forta sau puterea de a pretinde sa dispuna total de persoana iubita, ajungand, in caz extrem, pana la omor? Raspunsul gelosului suna astfel: Tu si Eu ar fi trebuit sa fim un singur tot, nu doar in momentele de contopire sexuala, erotica sau spirituala ci intotdeauna. Tu nu trebuie sa ridici nici un fel de pretentii proprii sau doar pe cele care ii convin lui Eu; daca ridici altele, teama va fi extraordinar de amenintatoare, insuportabila, incat singura. gelozia ca mecanism de aparare nu va fi suficienta, ci inlaturarea partenerului recalcitrant va aparea ca unica iesire sigura.
Putem intelege caracterul amenintator, daca ne amintim ca mama si sugarul sunt perceputi in faza simbiozei normale ca dubla unitate in interiorul unei granite comune. Daca gelosul regreseaza la o astfel de stare, atunci el se percepe pe sine si persoana iubita, ca doua persoane intr-o singura piele, cea exterioara determinand exclusiv contactul cu lumea inconjuratoare.
Ce facem cu gelozia?Sus
Indiferent ca pornim de la teza unui singur vinovat sau teza implicarii multilaterale nu se poate avansa fara o intelegere fundamentala a proceselor intrapsihice a individului, dar ea trebuie pusa in relatie de reciprocitate cu comportamentul, istoricul si cu cei din jurul sau. In sistemul familial cei doi parteneri sunt supusi unei influente reciproce a carui rezultat nu este mereu previzibil.
Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar daca in mod constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea problemei. De aceea, circularitatea in cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile problemelor pot fi cele care rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care vor sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de solutionare gresite, alaturi de rigidizare ca simptom fundamental.
Completarea reciproca, indispensabila in orice casnicie, nu este modelata productiv, ci fiecarui partener ii sunt repartizate acele segmente pe care celalalt nu indrazneste sa le cunoasca. De exemplu, unul are voie doar sa ingrijeasca si sa ocroteasca, celalalt doar sa fie neajutorat si dependent. Daca se schimba pozitiile sau rolurile, atunci se ajunge la criza.
In gelozie-infidelitate, regasim lupta conjugala pentru putere in care jocul este formulat: “sunt atat de gelos/geloasa doar fiindca tu esti infidela/infidel “ iar la celalalt: “sunt atat de infidel/infidela pentru ca esti tu atat de geloasa/gelos”. Pe de o parte, actiunea dorintelor de libertate si temerile de despartire, pe de alta parte, dorintele de apropiere si aspiratia despartirii trebuie privite ca ceva ce stau la baza foarte multor procese relationale legate de gelozie.
Gelozia are un aspect pozitiv semnificativ si este interesul fata de continuarea relatiei. Exista insa si infidelitate, care nu provoaca gelozie, ci este traita cu indiferenta sau cu satisfactia de a face posibila despartirea. La gelozie si in special la conservarea ei indelungata contribuie atat persoana geloasa, cat si partenerul, desi ambii vor in mod constient sa scape de gelozie.
In cazul unei gelozii delirante nu ne putem intreba cine este mai dement – sotia, care-si imagineaza o fascinatie de indragostire inexistenta a sotului ei pentru o femeie anume, sau barbatul care ani de zile si clipa de clipa lasa sa i se controleze intreg comportamentul si incearca mereu sa-si convinga cu dragoste sotia ca ii este credincios, se scuza daca odata s-a infuriat si multe altele.
Gelozia, alaturi de sentimentele de ura si invidie intra in campul de interes al psihoterapiei , care se confrunta in mod curent cu ele. Gelozia este partea intunecata a iubirii iar in exces, ea devine dificultate pentru ambii parteneri de iubire si poate distruge relatia si sentimental valori proprii ale celui care o traieste. Gelozia nu poate fi depasita fara confruntare, intelegere si schimbare.
Autor este Delia Ciobancan, Psiholog Cabinet Individual de Psihologie Tel. 0733 098444 dar articolul este putin prelucrat... de autor
Gelozia normala se compune din:
- durerea pentru persoana iubita, presupus pierduta;
- jignire narcisica, adica jignirea celui retrogradat si atins intr-un punct central al sentimentului de sine;
- sentimente ostile fata de rival;
- sentimente ostile, autocritica ce vizeaza contributia proprie la pierdere;
- uneori agresivitatea fata de persoana iubita sau o raceala impersonala.
Si sentimentele au o istorie si fata de gelozie stiinta are o pozitie pe care a luat-o odata cu dezvoltarea cunostintelor si teoriilor de medicina. In psihiatrie medicii au studiat mai intai gelozia maladiva sau obsesiva, care a fost inclusa in cercetarea paranoiei. In 1905 se face prima cercetare asupra fenomenului general de gelozie. Descrierea sentimentului facuta de Gesell ne arata cat de putin s-au schimbat oamenii in relatiile lor psihice si sociale in ultima suta de ani.
Gelozia apare fiind cea mai dureroasa dintre emotiile umane. Daca gelozia infantila este fatisa, agresiva si instinctuala, la pubertate gelozia este insotita de melancolie si depresie. Aparuta foarte timpuriu in istoria omenirii, gelozia este o constiinta de sine, al carei continut este determinat de rivalitatea instinctiva mostenita de la regnul animal, si de influentele mediului ambient social. Ea se dezvolta transformandu-se in forme complexe si rafinate, paralel cu diferentierea constiintei de sine.
In 1911 Friedmann da geloziei o definitie: sentimental care apare intr-o concurenta sau in implicarea altcuiva intr-un domeniu de activitate intens marcat sentimental si se percepe ca un sentiment penibil de iritare asociata cu dorinta de a-l alunga pe concurent.
La Freud, iubirea este intotdeauna ambivalenta. Ceea ce uzual numim iubire, contine intotdeauna si ura, una dintre functiile iubirii este de a face ca ura sa fie inofensiva. Iubirea singura este oarecum o abstractie nerealista. In 1922 Freud vorbeste despre gelozie asemanand-o cu doliul. La indivizii la care ea nu se manifesta a tras concluzia ca ea exista in viata psihica inconstienta insa este supusa unei refulari puternice. Acolo unde ea se manifesta intens si anormal se poate clasifica pe trei nivele: concurentiala sau normala, proiectata si deliranta
Gelozia normala este compusa din doliu din durerea pentru persoana iubita pierduta, din umilirea narcisica, din sentimente dusmanoase fata de rivali, autocritica in care propriul eu devine vinovat pentru pierderea iubirii.
Desi numita normala, ea nu este o gelozie rationala fiindca nu porneste din relatii actuale, nu este proportionala cu situatia reala si este inradacinata in inconstient din afectivitatea copilariei si provine din complexul Oedip sau din complexul fratern al primei perioade sexuale. Caracterul triunghiului geloziei se intelege, pe de o parte, copilul concureaza cu unul din parinti pentru dragostea celuilalt, iar, pe de alta parte, fratii rivalizeaza pentru dragostea, atentia, favorizarea sau exclusivitatea cu parintii. Asemanator se intampla si in conflictele de iubire ale adultilor.
In teoria lui Freud gasim explicat si cazul unor persoane care au o traire bisexuala a geloziei: de ex. la barbat, in afara de durerea pentru femeia iubita, apare si ura impotriva rivalului masculin care ii rapeste iubita.
Gelozia proiectata provine din propria infidelitate avuta deja sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare. Prin proiectie aici se intelege ca sentimentele, insusirile, dorintele resprinse sunt transferate in afara, la o alta persoana. Se proiecteaza propriul impuls spre infidelitate:”Nu eu sunt infidel, ci ea, respective el este.” Gelosii de la acest nivel, obisnuiesc sa se serveasca de formula: “Se poate ca si eu sa fi vrut/sa fi fost infidela, dar la mine este altfel.”
Dupa cum arata Freud, este mai usor sa-i atribui celuilalt infidelitatea si sa te simti ranit de ea, decat sa ti-o asumi si s-o prelucrezi. Pentru a putea face acest lucru, ar trebui sa fii constient de faptul ca oricarui om ii este greu sa-si respecte promisiunea de fidelitate.
Realitatea cotidiana ne arata ca fidelitatea, chiar si cea pretinsa in casatorie, nu poate fi pastrata impotriva unor ispite constante. Fiecare din noi percepem aceasta ispita si ne comportam diferit. Cel care neaga ispita este pentru ca a gasit o usurare, o eliberare de constiinta morala apeland la un mecanism inconstient care presupune proiectarea propriilor porniri intr-o infidelitate din partea celuilalt, astfel reusind sa ramana el fidel.
In societate s-a tinut cont de aceasta tendinta proiectiva lasand un spatiu de joc pentru dorinta de a fi placuta/de a placea, a femeilor si pentru dorinta de a cuceri a barbatului, asteptandu-se astfel la o toleranta a tendintei catre infidelitate facand-o mai inofensiva. Regula stabileste ca femeia si barbatul sa nu dea seama unul altuia de acest mic pas in directia infidelitatii. Gelosul nu recunoaste aceasta conventie sociala, nu realizeaza ca flirtul social poate fi si o asigurare impotriva unei infidelitati reale. El vede astfel intr-o exagerare nerealista ceea ce exista realmente – dorintele relationale multilaterale ale tuturor oamenilor.
Gelozia care se naste din proiectie este greu de analizat in procesul terapeutic, care duce la descoperirea fantasmelor inconstiente ale propriei infidelitati.
Gelozia deliranta este cea mai grea, fiindca aici gasim gelozie la toate cele trei niveluri. Si aceasta apare din tendinta la infidelitatea refulata, dar obiectul fantasmei este de acelasi sex cu persoana in cauza. Aceasta gelozie corespunde unei homosexualitati in fermentatie si este o forma clasica a paranoiei. Ea se transcrie astfel, de ex. la barbat: “Eu nu il iubesc pe el, ea il iubeste.” Delirul de gelozie poate sa-l faca pe cel afectat incapabil de munca si-l transforma intr-un real pericol vital pentru altii, ca si pentru sine insusi.
Gelozia la femei si gelozia la barbatiSus
Groaza geloasa, furia violenta, aprinsa apare mai des in gelozia masculina decat la femei. Daca la barbati intalnim teama, in cazul conflictului de gelozie, femeile sufera mult mai multa vreme si mai intens.
Teama de pierdere a iubirii este strans legata de sentimentele feminine de vinovatie. Femeile inclina spre acest sentiment prin apartenenta la cultura, educatie si dezvoltare afectiva in care privarea de dragoste este vazuta ca o consecinta a comportamentului ei. Modul traditional de comportament in fata infidelitatii sotului, pretins de la o femeie este sa nu faca prea mult tapaj, sa nu-si manifeste gelozia, sa-si caute propriile greseli care l-au trimis spre alte femei si, sa astepte pana ce el renunta.
Relatiile sexuale deschise par sa aduca mai multe dificultati si mai putine avantaje pentru femei decat pentru barbati. Gelozia este inevitabila iar la persoanele nevrotice exista pericolul ca ele sa se retraga in ele insele, sa nege conflictele legate de relatia amoroasa sau sa incerce sa le rezolve pentru sine, ceea ce desparte partenerii. Vaukhonen ajunge la concluzia ca barbatii se imbolnavesc de gelozie mai des, mai grav si mai devreme decat femele, acestea fiind inclinate mai mult spre gelozia nevrotica. Psihiatria relateaza mai des despre cazuri masculine. Indiferent de ce arata statisticile, deosebirile dintre femei si barbati la un moment dat se anuleaza.
Potrivit lui Freud, oamenii deosebit de predispusi la gelozie sunt cei care au fost ei insisi sau ar fi vrut sa fie infideli, ca si cei cu impulsuri homosexuale puternice, dar refulate.
Teza psihanalizei spune ca nimeni care este gelos ca adult nu traieste aceasta stare pentru prima oara. In copilarie, odata cu complexul Oedip, fiecare copil are experienta dureroasa, in care parintii nu pot fi pe lunga durata doar pentru copil, disponibili total, ceea ce duce la renuntarea pretentiilor nerealiste. In cazul ideal, copilul este sustinut de dragostea rezistenta a ambilor parinti care nu-i vor lua in nume de rau pretentiile sale, staruintele la exclusivitate, ci il vor ajuta sa parcurga aceasta perioada in unele privinte grea, patimasa, considerand-o o experienta normala si necesara pentru asimilare in bagajul inconstientului. Caci aici sunt depozitate toate rezultatele copilariei iar ele ne influenteaza viata de adult.
Amintirile infantile ale relatiei cu parintii strabat din inconstient si pot deveni focare daca sunt atatate de furtunile varstei adulte. In toate cazurile de gelozie, recursul la relatia cu parintii este edificatoare si utila. Sa nu intelegem gresit, nu din toate triunghiurile primare dificile– mama, tata, copil – apar persoane geloase, dar toti adultii gelosi au avut de-a face in copilaria si tineretea lor cu parinti (sau inlocuitori ai acestora) problematici, chiar daca, ei isi percep copilaria ca una fericita, cu incetul se pot apropia de ranirile si fantasmele timpurii pastrate acum in inconstient. Pentru a le depista, intotdeauna e nevoie de un travaliu individual si anevoios. Iar vindecarea nu inseamna doar amintire, ci si constientizare, repetare, perlaborare, inainte de a fi posibile noi solutii.
Freud descopera indivizi cu un tipar care se caracterizeaza prin acela ca au nevoie pentru iubirile lor de conditia unui “tert prejudiciat”: ei se indragostesc doar de acele persoane care au deja soti, logodnici sau prieteni stabili, repetand o experienta din copilarie in care mama era intr-un mod total indisolubil. In felul acesta, situatia din copilarie, va fi tot mereu evocata si se va incerca rezolvarea ei. In spatele geloziei stau intotdeauna dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin angoase. Sentimentul de inferioritate morala sta mereu la panda, in cazul persoanelor inclinate spre gelozie. Pentru a evita o asemenea situatie si pentru a nu da frau liber acestei constiinte de sine, ele au nevoie sa fie iubite.
Asa se explica rolul nevoii narcisice si caracterul indoielnic al dragostei la gelosi. Ceea ce caracterizeaza dragostea gelosilor este ca nu e vorba de iubire, ci de dorinta chinuitoare de a fi iubit. Pentru a-si implini aceasta dorinta, gelosul face asemeni unui drogat, cele mai absurde eforturi, caci doar ca persoana de sine statatoare el nu se poate considera demn de a fi iubit sau apreciat. Realizam prin urmare, ca gelozia este un semn de slabiciune si nu de tarie in dragoste; originea ei se afla mai degraba in teama si in sentimental inconstient de vinovatie.
O alta teza se refera la sentimentul de a fi pozitionat ca al doilea, ca si in experienta copilariei: mai intai la mama, dupa tata. Daca un individ nu reuseste sa se perceapa el insusi, independent sau eliberat de experienta relatiei cu parintii, el va solicita insistent, incepand cu pubertatea, sa fie primul pentru o partenera proprie, care sa fie cat mai autentica.
Se intampla uneori, ca cei care acuza perceptia locul doi si se afla intr-o relatie in care s-a nascut un copil, sa se planga ca a fost folosit ca furnizor pentru implinirea celuilalt ca parinte si, din nou, avand in vedere enorma importanta a copiilor, el va fi al doilea ca valoare. Gelozia pe copii este des intalnita in psihoterapie, mai ales acolo unde se stie ca pentru un copil este vital ca in primii ani de viata sa ii fie luate in serios necesitatile sale.
Daca sotul si-a interiorizat normele rezultate din copilaria sa, va putea mai usor sa renunte un timp la propriile satisfactii in favoarea urmasilor. Dar el se va simti lezat, si pe buna dreptate, cand sotia va profita de ocazie pentru a se sustrage unei relatii adulte intre un barbat si femeie. Plangerile provocate de importanta interioara mult prea mare a copiilor si cele referitoare la aversiunea sexuala a femeilor dupa prima nastere si mai ales dupa a doua sunt prilej de suferinta pentru barbati.
Lipsa de timp si epuizarea rezultata din noile sarcini in casa si regresul importantei relatiei femei cu barbatul aduc multe cupluri in terapie. Daca gelozia sexuala este cat de cat permisa, gelozia pe copii sau parinti este inconstienta si nepermisa.
Edmund Bergler, in 1939, in teza sa vorbeste despre alegerea obiectului agresiunii in functie de felul iubirii. In dragoste, sustine el, are loc o repartizare a rolurilor a doua instante sentimentale: Eul si idealul Eului. Daca persoana care iubeste are o reprezentare superioara, ideala despre sine, dragostea sa va fi activa, grijulie, darnica, protectoare. Daca gelosul vede in persoana iubita idealul Eului sau – jumatatea mai buna – el va dori sa se subordoneze acestuia, sa admire, sa ceara, sa se delecteze, sa fie iubit pasiv. Chinul geloziei se explica prin implicarea propriului Eu. In cazul infidelitatii, cel care iubeste activ va deveni agresiv fata de rival. El este atat de narcisic incat rivalul sau devine mai important decat persoana iubita, fiindca il vede mai degraba egalul sau. Fata de acesta are consideratie si agresiune, iar fata de persoana iubita dispret si neglijare.
In cazul dorintei de a fi iubit, gelosul este lovit de infidelitate in idealul Eului si isi exprima amagirea prin furie si ura impotriva partenerului infidel. Rivalul ramane mai degraba in afara campului de disputa. In cazul alcoolicilor gelosi, patima lor arata cat de mult are nevoie propriul Eu de o intarire din afara, ei nu-si agreseaza aproape niciodata rivalul.
Sa ne amintim de caracterul absorbant si devorator al iubirii geloase. Este important sa ne gandim la teoria relatiei dintre Sine si obiecte, la tensiunile compulsionale din cea mai precoce faza de dezvoltare psihosexuala, aceea in care copilul cunoaste placerea si refuzarea placerii in special in procesele hranirii, prin supt, adica faza orala. Nu poti manca ceva, fara a-l distruge. Nu exista o contopire mai radicala decat cea prin mancare, dar nici o distrugere mai radicala. Folosim deseori in relatia cu persoanele dragi afirmatia: “Imi vine sa te mananc!”
Prin urmare o anvergura foarte mare a ambivalentei apare prima oara in dezvoltarea umana a libidoului si apoi o gasim des ca si caracteristica a geloziei. Joan Riviere, in 1932, a publicat un raport de caz in care este prezentata gelozia ca mecanism de aparare, adica impotriva dorintelor de inghitire si pradare.
Masochismul – satisfacerea autotorturanta greu de perceput si de recunoscut de catre gelosi – se manifesta mai ales prin necesarul lor vizual, de a privi, de a se gandi la, a-si reprezenta ceea ce se petrece intre partenerul lor si rival. Compulsia masochista a privitului in relatia cu partenerul este cea de a-si vedea mereu partenerul, de a-l interoga mereu si in felul acesta a-l tortura. Rezultatul duce la despartire sau la distantare atunci cand partenerul se retrage din jocul sadomasochist, insa gelosul vrea sa continue, fiindca se simte amenintat in lipsa satisfactiei jocului vesnicelor interogari.
Componenta exibitionista poate fi observata des la gelosi, nu numai ca privesc intruna, ci si vorbesc intruna despre acest subiect si astfel se arata neobositi in toata nefericirea lor. Componenta narcisica, orientata spre ei insisi este si mai evidenta in acest caz. Dupa La Rochefoucauld, gelozia contine mai mult amor propriu decat amor si astfel putem intelege lipsa de atractivitate a persoanelor preocupate cronic de gelozie, fiindca cine cauta un contact cu ele va fi tot timpul lezat, caci gelosii sunt lor insisi mult mai importanti decat toti ceilalti.
Gelozia este cea mai mare dintre toate patimile, nu are mila fata de cel pe care pretinde ca-l iubeste, sustine La Rochefoucauld. Fiecare agresiune contine un element narcisic, de autoaparare, insa la gelos este greu de inteles agresiunea impotriva partenerului care este intoarcerea nu impotriva dusmanului, ci impotriva unei persoane iubite peste masura. Nemarginirea unei astfel de iubiri, ostilitatea si pretentia de control ingrozesc, condamnand iubirea gelosului ca fiind inumana, imatura.
Psihanaliza vede in puterea arogata de un adult asupra unui alt adult, consecinta unei delimitari vagi intre propriul Sine si persoana iubita. Drepturile acesteia, independenta si libertatea de miscare a acesteia nu sunt recunoscute; sentimentul de atotputernicie si delirul de grandoare sunt fenomene prezente in iubirea gelosului.
De unde isi ia un gelos forta sau puterea de a pretinde sa dispuna total de persoana iubita, ajungand, in caz extrem, pana la omor? Raspunsul gelosului suna astfel: Tu si Eu ar fi trebuit sa fim un singur tot, nu doar in momentele de contopire sexuala, erotica sau spirituala ci intotdeauna. Tu nu trebuie sa ridici nici un fel de pretentii proprii sau doar pe cele care ii convin lui Eu; daca ridici altele, teama va fi extraordinar de amenintatoare, insuportabila, incat singura. gelozia ca mecanism de aparare nu va fi suficienta, ci inlaturarea partenerului recalcitrant va aparea ca unica iesire sigura.
Putem intelege caracterul amenintator, daca ne amintim ca mama si sugarul sunt perceputi in faza simbiozei normale ca dubla unitate in interiorul unei granite comune. Daca gelosul regreseaza la o astfel de stare, atunci el se percepe pe sine si persoana iubita, ca doua persoane intr-o singura piele, cea exterioara determinand exclusiv contactul cu lumea inconjuratoare.
Ce facem cu gelozia?Sus
Indiferent ca pornim de la teza unui singur vinovat sau teza implicarii multilaterale nu se poate avansa fara o intelegere fundamentala a proceselor intrapsihice a individului, dar ea trebuie pusa in relatie de reciprocitate cu comportamentul, istoricul si cu cei din jurul sau. In sistemul familial cei doi parteneri sunt supusi unei influente reciproce a carui rezultat nu este mereu previzibil.
Nu putem gandi doar linear, considerand vinovat o singura persoana fiindca ceilalti, chiar daca in mod constient vor ca gelosul sa se vindece, inconstient contribuie la mentinerea problemei. De aceea, circularitatea in cazul geloziei este bine analizata. Comunicarea dintre parteneri mentine reteaua relationala in care solutiile problemelor pot fi cele care rezulta din solutii eronate, repetate la nesfarsit insa pot fi identificate unele noi care vor sparge secventele insusite. Astfel, gelozia apare ca rezultat al unor incercari de solutionare gresite, alaturi de rigidizare ca simptom fundamental.
Completarea reciproca, indispensabila in orice casnicie, nu este modelata productiv, ci fiecarui partener ii sunt repartizate acele segmente pe care celalalt nu indrazneste sa le cunoasca. De exemplu, unul are voie doar sa ingrijeasca si sa ocroteasca, celalalt doar sa fie neajutorat si dependent. Daca se schimba pozitiile sau rolurile, atunci se ajunge la criza.
In gelozie-infidelitate, regasim lupta conjugala pentru putere in care jocul este formulat: “sunt atat de gelos/geloasa doar fiindca tu esti infidela/infidel “ iar la celalalt: “sunt atat de infidel/infidela pentru ca esti tu atat de geloasa/gelos”. Pe de o parte, actiunea dorintelor de libertate si temerile de despartire, pe de alta parte, dorintele de apropiere si aspiratia despartirii trebuie privite ca ceva ce stau la baza foarte multor procese relationale legate de gelozie.
Gelozia are un aspect pozitiv semnificativ si este interesul fata de continuarea relatiei. Exista insa si infidelitate, care nu provoaca gelozie, ci este traita cu indiferenta sau cu satisfactia de a face posibila despartirea. La gelozie si in special la conservarea ei indelungata contribuie atat persoana geloasa, cat si partenerul, desi ambii vor in mod constient sa scape de gelozie.
In cazul unei gelozii delirante nu ne putem intreba cine este mai dement – sotia, care-si imagineaza o fascinatie de indragostire inexistenta a sotului ei pentru o femeie anume, sau barbatul care ani de zile si clipa de clipa lasa sa i se controleze intreg comportamentul si incearca mereu sa-si convinga cu dragoste sotia ca ii este credincios, se scuza daca odata s-a infuriat si multe altele.
Gelozia, alaturi de sentimentele de ura si invidie intra in campul de interes al psihoterapiei , care se confrunta in mod curent cu ele. Gelozia este partea intunecata a iubirii iar in exces, ea devine dificultate pentru ambii parteneri de iubire si poate distruge relatia si sentimental valori proprii ale celui care o traieste. Gelozia nu poate fi depasita fara confruntare, intelegere si schimbare.
Autor este Delia Ciobancan, Psiholog Cabinet Individual de Psihologie Tel. 0733 098444 dar articolul este putin prelucrat... de autor
FIRME INCHISE DE PDL !!!
Tot mai multe firme din România ajung în situaţia de a nu-şi mai putea achita datoriile. În 2010 au intrat în insolvenţă aproape 21.700 de firme, faţă de 19.900 cu un an în urmă, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe insolvenţe în anul care a trecut s-au înregistrat în Bucureşti şi judeţul Bihor. La polul opus se situează Mehedinţi şi Covasna, unde puţin peste 100 de firme au intrat în insolvenţă. "Problemele pe care le reclamă cel mai des companiile din Bucureşti sunt legate de fiscalitatea excesivă, lipsa de predictibilitate, îndeosebi în zona financiară, birocraţia, impozitarea excesivă a forţei de muncă. Alte probleme reclamate sunt neplata arieratelor de către stat şi lipsa unei politici coerente de încurajare a mediului privat", a declarat pentru gândul Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. În luna decembrie s-a remarcat creşterea numărului firmelor în incapacitate de plată faţă de lunile anterioare. Astfel, în noiembrie 2.082 de firme au intrat în insolvenţă, în octombrie 2.095, în septembrie 1.406, în august 900, în iulie 1.941 sau 1.878 în iunie. Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare au fost din domeniul comerţului, peste 8.000 de societăţi intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare şi construcţii.
Pe de altă parte, potrivit ONRC, în 2010 s-a înregistrat un număr de 66.428 de suspendări de activitate la nivelul întregii ţări, faţă de 134.441 în 2009, reprezentând o scădere de 50,59%.
200.000 DE FIRME INCHISE DE GUVERNUL PDL SI 40.000 DIZOLVATE !
Şi numărul de dizolvări voluntare s-a diminuat, de la 30.105 în 2009 la 8.191 anul trecut, ceea ce înseamnă o reducere de 73%. Numărul înmatriculărilor a fost de 119.048 de firme, astfel că la sfârşitul lunii decembrie erau activi peste 888.000 de agenţi economici.
Pe de altă parte, potrivit ONRC, în 2010 s-a înregistrat un număr de 66.428 de suspendări de activitate la nivelul întregii ţări, faţă de 134.441 în 2009, reprezentând o scădere de 50,59%.
200.000 DE FIRME INCHISE DE GUVERNUL PDL SI 40.000 DIZOLVATE !
Şi numărul de dizolvări voluntare s-a diminuat, de la 30.105 în 2009 la 8.191 anul trecut, ceea ce înseamnă o reducere de 73%. Numărul înmatriculărilor a fost de 119.048 de firme, astfel că la sfârşitul lunii decembrie erau activi peste 888.000 de agenţi economici.
- De cite x a incalcat Ghe. Flutur LEGEA 161... ???
Conform art. 70 din Legea 161/2003, conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală", în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.
Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală", în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.
MAFIA LOCALA PDL - 2011
"Aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru", spune prefectul de Dâmboviţa despre firma sa care are contracte cu statul de 450.000 de euro. "Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii", afirmă vicepreşedintele CJ Olt, care are un contract de 120.000 de euro.
Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi ai acestora şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele altor membri ai familiei. Motivul: pentru a putea face în continuare afaceri cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese. Alţi demnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstrat afacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru. Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cu unităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şi cei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pe care îl gestionează.
gandulnews rss
HARTA politicienilor locali şi afacerile lor cu statul. Prefect: "Aduc bani, iau bani". PLUS - Mesajul unui politician cu afaceri: "SPUNEŢI GUVERNULUI SĂ ÎMI DEA BANII"
de Gabriela ŞTEFAN | 11 ian 2011
foto 1 din 5
inainte
foto(5)
HARTA politicienilor locali şi afacerile lor cu statul. Prefect: "Aduc bani, iau bani". PLUS - Mesajul unui politician cu afaceri: "SPUNEŢI GUVERNULUI SĂ ÎMI DEA BANII" Foto: debanat.ro
"Aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru", spune prefectul de Dâmboviţa despre firma sa care are contracte cu statul de 450.000 de euro. "Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii", afirmă vicepreşedintele CJ Olt, care are un contract de 120.000 de euro.
Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi ai acestora şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele altor membri ai familiei. Motivul: pentru a putea face în continuare afaceri cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese.
Alţi demnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstrat afacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru. Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cu unităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şi cei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pe care îl gestionează.
publicitate
Iancu Caracotă, prefect de Dâmboviţa: "Nu are una cu alta. Nu e imoral"
Ziarul gândul a prezentat, in februarie 2011, cazurile unor demnitari locali - aleşi sau numiţi de guvern - care, în afară de salariul pe care îl încasează de la stat, au afaceri personale pe bani publici. Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa, este acţionar la mai multe firme. Una dintre ele, SC Ianlux Consulting este "specializată" însă în contracte pe bani publici. În ultima declaraţie de interese a prefectului Iancu Caracotă sunt enumerate contractele de consultanţă şi management de proiect ale acestei firme. Este vorba de 30 de contracte şi majoritatea instituţiilor contractante sunt chiar comune din judeţul Dâmboviţa. Unele dintre aceste comune au folosit procedura încredinţării directe în cazul firmei prefectului Caracotă. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la peste 1.800.000 lei, adică echivalentul a peste 450.000 de euro. Contactat telefonic, prefectul Iancu Caracotă a precizat că aceste afaceri nu i se par nici ilegale şi nici imorale. El a declarat pentru gândul: "Nu are una cu alta, am mai explicat. Nu eu conduc firmele, aşa că nu e imoral. Mi s-ar părea imoral să nu-i las pe cei de la firmă să muncească şi să aducă bani. Toate firmele mele sunt pe piaţă din anii 90, nu au treburi cu statul. Doar firma de consultanţă are contracte cu instituţii publice, lucrează cu bani publici: aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru".
Ioan Ciugulea, vicepreşedinte CJ Olt: "Sunt bani de la guvern, nu bani de la consiliul judeţean"
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, Ioan Ciugulea, a menţionat în declaraţia de interese un contract câştigat la o licitaţie în domeniul construcţiilor. Autoritatea contractantă: Consiliul Local Traian iar beneficiarul - firma Delta Star, unde vicepreşedintele Ciugulea este acţionar. Valoarea contractului este de 490.056 ron, adică echivalentul a 122.500 de euro. Contactat telefonic, vicepreşedintele Ioan Ciugulea a declarat pentru gândul: "Eu nu am contracte cu bani de la bugetul consiliului judeţean. Am un contract pe Ordonanţa nr. 7 pentru o bază sportivă în localitatea Traian. Deci, sunt bani de la guvern, nu bani de la consiliul judeţean. Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii. Că eu am terminat lucrarea în proporţie de 90 la sută şi nu am primit decât 1,7 miliarde lei vechi, din totalul de 6 miliarde. Şi să mai ştie guvernul că eu dădeam de lucru la 200 de oameni, iar acum sunt în şomaj".
Laszlo Henning, vicepreşedinte CJ Covasna: "Unităţile respective nu ţin de consiliul judeţean, ci de consiliile locale"
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, are câteva sute de contracte cu unităţi finanţate de la bugetul de stat. Aceste contracte le-a încheiat prin intermediul a două firme, care asigură servicii informatice.
Contactat telefonic, vicepreşedintele CJ Covasna a declarat pentru gândul: "Eu am aceste contracte din 1992, este vorba de contracte mici în valoare de circa 250 de euro contractul. Unităţile cu care sunt încheiate contractele nu ţin de consiliul judeţean, ci de consilii locale. Deci, banii nu sunt de la bugetul consiliului judeţean, sunt contractate, finanţate de stat. Absolut, eu sunt în legalitate". Valoarea totală a acestor contracte ajunge la circa 100.000 de euro.
Firma prefectului de Bihor construieşte pentru Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor
Ghilea Gavrilă, prefectul judeţului Bihor, are contracte cu statul de peste 100 de milioane de lei, adică peste 25 de milioane de euro, potrivit declaraţiei de interese, postată pe site-ul Prefecturii. Cele câteva zeci de contracte menţionate în declaraţie se referă în principal la construcţii, domeniu în care prefectul deţine o firmă unde este acţionar majoritar.
Autorităţile contractante sunt cât se poate de diferite, de la Primăria Tetchea, Inspectoratul de Poliţie Bihor, Primăria Odorhei, ANL Bucureşti, CNI Bucureşti, până la o serie de alte şcoli şi primării. Prefectul judeţului Bihor a avut ieri mai multe şedinţe şi nu a avut timp să răspundă solicitării ziarului gândul de a comenta situaţia prezentată mai sus.
Mobilă de la prefect pentru dotarea spitalului
Teodor Niţulescu, prefect de Teleorman, şi-a trecut în declaraţia de avere calitatea de acţionar la Venus Mob SRL.
În declaraţia de interese nu apar însă menţionate contracte cu bani publici. Potrivit presei locale, firma prefectului este furnizor de mobilă pentru spitalul din Roşiorii de Vede. Prefectul de Teleorman, Teodor Niţulescu, este în concediu şi, potrivit şefei sale de cabinet, nu poate fi contactat decât peste două săptămâni.
Povestea se repetă şi în alte judeţe
Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu până în 2010, a fost numit director general la Hidroelectrica. Pe vremea când era însă prefect, firmele sale au avut numeroase contracte cu statul.
Potrivit valorilor menţionate în declaraţia de interese, suma totală se ridică la suma de 7.310.130 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1,8 milioane de euro. Autorităţile contractante sunt diverse, de la primării şi consilii locale la Spitalul judeţean Sibiu, Universitatea "Lucian Blaga" şi Electrica.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Adrian Emanuil Semcu, a menţionat în declaraţia de interese un contract în valoare de 654.000 de euro, încheiat în urma unei licitaţii cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Conflictul de interese
Conform art. 70 din Legea 161/2003, conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală", în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.
Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi ai acestora şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele altor membri ai familiei. Motivul: pentru a putea face în continuare afaceri cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese. Alţi demnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstrat afacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru. Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cu unităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şi cei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pe care îl gestionează.
gandulnews rss
HARTA politicienilor locali şi afacerile lor cu statul. Prefect: "Aduc bani, iau bani". PLUS - Mesajul unui politician cu afaceri: "SPUNEŢI GUVERNULUI SĂ ÎMI DEA BANII"
de Gabriela ŞTEFAN | 11 ian 2011
foto 1 din 5
inainte
foto(5)
HARTA politicienilor locali şi afacerile lor cu statul. Prefect: "Aduc bani, iau bani". PLUS - Mesajul unui politician cu afaceri: "SPUNEŢI GUVERNULUI SĂ ÎMI DEA BANII" Foto: debanat.ro
"Aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru", spune prefectul de Dâmboviţa despre firma sa care are contracte cu statul de 450.000 de euro. "Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii", afirmă vicepreşedintele CJ Olt, care are un contract de 120.000 de euro.
Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi ai acestora şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele altor membri ai familiei. Motivul: pentru a putea face în continuare afaceri cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese.
Alţi demnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstrat afacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru. Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cu unităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şi cei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pe care îl gestionează.
publicitate
Iancu Caracotă, prefect de Dâmboviţa: "Nu are una cu alta. Nu e imoral"
Ziarul gândul a prezentat, in februarie 2011, cazurile unor demnitari locali - aleşi sau numiţi de guvern - care, în afară de salariul pe care îl încasează de la stat, au afaceri personale pe bani publici. Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa, este acţionar la mai multe firme. Una dintre ele, SC Ianlux Consulting este "specializată" însă în contracte pe bani publici. În ultima declaraţie de interese a prefectului Iancu Caracotă sunt enumerate contractele de consultanţă şi management de proiect ale acestei firme. Este vorba de 30 de contracte şi majoritatea instituţiilor contractante sunt chiar comune din judeţul Dâmboviţa. Unele dintre aceste comune au folosit procedura încredinţării directe în cazul firmei prefectului Caracotă. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la peste 1.800.000 lei, adică echivalentul a peste 450.000 de euro. Contactat telefonic, prefectul Iancu Caracotă a precizat că aceste afaceri nu i se par nici ilegale şi nici imorale. El a declarat pentru gândul: "Nu are una cu alta, am mai explicat. Nu eu conduc firmele, aşa că nu e imoral. Mi s-ar părea imoral să nu-i las pe cei de la firmă să muncească şi să aducă bani. Toate firmele mele sunt pe piaţă din anii 90, nu au treburi cu statul. Doar firma de consultanţă are contracte cu instituţii publice, lucrează cu bani publici: aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru".
Ioan Ciugulea, vicepreşedinte CJ Olt: "Sunt bani de la guvern, nu bani de la consiliul judeţean"
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, Ioan Ciugulea, a menţionat în declaraţia de interese un contract câştigat la o licitaţie în domeniul construcţiilor. Autoritatea contractantă: Consiliul Local Traian iar beneficiarul - firma Delta Star, unde vicepreşedintele Ciugulea este acţionar. Valoarea contractului este de 490.056 ron, adică echivalentul a 122.500 de euro. Contactat telefonic, vicepreşedintele Ioan Ciugulea a declarat pentru gândul: "Eu nu am contracte cu bani de la bugetul consiliului judeţean. Am un contract pe Ordonanţa nr. 7 pentru o bază sportivă în localitatea Traian. Deci, sunt bani de la guvern, nu bani de la consiliul judeţean. Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii. Că eu am terminat lucrarea în proporţie de 90 la sută şi nu am primit decât 1,7 miliarde lei vechi, din totalul de 6 miliarde. Şi să mai ştie guvernul că eu dădeam de lucru la 200 de oameni, iar acum sunt în şomaj".
Laszlo Henning, vicepreşedinte CJ Covasna: "Unităţile respective nu ţin de consiliul judeţean, ci de consiliile locale"
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, are câteva sute de contracte cu unităţi finanţate de la bugetul de stat. Aceste contracte le-a încheiat prin intermediul a două firme, care asigură servicii informatice.
Contactat telefonic, vicepreşedintele CJ Covasna a declarat pentru gândul: "Eu am aceste contracte din 1992, este vorba de contracte mici în valoare de circa 250 de euro contractul. Unităţile cu care sunt încheiate contractele nu ţin de consiliul judeţean, ci de consilii locale. Deci, banii nu sunt de la bugetul consiliului judeţean, sunt contractate, finanţate de stat. Absolut, eu sunt în legalitate". Valoarea totală a acestor contracte ajunge la circa 100.000 de euro.
Firma prefectului de Bihor construieşte pentru Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor
Ghilea Gavrilă, prefectul judeţului Bihor, are contracte cu statul de peste 100 de milioane de lei, adică peste 25 de milioane de euro, potrivit declaraţiei de interese, postată pe site-ul Prefecturii. Cele câteva zeci de contracte menţionate în declaraţie se referă în principal la construcţii, domeniu în care prefectul deţine o firmă unde este acţionar majoritar.
Autorităţile contractante sunt cât se poate de diferite, de la Primăria Tetchea, Inspectoratul de Poliţie Bihor, Primăria Odorhei, ANL Bucureşti, CNI Bucureşti, până la o serie de alte şcoli şi primării. Prefectul judeţului Bihor a avut ieri mai multe şedinţe şi nu a avut timp să răspundă solicitării ziarului gândul de a comenta situaţia prezentată mai sus.
Mobilă de la prefect pentru dotarea spitalului
Teodor Niţulescu, prefect de Teleorman, şi-a trecut în declaraţia de avere calitatea de acţionar la Venus Mob SRL.
În declaraţia de interese nu apar însă menţionate contracte cu bani publici. Potrivit presei locale, firma prefectului este furnizor de mobilă pentru spitalul din Roşiorii de Vede. Prefectul de Teleorman, Teodor Niţulescu, este în concediu şi, potrivit şefei sale de cabinet, nu poate fi contactat decât peste două săptămâni.
Povestea se repetă şi în alte judeţe
Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu până în 2010, a fost numit director general la Hidroelectrica. Pe vremea când era însă prefect, firmele sale au avut numeroase contracte cu statul.
Potrivit valorilor menţionate în declaraţia de interese, suma totală se ridică la suma de 7.310.130 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1,8 milioane de euro. Autorităţile contractante sunt diverse, de la primării şi consilii locale la Spitalul judeţean Sibiu, Universitatea "Lucian Blaga" şi Electrica.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Adrian Emanuil Semcu, a menţionat în declaraţia de interese un contract în valoare de 654.000 de euro, încheiat în urma unei licitaţii cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Conflictul de interese
Conform art. 70 din Legea 161/2003, conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală", în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.
Basescu - cel mai rau om din lume pentru o zi
Presedintele Romaniei a reusit sa starneasca hohote de ras pe meleaguri straine in urma legii prin care se hotara impozitarea vrajitoarelor. Traian Basescu a fost si vedeta unei editii a emisiunii "Coundown" a televiziunii americane MSNBC in care a si primit titlul de "cel mai rau om al zilei".
Sa nu iti odihnesti niciodata capul pe vasul de toaleta...
Cu toate ca iti este foarte folositor in “vremurile grele”, colacul de la toaleta este un fel de parc de distractii unde se aduna tot felul de boli si virusuri.
Statisticile arata ca pe fiecare centimetru patrat al suprafetei toaletei exista in medie 295 de bacterii.
Daca stai sa te gandesti, nici nu e rau, tinand cont ca inauntru vaselor de toaleta se gasesc aproximativ 3,2 milioane de astfel de microbi urati.
Asa ca, data viitoare cand te intorci de la o petrecere cu prea multa bautura, sa nu iti odihnesti niciodata capul pe vasul de toaleta.
Statisticile arata ca pe fiecare centimetru patrat al suprafetei toaletei exista in medie 295 de bacterii.
Daca stai sa te gandesti, nici nu e rau, tinand cont ca inauntru vaselor de toaleta se gasesc aproximativ 3,2 milioane de astfel de microbi urati.
Asa ca, data viitoare cand te intorci de la o petrecere cu prea multa bautura, sa nu iti odihnesti niciodata capul pe vasul de toaleta.
mobilul cel mai bun prieten al omului - uita de caine !?
Uita de caine! In ziua de astazi, telefonul mobil este “cel mai bun prieten al omului”. Daca te gandesti bine, atingi, mangai si te joci de mai multe ori cu telefonul decat cu animalul de companie.
Studiile facute de englezi arata ca telefoanele mobile sunt unul dintre locurile preferate de “intalnire” a microbilor, datorita caldurii pe cale acestea o genereaza, dar si datorita interactiunii cu manile si fata ta.
Asa ca, data viitoare cand iti folosesti telefonul mobil, ar fi indicat sa il stergi cu un servetel umed inainte de a raspunde sau de a suna pe cineva.
Studiile facute de englezi arata ca telefoanele mobile sunt unul dintre locurile preferate de “intalnire” a microbilor, datorita caldurii pe cale acestea o genereaza, dar si datorita interactiunii cu manile si fata ta.
Asa ca, data viitoare cand iti folosesti telefonul mobil, ar fi indicat sa il stergi cu un servetel umed inainte de a raspunde sau de a suna pe cineva.
banii egal 135.000 de bacterii
Doctorul Darlington, membru al Comisiei de Sanatate din New York, a descoperit peste 135.000 de bacterii, in urma spalarii unei singure bacnote.
Asa ca, singura solutie la aceasta problema, este sa ne spalam pe maini dupa ce folosim banii.
Asa ca, singura solutie la aceasta problema, este sa ne spalam pe maini dupa ce folosim banii.
Evolutia pietei de MEDIA
Evolutia pietei de MEDIA, care in 2010 a fost aproape la jumatatea nivelului din 2008
Agentii publicitate nationale - Steve Dallas, managing director al agentiei Initiative.
Publicitatea online va creste cu aproximativ 20% anul acesta, in timp ce presa scrisa va continua sa piarda cateva procente - circa 5% - comparativ cu 2010, spune Prajisteanu. In viziunea acestuia, printul si online-ul vor avea parte de investitii comparabile abia in 2012 (28-29 milioane euro), urmand ca in 2013 online-ul sa devanseze printul.
Castigatorul relativ al crizei pe piata de media a fost televiziunea. Dupa mai multe reduceri de preturi si discounturi atractive, TV-ul a ajuns sa-si creasca cota de piata de la mai putin de 62% in 2008 la aproape 65% in 2010.
Tendinta ar putea continua anul acesta. “Totul depinde de cat de eficient va ramane acest mediu in raport cu celelalte. Daca preturile vor mai scadea, atunci va continua sa atraga si mai multi jucatori, pana la consumarea a 100% din inventarul de GRPs (puncte de audienta – n.r.). Totusi nu cred in cresteri spectaculoase in acest moment ca si cota de piata in mix”, spune Cristian Mucichescu (foto) de la OMD.
“Cred ca TV-ul va continua sa conduca, ba chiar sa-si mareasca cota de piata, pe masura ce audienta creste usor”, spune Dora Strezova de la Danone.
Evolutia buna a TV-ului comparativ cu alte medii de promovare a alimentat o crestere a numarului de canale in ultimele luni din 2010. Astfel, in luna decembrie s-a lansat postul de stiri Romania Ta, controlat de Honorius Prigoana, si televiziunea generalista 10TV, a operatorului de cablu RCS&RDS. Anul acesta este asteptata lansarea Adevarul TV, reteaua de televiziune a trustului Adevarul Holding, care deocamdata emite doar online.
Agentii publicitate nationale - Steve Dallas, managing director al agentiei Initiative.
Publicitatea online va creste cu aproximativ 20% anul acesta, in timp ce presa scrisa va continua sa piarda cateva procente - circa 5% - comparativ cu 2010, spune Prajisteanu. In viziunea acestuia, printul si online-ul vor avea parte de investitii comparabile abia in 2012 (28-29 milioane euro), urmand ca in 2013 online-ul sa devanseze printul.
Castigatorul relativ al crizei pe piata de media a fost televiziunea. Dupa mai multe reduceri de preturi si discounturi atractive, TV-ul a ajuns sa-si creasca cota de piata de la mai putin de 62% in 2008 la aproape 65% in 2010.
Tendinta ar putea continua anul acesta. “Totul depinde de cat de eficient va ramane acest mediu in raport cu celelalte. Daca preturile vor mai scadea, atunci va continua sa atraga si mai multi jucatori, pana la consumarea a 100% din inventarul de GRPs (puncte de audienta – n.r.). Totusi nu cred in cresteri spectaculoase in acest moment ca si cota de piata in mix”, spune Cristian Mucichescu (foto) de la OMD.
“Cred ca TV-ul va continua sa conduca, ba chiar sa-si mareasca cota de piata, pe masura ce audienta creste usor”, spune Dora Strezova de la Danone.
Evolutia buna a TV-ului comparativ cu alte medii de promovare a alimentat o crestere a numarului de canale in ultimele luni din 2010. Astfel, in luna decembrie s-a lansat postul de stiri Romania Ta, controlat de Honorius Prigoana, si televiziunea generalista 10TV, a operatorului de cablu RCS&RDS. Anul acesta este asteptata lansarea Adevarul TV, reteaua de televiziune a trustului Adevarul Holding, care deocamdata emite doar online.
CAT REPREZINTA TAXELE DIN PRETUL BENZINEI
Am cautat taxele incluse in benzina de la 1 ianuarie 2011:
- acciza este de 467 EUR / tona
- taxa de drum este de 125 EUR / tona
- taxa de solidaritate (cate un cent / litru - motivul este acoperirea prejudiciului din urma falimentului Bancorex) adica 10 EUR / tona
Producatorul are pretul de aproximativ 370 EUR / tona.
Astfel rezulta urmatorul pret pe tona de benzina:370+467+125+10=972 EUR /Tona (taxe si accize)
Se adauga TVA de 24 % adica 233.28 EUR
Totalul este de 1205.28 EUR/tona
Un litru de benzina este 1.205 EUR (aproximativ 5.15 RON)
Producatorul incaseaza 370 EUR/tona
Statul incaseaza 835.28 EUR/tona
- acciza este de 467 EUR / tona
- taxa de drum este de 125 EUR / tona
- taxa de solidaritate (cate un cent / litru - motivul este acoperirea prejudiciului din urma falimentului Bancorex) adica 10 EUR / tona
Producatorul are pretul de aproximativ 370 EUR / tona.
Astfel rezulta urmatorul pret pe tona de benzina:370+467+125+10=972 EUR /Tona (taxe si accize)
Se adauga TVA de 24 % adica 233.28 EUR
Totalul este de 1205.28 EUR/tona
Un litru de benzina este 1.205 EUR (aproximativ 5.15 RON)
Producatorul incaseaza 370 EUR/tona
Statul incaseaza 835.28 EUR/tona
Ponoare – Un colţ de Rai în mijlocul civilizaţiei
UN ARTICOL DE ALMA GAVRIL URSACHE
Ponoare – Un colţ de Rai în mijlocul civilizaţiei
Dintre fiinţe, omul a produs cele mai multe schimbări, unele dăunătoare şi ireversibile, care au dus în multe cazuri la degradarea naturii şi a mediului înconjurător. Ocrotirea naturii prin reducerea şi eliminarea factorilor poluanţi şi crearea de rezervaţii naturale cât mai întinse va permite refacerea echilibrului biologic fragil şi menţinerea unui mediu înconjurător sănătos. De asemenea, natura sălbatică nu trebuie ocrotită numai pentru faptul că ea reprezintă singurul mijloc de salvare al omenirii, ci şi pentru faptul că ea este singura sursă de peisaje frumoase, de încântare a sufletului
Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care acoperă aproximativ 52% din suprafaţa judeţului, cu o compoziţie de 80% răşinoase şi 20% foioase. Amintim că este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din România. Rezervaţia Floristică Ponoare din judeţul Suceava, un loc de care puţini oameni au auzit şi în acelaşi timp un loc ce ne oferă peisaje unice. Rezervaţia este situată la 9 km Sud de municipiul Suceava, în dreptul satului Cumpărătura (comuna Bosanci), la 1 km de şoseaua europeană (E85) care duce spre Fălticeni, ocupând un fânaţ pe dealul Strâmbu. Denumirea de Ponoare datează din 1911, când, după o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala rezervaţie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producând noi terase. Altitudinea rezervaţiei este cuprinsă între 324 m şi 405 m iar expoziţia variază între cea nordică, nord-estică şi sud -vestică, predominând cea vestică. Solul este specific pădurilor, ceea ce confirmă existenţa în trecutul îndepărtat a pădurilor de stejar, a căror urme se găsesc şi astăzi. Zona rezervaţiei este caracterizată printr-o climă temperată, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius şi media precipitaţiilor anuale de 600 mm. Iernile sunt aspre, temperatura coborând uneori sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ călduroase, media lunii iulie fiind de 20 grade Celsius. în ceea ce priveşte vegetaţia lemnoasă care a existat cândva pe acest amplasament, cercetările întreprinse pe baza profilului de sol (la cca. 330-340 cm) au arătat prezenţa unei vegetaţii formată din molid şi pin, alternând cu ulm, gorun , tei şi carpen. Diversitatea plantelor impune această rezervaţie ca una dintre cele mai importante ştiinţific, aici putând fi găsite: stânjenelul
siberian (Iris siberica), frăsinelul (Dictamus albus), ştegoroaia ( Veratum album, Veratum negrum), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida ( Cirsium decusatum), clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinaria (Sematula wolffii), dediţelul (Pulsatilla alba), odoleanul (Crambe tataria), inul sălbatic (Linum flavum), măceşul (Rosa galbica), trifoiul galben (Trifolium pannonicum), Asynemna caescons, feriga de mlaştină (Drysopteris thelypteris), drăgaica (Galium boreale), iarba albastră (Molinia coerulea), sopârliţa albă (Parnasia palustris), etc.
În mijlocul rezervaţiei există o aşa-numită casă-laborator construită în anul 1969. Ea a permis efectuarea de studii botanice şi analize poro- palonice ce au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanţa florei din zonă. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra unor procese ce au avut loc, de exemplu mlaştina actuală luând naştere în urma unei alunecări de teren.
În decursul anilor, rezervaţia a fost studiată de specialişti de peste hotare (Polonia, Franţa, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt) şi din Romania : Iuliu Morariu, Clement Horeanu, Gh. Bujoreanu, Emilian Topa, Ion Nemeş, Constantin Toma, Gheorghe Mihai, Taras Seghedin, Mihai Mititriuc, Nicolae Boscaiu, etc., dovedind cu prisosinţă importanţa ştiinţifică a acestei rezervaţii.
Fauna este deosebit de bogată, specifică zonei colinare, iar ca element "de import " s-a semnalat în anul 1973 fazanul, specie care a migrat din pădurea Mihoveni, de la o distanţa de peste 25 km. De asemenea, rezervaţia oferă loc de odihnă pentru berzele albe care se afla în migraţie de la nord spre sud, in lunile august septembrie. Ion Nemeş a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna ţării noastre (cca.10), dintre care menţionăm : Cosmetriche potatosia (forma imaculată), Clepsus strigana, Broculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana .
De asemenea, în rezervaţie se pot întâlni diferite soiuri de păsări, de la bufniţe la corbi şi un număr semnificativ de soiuri de animale.
Chiar dacă omul prin iscusinţa sa ar putea reface vestigii ale unor construcţii antice, el nu va putea niciodată să refacă măcar un singur canion pe care milenii de eroziune l-au format soarele, vântul şi apa. Pentru că “Frumosul este manifestarea legilor tainice ale naturii” după cum declara Goethe. Concluzia? Nu distruge natura pentru că e singurul lucru pe care omul nu îl poate reface.
Ponoare – Un colţ de Rai în mijlocul civilizaţiei
Dintre fiinţe, omul a produs cele mai multe schimbări, unele dăunătoare şi ireversibile, care au dus în multe cazuri la degradarea naturii şi a mediului înconjurător. Ocrotirea naturii prin reducerea şi eliminarea factorilor poluanţi şi crearea de rezervaţii naturale cât mai întinse va permite refacerea echilibrului biologic fragil şi menţinerea unui mediu înconjurător sănătos. De asemenea, natura sălbatică nu trebuie ocrotită numai pentru faptul că ea reprezintă singurul mijloc de salvare al omenirii, ci şi pentru faptul că ea este singura sursă de peisaje frumoase, de încântare a sufletului
Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care acoperă aproximativ 52% din suprafaţa judeţului, cu o compoziţie de 80% răşinoase şi 20% foioase. Amintim că este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din România. Rezervaţia Floristică Ponoare din judeţul Suceava, un loc de care puţini oameni au auzit şi în acelaşi timp un loc ce ne oferă peisaje unice. Rezervaţia este situată la 9 km Sud de municipiul Suceava, în dreptul satului Cumpărătura (comuna Bosanci), la 1 km de şoseaua europeană (E85) care duce spre Fălticeni, ocupând un fânaţ pe dealul Strâmbu. Denumirea de Ponoare datează din 1911, când, după o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala rezervaţie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producând noi terase. Altitudinea rezervaţiei este cuprinsă între 324 m şi 405 m iar expoziţia variază între cea nordică, nord-estică şi sud -vestică, predominând cea vestică. Solul este specific pădurilor, ceea ce confirmă existenţa în trecutul îndepărtat a pădurilor de stejar, a căror urme se găsesc şi astăzi. Zona rezervaţiei este caracterizată printr-o climă temperată, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius şi media precipitaţiilor anuale de 600 mm. Iernile sunt aspre, temperatura coborând uneori sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ călduroase, media lunii iulie fiind de 20 grade Celsius. în ceea ce priveşte vegetaţia lemnoasă care a existat cândva pe acest amplasament, cercetările întreprinse pe baza profilului de sol (la cca. 330-340 cm) au arătat prezenţa unei vegetaţii formată din molid şi pin, alternând cu ulm, gorun , tei şi carpen. Diversitatea plantelor impune această rezervaţie ca una dintre cele mai importante ştiinţific, aici putând fi găsite: stânjenelul
siberian (Iris siberica), frăsinelul (Dictamus albus), ştegoroaia ( Veratum album, Veratum negrum), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida ( Cirsium decusatum), clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinaria (Sematula wolffii), dediţelul (Pulsatilla alba), odoleanul (Crambe tataria), inul sălbatic (Linum flavum), măceşul (Rosa galbica), trifoiul galben (Trifolium pannonicum), Asynemna caescons, feriga de mlaştină (Drysopteris thelypteris), drăgaica (Galium boreale), iarba albastră (Molinia coerulea), sopârliţa albă (Parnasia palustris), etc.
În mijlocul rezervaţiei există o aşa-numită casă-laborator construită în anul 1969. Ea a permis efectuarea de studii botanice şi analize poro- palonice ce au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanţa florei din zonă. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra unor procese ce au avut loc, de exemplu mlaştina actuală luând naştere în urma unei alunecări de teren.
În decursul anilor, rezervaţia a fost studiată de specialişti de peste hotare (Polonia, Franţa, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt) şi din Romania : Iuliu Morariu, Clement Horeanu, Gh. Bujoreanu, Emilian Topa, Ion Nemeş, Constantin Toma, Gheorghe Mihai, Taras Seghedin, Mihai Mititriuc, Nicolae Boscaiu, etc., dovedind cu prisosinţă importanţa ştiinţifică a acestei rezervaţii.
Fauna este deosebit de bogată, specifică zonei colinare, iar ca element "de import " s-a semnalat în anul 1973 fazanul, specie care a migrat din pădurea Mihoveni, de la o distanţa de peste 25 km. De asemenea, rezervaţia oferă loc de odihnă pentru berzele albe care se afla în migraţie de la nord spre sud, in lunile august septembrie. Ion Nemeş a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna ţării noastre (cca.10), dintre care menţionăm : Cosmetriche potatosia (forma imaculată), Clepsus strigana, Broculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana .
De asemenea, în rezervaţie se pot întâlni diferite soiuri de păsări, de la bufniţe la corbi şi un număr semnificativ de soiuri de animale.
Chiar dacă omul prin iscusinţa sa ar putea reface vestigii ale unor construcţii antice, el nu va putea niciodată să refacă măcar un singur canion pe care milenii de eroziune l-au format soarele, vântul şi apa. Pentru că “Frumosul este manifestarea legilor tainice ale naturii” după cum declara Goethe. Concluzia? Nu distruge natura pentru că e singurul lucru pe care omul nu îl poate reface.
Stilul retro al anilor 80
UN ARTICOL DE ALMI GAVRIL URSACHE
Anii 80 au însemnat un deceniu al contrastelor. Designeri precum Calvin Klein, Ralph Lauren, Vivienne Westwood, Jean Paul Gaultier, Versace, Dolce&Gabbana creau pentru starurile pop care la rândul lor influentau publicul în a le adopta vestimentatia, astfel starul rap Run DMC promovând încaltarile sport Adidas.
Stilul business a luat amploare pe masura ce femeile ocupau pozitii importante în cadrul firmelor. Asa zisul stil "dress-for-success" însemna un costum în nuante sobre cu pantaloni în stil masculin (talie înalta si pense) sau blazer si fusta dreapta ori plisata pâna la genunchi. Sacouri, blazere, camasi uni-sex(chiar si pulovere sau rochii de seara) toate aveau pernute de umeri menite sa confere o alura autoritara, considerata necesara pentru promovarea profesionala. Materiale folosite erau stofa de lâna, matase, jacard, pânza de in.
Ce s-a pastrat din acest stil, devenit mai rafinat, este importanta look-ului business, astfel în colectiile acestei toamne designerii au optat pentru costume deux-piece din stofa de lâna, tweed sau tartan, în nuante de gri, bej, brun sau negru dar cu o croiala si detalii feminine. Astazi pernutele de umeri sunt considerate o greseala de stil si eleganta retro a anilor 50 si 60 se face simtita în croiala- fuste conice, jachete scurte cambrate, mâneci trei sferturi. Costumele cu pantaloni largi, în stil masculin sunt feminizate de camasi cu volane, esarfe si de un hair style romantic. Jachetele tip blazer au revenit si ele dar purtate cu pantaloni sau jeansi strâmti, asa cum propune Stella McCartney.
O alta directie în moda anilor 80 era neoromantismul inspirat de diferite perioade istorice si de stralucirea Hollywoodului. Acest look dramatic folosea materiale încarcate de volane si încretituri, împodobite de broderii si paiete ce contrasta cu look-ul punk. Designerii lokului romantic, printre care cunoscuta Vivienne Westwood, se inspirau din secolul 19 si din costumul de pirat - camasi cu mâneci bufante, cu funde si volane, din materiale luxoase-matase si satin, jachete din brocart sau în stil husar din catifea, împodobite cu broderie.
Astazi stilul acesta teatral poate fi observat în colectiile multor designeri care propun materiale luxoase, broderii bogate si croieli romantice ce amintesc de aristocratia secolelor trecute. Camasa alba cu jabou si/sau cu mâneci bufante este un must have al sezonului.
Stilul glamour a devenit important datorita programelor de televiziune, acele "soap operas", dar mai ales influentei unor personalitati precum Printesa Diana de Walles. Rochia sa de mireasa a inspirat tinute de seara ample ce s-au pastrat în voga întregul deceniu.
Printesa Diana a fost un style icon al deceniului opt. Costumele pe care le purta la diverse ceremonii: deux-piece-uri din brocart a la Chanel cu fusta dreapta si rochii din satin cu mâneci lungi au inspirat tinute de coktail.
Pulovere supradimensionate sau rochii din mohair cu diferite aplicatii- margele si satin erau purtate si seara. Toamna 2006 a relansat rochia tricotata sau rochia-pulover dar ca fiind un articol casual, purtata ziua, cu o pereche de colanti sau jeansi conici de asemenea reminiscente ale anilor 80.
Stilul glamour a aparut ca reactie la stilul sport lansat de frenezia fitnessului: costume de treining din fâs, salopete muncitoresti sau uniforme de pilot erau considerae casual, femeile purtau în timpul liber colanti si topuri strâmte. Moda actuala propune o îmbinare eleganta a volumelor, colantii sunt purtati cu topuri largi, cu rochii mini sau jachete tip trench, asa cum propune casa Sweetface. Din moda anilor 80 s-a pastrat si rochia midi din jerseu si pantofii cu toc înalt conic. Au disparut culorile strepezitoare fiind înlocuite de nuante calde: capuccino, ciocolatiu, verde oliv, ocru, teracot, grena sau violet.
Anii 80 au însemnat un deceniu al contrastelor. Designeri precum Calvin Klein, Ralph Lauren, Vivienne Westwood, Jean Paul Gaultier, Versace, Dolce&Gabbana creau pentru starurile pop care la rândul lor influentau publicul în a le adopta vestimentatia, astfel starul rap Run DMC promovând încaltarile sport Adidas.
Stilul business a luat amploare pe masura ce femeile ocupau pozitii importante în cadrul firmelor. Asa zisul stil "dress-for-success" însemna un costum în nuante sobre cu pantaloni în stil masculin (talie înalta si pense) sau blazer si fusta dreapta ori plisata pâna la genunchi. Sacouri, blazere, camasi uni-sex(chiar si pulovere sau rochii de seara) toate aveau pernute de umeri menite sa confere o alura autoritara, considerata necesara pentru promovarea profesionala. Materiale folosite erau stofa de lâna, matase, jacard, pânza de in.
Ce s-a pastrat din acest stil, devenit mai rafinat, este importanta look-ului business, astfel în colectiile acestei toamne designerii au optat pentru costume deux-piece din stofa de lâna, tweed sau tartan, în nuante de gri, bej, brun sau negru dar cu o croiala si detalii feminine. Astazi pernutele de umeri sunt considerate o greseala de stil si eleganta retro a anilor 50 si 60 se face simtita în croiala- fuste conice, jachete scurte cambrate, mâneci trei sferturi. Costumele cu pantaloni largi, în stil masculin sunt feminizate de camasi cu volane, esarfe si de un hair style romantic. Jachetele tip blazer au revenit si ele dar purtate cu pantaloni sau jeansi strâmti, asa cum propune Stella McCartney.
O alta directie în moda anilor 80 era neoromantismul inspirat de diferite perioade istorice si de stralucirea Hollywoodului. Acest look dramatic folosea materiale încarcate de volane si încretituri, împodobite de broderii si paiete ce contrasta cu look-ul punk. Designerii lokului romantic, printre care cunoscuta Vivienne Westwood, se inspirau din secolul 19 si din costumul de pirat - camasi cu mâneci bufante, cu funde si volane, din materiale luxoase-matase si satin, jachete din brocart sau în stil husar din catifea, împodobite cu broderie.
Astazi stilul acesta teatral poate fi observat în colectiile multor designeri care propun materiale luxoase, broderii bogate si croieli romantice ce amintesc de aristocratia secolelor trecute. Camasa alba cu jabou si/sau cu mâneci bufante este un must have al sezonului.
Stilul glamour a devenit important datorita programelor de televiziune, acele "soap operas", dar mai ales influentei unor personalitati precum Printesa Diana de Walles. Rochia sa de mireasa a inspirat tinute de seara ample ce s-au pastrat în voga întregul deceniu.
Printesa Diana a fost un style icon al deceniului opt. Costumele pe care le purta la diverse ceremonii: deux-piece-uri din brocart a la Chanel cu fusta dreapta si rochii din satin cu mâneci lungi au inspirat tinute de coktail.
Pulovere supradimensionate sau rochii din mohair cu diferite aplicatii- margele si satin erau purtate si seara. Toamna 2006 a relansat rochia tricotata sau rochia-pulover dar ca fiind un articol casual, purtata ziua, cu o pereche de colanti sau jeansi conici de asemenea reminiscente ale anilor 80.
Stilul glamour a aparut ca reactie la stilul sport lansat de frenezia fitnessului: costume de treining din fâs, salopete muncitoresti sau uniforme de pilot erau considerae casual, femeile purtau în timpul liber colanti si topuri strâmte. Moda actuala propune o îmbinare eleganta a volumelor, colantii sunt purtati cu topuri largi, cu rochii mini sau jachete tip trench, asa cum propune casa Sweetface. Din moda anilor 80 s-a pastrat si rochia midi din jerseu si pantofii cu toc înalt conic. Au disparut culorile strepezitoare fiind înlocuite de nuante calde: capuccino, ciocolatiu, verde oliv, ocru, teracot, grena sau violet.
INCALZIREA GLOBALA...
UN PROIECT MARCA ALMA GAVRIL URSACHE (fata desteapta)
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
Autori: Pîrju Raluca şi Gavril Alma
Coordonatori: Prof. Dr. Porof Marcel şi Prof. Cojocariu Dan
Ştim că încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate, ale atmosferei, în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii. Ne-am întrebat vreodată care sunt cauzele acestui fenomen? Ştim care ar fi soluţiile? Răspunsul este simplu, nu. Majoritatea persoanelor nu sunt interesate de gravitatea situaţiei şi puţini ştiu despre ce vorbim. Un raport comandat de guvernul britanic arată că temperaturilor pot creşte cu 1,5°C şi 6°C în decursul acestui secol, dacă nu se iau măsuri adecvate. Temperaturile globale medii au crescut deja cu 0,6°C din perioada pre-industrială. Pe măsură ce clima devine mai aridă şi râurile seacă, sursele de apă s-ar putea împuţina, afectând agricultura şi industriile care depind de apă şi ar putea duce la o mai mare poluare, o creştere a numărului deceselor cauzate de căldură şi o creştere a necesităţii de energie electrică în lunile de vară.
Opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii în a doua jumatate a secolului al XX-lea se datorează creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Încălzirea globală are efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. O altă cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe, ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivelul întregului glob.
O responsabilitate tot mai mare îi revine fiecăruia dintre noi. Consumul global de energie este influenţat de fiecare consumator individual, iar specialiştii din domeniu indică emisii anuale de CO2 în valoare de maximum 1,3 tone pe persoană, pentru a menţine o creştere medie a temperaturii globale de maximum 2° C. Utilizarea unor maşini cu consum cât mai redus de carburant, folosirea mijloacelor de transport în comun sau a celor nepoluante, cum sunt bicicletele, folosirea de becuri economice, evitarea consumului inutil de energie prin scoaterea din priză a încărcătoarelor şi a aparatelor electrice şi electronice atunci când nu le folosim sunt doar cateva variante la îndemâna fiecăruia.
Un drum cu avionul de 2.500 km produce 1,3 tone de CO2. La fel, un drum cu o maşina de teren, pe o lungime de maximum 3.000 km. Procesarea cărnii consumate timp de un an de 4 persoane dintr-o ţară industrializată generează aceeaşi cantitate de gaze cu efect de seră. Prin comparaţie, folosirea bicicletei pentru a ajunge la locul de muncă scade emisiile de CO2 cu o jumătate de tonă pe an. Iar dacă toţi consumatorii individuali din UE ar folosi becuri economice, emisiile anuale s-ar reduce cu 27 de milioane de tone.
Dacă ţările s-ar uni, dacă oamenii ar fi conştienţi şi mai receptivi, poate situaţia planetei ar fi mai bună. Mai întâi trebuie să înţelegem tot ce se întămplă în jurul nostru, apoi să încercăm să eliminăm factorii negativi din viaţa noastră. De câţiva ani încoace există multe organizaţii ce luptă împotriva încălzirii globale. Idei precum: "Eu sunt doar o singură persoană, nu am cum să schimb lucrurile..." sau "Eu cred că mă încadrez în limita de 1,3 tone/an, nu am cum să produc atât de mult CO2" sunt de mult depăşite şi dovedesc că oamenii nu vor să se gândească la faptul că puţinul pe care îl economisesc contează.
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
Autori: Pîrju Raluca şi Gavril Alma
Coordonatori: Prof. Dr. Porof Marcel şi Prof. Cojocariu Dan
Ştim că încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate, ale atmosferei, în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii. Ne-am întrebat vreodată care sunt cauzele acestui fenomen? Ştim care ar fi soluţiile? Răspunsul este simplu, nu. Majoritatea persoanelor nu sunt interesate de gravitatea situaţiei şi puţini ştiu despre ce vorbim. Un raport comandat de guvernul britanic arată că temperaturilor pot creşte cu 1,5°C şi 6°C în decursul acestui secol, dacă nu se iau măsuri adecvate. Temperaturile globale medii au crescut deja cu 0,6°C din perioada pre-industrială. Pe măsură ce clima devine mai aridă şi râurile seacă, sursele de apă s-ar putea împuţina, afectând agricultura şi industriile care depind de apă şi ar putea duce la o mai mare poluare, o creştere a numărului deceselor cauzate de căldură şi o creştere a necesităţii de energie electrică în lunile de vară.
Opinia dominantă este că încălzirea globală se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii în a doua jumatate a secolului al XX-lea se datorează creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Încălzirea globală are efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. O altă cauză la fel de importantă o reprezintă defrişările masive ale pădurilor. Acestea duc la o creştere a concentraţiei de noxe, ceea ce provoacă efectul încălzirii globale şi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrişări, specialiştii spun că ar fi nevoie de o împădurire cu 20% faţă de totalul deja existent la nivelul întregului glob.
O responsabilitate tot mai mare îi revine fiecăruia dintre noi. Consumul global de energie este influenţat de fiecare consumator individual, iar specialiştii din domeniu indică emisii anuale de CO2 în valoare de maximum 1,3 tone pe persoană, pentru a menţine o creştere medie a temperaturii globale de maximum 2° C. Utilizarea unor maşini cu consum cât mai redus de carburant, folosirea mijloacelor de transport în comun sau a celor nepoluante, cum sunt bicicletele, folosirea de becuri economice, evitarea consumului inutil de energie prin scoaterea din priză a încărcătoarelor şi a aparatelor electrice şi electronice atunci când nu le folosim sunt doar cateva variante la îndemâna fiecăruia.
Un drum cu avionul de 2.500 km produce 1,3 tone de CO2. La fel, un drum cu o maşina de teren, pe o lungime de maximum 3.000 km. Procesarea cărnii consumate timp de un an de 4 persoane dintr-o ţară industrializată generează aceeaşi cantitate de gaze cu efect de seră. Prin comparaţie, folosirea bicicletei pentru a ajunge la locul de muncă scade emisiile de CO2 cu o jumătate de tonă pe an. Iar dacă toţi consumatorii individuali din UE ar folosi becuri economice, emisiile anuale s-ar reduce cu 27 de milioane de tone.
Dacă ţările s-ar uni, dacă oamenii ar fi conştienţi şi mai receptivi, poate situaţia planetei ar fi mai bună. Mai întâi trebuie să înţelegem tot ce se întămplă în jurul nostru, apoi să încercăm să eliminăm factorii negativi din viaţa noastră. De câţiva ani încoace există multe organizaţii ce luptă împotriva încălzirii globale. Idei precum: "Eu sunt doar o singură persoană, nu am cum să schimb lucrurile..." sau "Eu cred că mă încadrez în limita de 1,3 tone/an, nu am cum să produc atât de mult CO2" sunt de mult depăşite şi dovedesc că oamenii nu vor să se gândească la faptul că puţinul pe care îl economisesc contează.
PROGRAMUL RABLA 2011
Programul lansat cu scopul innoirii parcului auto din Romania se va pastra si in 2011 in aceeasi formula, cu trei vouchere valabile pentru achizitionarea unei masini, chiar daca, la finalul anului trecut se vehiculau eventuale modificari. Suma alocata pentru program in acest an este de 722 de milioane de lei (circa 170 de milioane de euro). "In jur de 15 februarie pornim din nou programul si pastram aceleasi criterii, nu le schimbam pentru ca a mers foarte bine. Sper ca si anul acesta va fi un program de succes, pentru ca trebuie sa dispara aceste masini mai vechi de 10 ani care polueaza. Statul da bani si, in plus, sprijinim prin aceasta - acum se fabrica numai Euro 5 si Euro 6, sprijinim ca oamenii sa poata sa acceada la o masina noua", a spus Borbely, citat de incont.
EUTANASIEREA CAINILOR... DE CAINII DE LA PDL
Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei (FIUL UNUI NOTAR DIN JUDETUL SUCEAVA, DE OBIRSIE DIN GURA HUMORULUI): "Legea protecţiei animalelor spune ca nu ai voie să eutanasiezi. Legea de gestionare a câinilor fără stăpân permite. Această ambiguitate a legii şi presiunea mediatică a ONG-urilor au făcut ca primăriile să nu mai aplice legea"
prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaei a declarat că, deşi există o legislaţie care permite autorităţilor locale să rezolve problema câinilor fără stăpân, inclusiv prin măsuri extreme (eutanasierea - n.r.), primăriile cedează la presiunea asociaţiilor pentru protecţia animalelor. "Legea protecţiei animalelor spune ca nu ai voie să eutanasiezi. Legea de gestionare a câinilor fără stăpân permite. În prezent nu există nicio autoritate locală, din cauza neconcordanţei legislative, care să ia vreo măsură. Această ambiguitate a legii şi presiunea mediatică a ONG-urilor au făcut ca primăriile să nu mai aplice legea, invocând tot felul de neconcordanţe legislative. Autorităţile locale au îngheţat orice fel de măsură care de altfel există în lege", a spus prefectul Atănăsoaei. Cititorii ziarului gândul l-au întrebat pe prefect dacă cineva va răspunde pentru moartea femeii sfâşiată de o haită de câini maidanezi. Acesta a răspuns: "Potrivit legii, Primăria Municipiului Bucureşti are în atribuţii gestionarea câinilor fără stăpân. Cazul este anchetat de Parchet şi serviciul Omoruri şi ar trebui să aşteptăm finalizarea anchetei".
Costuri avansate de prefect
Întrebat de cititorii ziarului gândul cât ar costa ca bucureştenii să scape de câinii fără stăpân de pe străzi, prefectul a răspuns: "11 lei costă eutanasierea unui câine. Eu consider că aceasta este o măsură fermă, nu radicală. Înmulţiţi 11 lei cu 40.000 de câini şi asta-i suma. În perioada 2006-2009, statul a cheltuit 1,3 milioane de euro cu tratamentul persoanelor muşcate de câini. Cu aceşti bani se puteau construi adăposturi pentru toţi câinii din Bucureşti. Nu au ce să caute câinii pe străzi. Eutanasierea va fi ultima soluţie. Anul trecut 13.000 de persoane au fost agresate de câinii vagabonzi".
Cititorii au mai dorit să afle şi pe ce criterii s-a stabilit ca animalele să fie ţinute în adăposturi doar şapte zile. Prefectul a explicat că termenul a fost fixat pe baza costurilor. "Municipalitatea va trebui să strângă câinii şi să-i ţină în adăposturi. Întreţinerea unui câine costă 300 de lei pe lună. 40.000 de câini înmulţiţi cu 300 de lei şi cu 12 luni rezultă un cost de 144 milioane de lei, cam 30 de milioane şi ceva de euro. În mod evident aceşti bani nu există. Nu pot fi de acord cu relocarea câinilor pe domeniul public. Un adăpost nu costă puţin. Ajungi practic să le construieşti hoteluri. Legislaţia nu e făcută pentru un fenomen de masă".
"Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi"
Prefectul Atănăsoaei a mai spus că relaţiile dintre domnia sa şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sunt "unele instituţionale şi ca orice fel de relaţii de acest gen merg şi mai bine, şi mai rău". Atănăsoaei a mai precizat că ar trebui să existe o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca primarii de sector să se poată implica în problema câinilor fără stăpân. "Doar printr-o hotărâre a CGMB primarii de sector pot primi atribuţii în strângerea câinilor de pe străzi. CGMB ar trebui să le delege aceste atribuţii".
Cititorii ziarului Gândul i-au mai cerut prefectului să avanseze şi o dată la care programul de strângere a câinilor va fi finalizat. "În funcţie de cum se mişcă autorităţile. Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi. Evident, că nu în ritmul în care să se simtă şi în Bucureşti".
Te muşcă - dai primăria în judecată
Prefectul a explicat pentru cititotii ziarului gândul în ce constau propunerile legislative pe care le-a iniţiat. "Am pornit de la faptul că nu există nicio evidenţă a numărului de animale. Trebuie făcut un registru electronic pentru a avea o evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân. Am mai introdus şi microciparea care din 2012 devine obligatorie. Prin lege se vor stabili norme clare de adopţie. Până acum adopţiile au fost doar o supapă ca animalele să fie luate şi depuse în stradă. Sunt puţini cei care adoptă câini cu responsabilitate".
Proiectul prefectului mai prevede ca animalele nerevendicate în termen de 7 zile să fie eutanasiate, câinii bătrâni sau care suferă de boli incurabile să fie eutanasiaţi imediat şi amenzi usturătoare pentru cei care adoptă maidanezi şi apoi îi lasă pe domeniul public.
Prefectul Atănăsoaei le-a mai explicat cititorilor că în cazul în care vor fi muşcaţi de câini pot da în judecată Primăria Capitalei, dar nu ştie că ar exista un astfel de precedent.
prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaei a declarat că, deşi există o legislaţie care permite autorităţilor locale să rezolve problema câinilor fără stăpân, inclusiv prin măsuri extreme (eutanasierea - n.r.), primăriile cedează la presiunea asociaţiilor pentru protecţia animalelor. "Legea protecţiei animalelor spune ca nu ai voie să eutanasiezi. Legea de gestionare a câinilor fără stăpân permite. În prezent nu există nicio autoritate locală, din cauza neconcordanţei legislative, care să ia vreo măsură. Această ambiguitate a legii şi presiunea mediatică a ONG-urilor au făcut ca primăriile să nu mai aplice legea, invocând tot felul de neconcordanţe legislative. Autorităţile locale au îngheţat orice fel de măsură care de altfel există în lege", a spus prefectul Atănăsoaei. Cititorii ziarului gândul l-au întrebat pe prefect dacă cineva va răspunde pentru moartea femeii sfâşiată de o haită de câini maidanezi. Acesta a răspuns: "Potrivit legii, Primăria Municipiului Bucureşti are în atribuţii gestionarea câinilor fără stăpân. Cazul este anchetat de Parchet şi serviciul Omoruri şi ar trebui să aşteptăm finalizarea anchetei".
Costuri avansate de prefect
Întrebat de cititorii ziarului gândul cât ar costa ca bucureştenii să scape de câinii fără stăpân de pe străzi, prefectul a răspuns: "11 lei costă eutanasierea unui câine. Eu consider că aceasta este o măsură fermă, nu radicală. Înmulţiţi 11 lei cu 40.000 de câini şi asta-i suma. În perioada 2006-2009, statul a cheltuit 1,3 milioane de euro cu tratamentul persoanelor muşcate de câini. Cu aceşti bani se puteau construi adăposturi pentru toţi câinii din Bucureşti. Nu au ce să caute câinii pe străzi. Eutanasierea va fi ultima soluţie. Anul trecut 13.000 de persoane au fost agresate de câinii vagabonzi".
Cititorii au mai dorit să afle şi pe ce criterii s-a stabilit ca animalele să fie ţinute în adăposturi doar şapte zile. Prefectul a explicat că termenul a fost fixat pe baza costurilor. "Municipalitatea va trebui să strângă câinii şi să-i ţină în adăposturi. Întreţinerea unui câine costă 300 de lei pe lună. 40.000 de câini înmulţiţi cu 300 de lei şi cu 12 luni rezultă un cost de 144 milioane de lei, cam 30 de milioane şi ceva de euro. În mod evident aceşti bani nu există. Nu pot fi de acord cu relocarea câinilor pe domeniul public. Un adăpost nu costă puţin. Ajungi practic să le construieşti hoteluri. Legislaţia nu e făcută pentru un fenomen de masă".
"Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi"
Prefectul Atănăsoaei a mai spus că relaţiile dintre domnia sa şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sunt "unele instituţionale şi ca orice fel de relaţii de acest gen merg şi mai bine, şi mai rău". Atănăsoaei a mai precizat că ar trebui să existe o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca primarii de sector să se poată implica în problema câinilor fără stăpân. "Doar printr-o hotărâre a CGMB primarii de sector pot primi atribuţii în strângerea câinilor de pe străzi. CGMB ar trebui să le delege aceste atribuţii".
Cititorii ziarului Gândul i-au mai cerut prefectului să avanseze şi o dată la care programul de strângere a câinilor va fi finalizat. "În funcţie de cum se mişcă autorităţile. Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi. Evident, că nu în ritmul în care să se simtă şi în Bucureşti".
Te muşcă - dai primăria în judecată
Prefectul a explicat pentru cititotii ziarului gândul în ce constau propunerile legislative pe care le-a iniţiat. "Am pornit de la faptul că nu există nicio evidenţă a numărului de animale. Trebuie făcut un registru electronic pentru a avea o evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân. Am mai introdus şi microciparea care din 2012 devine obligatorie. Prin lege se vor stabili norme clare de adopţie. Până acum adopţiile au fost doar o supapă ca animalele să fie luate şi depuse în stradă. Sunt puţini cei care adoptă câini cu responsabilitate".
Proiectul prefectului mai prevede ca animalele nerevendicate în termen de 7 zile să fie eutanasiate, câinii bătrâni sau care suferă de boli incurabile să fie eutanasiaţi imediat şi amenzi usturătoare pentru cei care adoptă maidanezi şi apoi îi lasă pe domeniul public.
Prefectul Atănăsoaei le-a mai explicat cititorilor că în cazul în care vor fi muşcaţi de câini pot da în judecată Primăria Capitalei, dar nu ştie că ar exista un astfel de precedent.
PROTEST PRIMIT DE LA ALMA URSACHE
Cu totii suntem de vina cel putin pentru ca ...
1. Pentru că ne urâm între noi: Ardeleni vs. bucureşteni, olteni vs. moldoveni, posesori de "Logan" vs. posesori de "BMW" SH de la nemţi, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea , dinamovişti vs. stelişti, corporatişti vs. antreprenori, cumpărători vs. dezvoltatori imobiliari, etc, etc..
2. Pentru că suntem "Gică Contra" din naştere: Orice iniţiativă în mintea noastră este sortită eşecului. "Cum, afacere în agricultură? Nu ai nicio şansă. Să vinzi cartofi la piaţă, nuuuu! Să deschizi un chioşc, nuuu, te mănâncă mafia locală, îţi sparg ăştia magazinul, vine banca şi îţi ia casa, etc, etc.". Nici nu vedem că alţii reuşesc în jurul nostru . "Eh, ăştia au pile..."
3. Pentru că indiferent cât de scurt este drumul de parcurs, sau cât de aglomerat este traficul, noi ne urcăm în maşină.( "ca să ajung mai repede...")
4. Pentru că nu ne bucurăm de viaţă. Suntem mici roboţei doborâţi de grija zilei de mâine .
5. Pentru că vecinii mai vechi din bloc se consideră proprietari ai locurilor de parcare publice din faţa blocului.
6. Pentru că ridicăm 100 de biserici şi 2 şcoli.
7. Pentru că ne înfofolim copiii cu 2 tricouri şi 3 pulovere chiar dacă sunt 20 de grade afară.
8. Pentru că suntem săraci din cauza prostiei şi nu ne dăm seama.
9. Pentru că suntem egoişti: investim tot ce avem în propriile locuinţe, însă nu vrem să dăm niciun ban pentru reparaţia blocului în care trăim, pentru parcuri, pentru curăţenie publică, pentru multe altele care aparţin şi altora....
10. Pentru că l-am ales de trei ori pe Iliescu şi de două ori pe Băsescu.
11. Pentru că deşi avem o mulţime de femei frumoase, suntem o naţie de "frustraţi"
12. Pentru că am lăsat să apară Guţă, Salam, Minune .
13. Pentru cozile de la loto de Crăciun şi înainte de alegeri.
14. Pentru că nu suntem capabili să ne adaptăm la noile tehnologii. Părinţii şi copiii lor nu prea mai discută, pentru că părinţii nu sunt capabili să pornească un mp3 player sau să intre pe yahoo .
15. Pentru că la nuntă invităm toţi cunoscuţii şi necunoscuţii la nunţile cărora am mers şi noi la rândul nostru.
16. Pentru că McDonald's este un succes în România,chiar daca produsele nu sunt sanatoase .
17. Pentru că românii care mai fac ocazional un sport sunt atât de rari încât întorci capul după ei prin parcuri.
18. Pentru că burta la bărbaţi este 'sexy"
19. Pentru că pădurile noastre (câte mai sunt), după weekend-uri arată ca o groapă menajeră.
20. Pentru că nu facem nimic dacă nu suntem plătiţi.
21. Pentru că nu înţelegem termenul "solidaritate socială" - mulţi dintre noi consideră că banii pe care îi dau la fondul de pensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru bătrâneţe. Nicidecum că acesta este ajutorul nostru pentru bătrânii şi bolnavii care nu mai pot munci.
22. Pentru că facem rate la bancă pentru plasmă şi maşină de spălat vase fără să ne pese de comisioane şi dobânzi, apoi dăm vina pe bănci că ne jefuiesc.
23. Pentru OTV
24. Pentru că suntem invidioşi. Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care şi-a pus termopan, pe fratele care şi-a făcut vilă şi pe colega care arată mai bine. Nu ne întrebăm ce au făcut ei ca să ajungă acolo (muncă, sport, învăţătură, efort etc). Nuu, e mai simplu să găsim explicaţii de genul "şi-o trage cu şeful,fură, are noroc."
25. Pentru că mai ţinem milieul şi peştele de pe televizor.
26. Pentru că deşi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la şcoală învăţăm despre cele câteva victorii pe care le-am avut împotriva lor. De parcă " Istoria " trebuie să fie motiv de mândrie, nu ştiinţă de studiu.
27. Pentru că din şcoală ieşi aşa cum ai intrat.
28. Pentru că aruncăm mizeria din maşină pe geam.
29. Pentru că mergem la Mall fără să intenţionăm să cumpărăm ceva ,doar pentru barfa
30. Pentru că donatorii de sânge sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masă.
1. Pentru că ne urâm între noi: Ardeleni vs. bucureşteni, olteni vs. moldoveni, posesori de "Logan" vs. posesori de "BMW" SH de la nemţi, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea , dinamovişti vs. stelişti, corporatişti vs. antreprenori, cumpărători vs. dezvoltatori imobiliari, etc, etc..
2. Pentru că suntem "Gică Contra" din naştere: Orice iniţiativă în mintea noastră este sortită eşecului. "Cum, afacere în agricultură? Nu ai nicio şansă. Să vinzi cartofi la piaţă, nuuuu! Să deschizi un chioşc, nuuu, te mănâncă mafia locală, îţi sparg ăştia magazinul, vine banca şi îţi ia casa, etc, etc.". Nici nu vedem că alţii reuşesc în jurul nostru . "Eh, ăştia au pile..."
3. Pentru că indiferent cât de scurt este drumul de parcurs, sau cât de aglomerat este traficul, noi ne urcăm în maşină.( "ca să ajung mai repede...")
4. Pentru că nu ne bucurăm de viaţă. Suntem mici roboţei doborâţi de grija zilei de mâine .
5. Pentru că vecinii mai vechi din bloc se consideră proprietari ai locurilor de parcare publice din faţa blocului.
6. Pentru că ridicăm 100 de biserici şi 2 şcoli.
7. Pentru că ne înfofolim copiii cu 2 tricouri şi 3 pulovere chiar dacă sunt 20 de grade afară.
8. Pentru că suntem săraci din cauza prostiei şi nu ne dăm seama.
9. Pentru că suntem egoişti: investim tot ce avem în propriile locuinţe, însă nu vrem să dăm niciun ban pentru reparaţia blocului în care trăim, pentru parcuri, pentru curăţenie publică, pentru multe altele care aparţin şi altora....
10. Pentru că l-am ales de trei ori pe Iliescu şi de două ori pe Băsescu.
11. Pentru că deşi avem o mulţime de femei frumoase, suntem o naţie de "frustraţi"
12. Pentru că am lăsat să apară Guţă, Salam, Minune .
13. Pentru cozile de la loto de Crăciun şi înainte de alegeri.
14. Pentru că nu suntem capabili să ne adaptăm la noile tehnologii. Părinţii şi copiii lor nu prea mai discută, pentru că părinţii nu sunt capabili să pornească un mp3 player sau să intre pe yahoo .
15. Pentru că la nuntă invităm toţi cunoscuţii şi necunoscuţii la nunţile cărora am mers şi noi la rândul nostru.
16. Pentru că McDonald's este un succes în România,chiar daca produsele nu sunt sanatoase .
17. Pentru că românii care mai fac ocazional un sport sunt atât de rari încât întorci capul după ei prin parcuri.
18. Pentru că burta la bărbaţi este 'sexy"
19. Pentru că pădurile noastre (câte mai sunt), după weekend-uri arată ca o groapă menajeră.
20. Pentru că nu facem nimic dacă nu suntem plătiţi.
21. Pentru că nu înţelegem termenul "solidaritate socială" - mulţi dintre noi consideră că banii pe care îi dau la fondul de pensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru bătrâneţe. Nicidecum că acesta este ajutorul nostru pentru bătrânii şi bolnavii care nu mai pot munci.
22. Pentru că facem rate la bancă pentru plasmă şi maşină de spălat vase fără să ne pese de comisioane şi dobânzi, apoi dăm vina pe bănci că ne jefuiesc.
23. Pentru OTV
24. Pentru că suntem invidioşi. Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care şi-a pus termopan, pe fratele care şi-a făcut vilă şi pe colega care arată mai bine. Nu ne întrebăm ce au făcut ei ca să ajungă acolo (muncă, sport, învăţătură, efort etc). Nuu, e mai simplu să găsim explicaţii de genul "şi-o trage cu şeful,fură, are noroc."
25. Pentru că mai ţinem milieul şi peştele de pe televizor.
26. Pentru că deşi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la şcoală învăţăm despre cele câteva victorii pe care le-am avut împotriva lor. De parcă " Istoria " trebuie să fie motiv de mândrie, nu ştiinţă de studiu.
27. Pentru că din şcoală ieşi aşa cum ai intrat.
28. Pentru că aruncăm mizeria din maşină pe geam.
29. Pentru că mergem la Mall fără să intenţionăm să cumpărăm ceva ,doar pentru barfa
30. Pentru că donatorii de sânge sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masă.
COMISIOANE ABUZIVE DE LA BANCI !!! ANPC E SOLUTIA
Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita. Este un business (…) Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor", a declarat senatorul Iulian Urban, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. Au inceput bancile sa transparentizeze costurile la credite dupa toate disputele pe seama Ordonantei 50?
Nu am remarcat o imbunatatire a acestor raporturi.
Singurul lucru benefic a fost faptul ca bancile au intrat intr-o disputa, insa doar de fatada, pentru a-si lua clientii unele altora pe motivul refinantarii creditelor. La acest moment, piata bancara din Romania functioneaza ca un monolit care demonstreaza ca industria bancara romaneasca stie sa-si apere interesele. Acestea reusesc sa ramana unite pentru ca gasesc in lumea politica tot felul de politicieni slabi de inger sau slabi de buzunar. E un lucru remarcabil sa reusesti sa infrangi un intreg guvern. Asta demonstreaza ca ne meritam pe deplin soarta pentru ca, pana la urma, nu i-a pus nimeni pe acei baieti sa semneze niste amendamente care le-au fost servite de catre banci. OUG 50 creeaza un haos din punct de vedere juridic pentru ca ea a abrogat niste texte de lege foarte "interesante". A fost un test pe care Guvernul l-a picat cu brio. Vor accepta bancile sa piarda prin eliminarea sau scaderea comisioanelor sau vor recupera pierderile prin majorarea dobanzilor? Intotdeauna banca trebuie sa castige. Bancile functioneaza ca o industrie. Stiu clar ce au de facut, insa in momentul de fata au o problema cu creditele corporatiste, mai ales cu cele acordate in zona imobiliara, acolo unde se confrunta cu un blocaj financiar. Problema asta a restantelor la creditele luate de catre persoanele fizice este doar un subiect de presa pentru ca daca incercam sa facem o paralela intre ce inseamna pentru o banca un portofoliu de 5-6000 restantieri persoane fizice si ce inseamna finantarea unui proiect imobiliar de 50-100 milioane euro, vom vedea ca nivelul restantelor persoanelor fizice este o “glumita” pe langa ce au pierdut ele pe acest segment. Ce se va intampla cu clientii pentru care bancile au considerat acceptare tacita aplicarea OUG 50? Nu li se va imbunatati cu absolut nimic situatia. Ei au fost nemultumiti din momentul in care au primit acele acte aditionale. Probabil ca vor beneficia de niste conditii de refinantare a creditelor mai bune. Acei clienti trebuie sa inceapa sa-si plateasca acele restante, in caz contrar vor suporta rigorile actiunilor intreprinse de banci. Nu cred ca pozitia bancilor se va flexibiliza pentru ca banca este o entitate care trebuie sa faca profit pentru actionarii ei. Banca este cel mai dur element al capitalismului. Daca bancile se decid sa-si transfere pierderile pe care le au de pe zona corporatista pe umerii clientilor buni platnici ca sa-si recupereze acele pierderi, automat vor fi nevoite sa mareasca si comisioanele. Un client poate renunta sa ii mai fie aplicata OUG 50 daca a constatat ca plateste mai mult decat inainte de OUG 50? Nu exista diferente mari intre ce platea inainte si ce plateste acum. Situatia nu se va imbunatati. Bancile vor trebui sa-si recupereze de undeva pierderile pe care le vor avea din zona creditelor corporatiste. Ele nu se vor putea transpune in majorari de dobanzi, si atunci totul se va transpune la nivelul comisioanelor. Vor aparea tot felul de comisioane abuzive, iar ANPC-ul va incepe sa dea sanctiuni. Bancile nu degeaba s-au luptat foarte tare sa diminueze puterile ANPC-ului, ele au intuit pericolul care venea din aceasta zona. Bancile au statistici, calcule care arata cat la suta dintre romani se duc in instanta sau aleg alte forme de protest in urma maririi comisioanelor. De asemenea, ele sunt incurajate si de aceasta justitie din Romania, care este unica in lume. In Romania nu poti sa obligi in solidar 88 de coparticipanti intr-un proces, sa plateasca cheltuielile de judecata. Din cei 88 de clienti ai BCR-ului, oricare dintre ei poate fi executat silit pentru intreaga suma ce reprezinta cheltuieli de judecata. Asta arata clar semnalul pe care a vrut sa-l dea justitia din Romania catre cei care vor sa mai parcurga aceeasi cale ca si clientii BCR-ului. Cum credeti ca vor fi vazuti de banci cei care au initiat diverse actiuni impotriva bancilor? Banca, animal al junglei capitaliste, va fi mai mult decat fericita sa-l vada intorcandu-se. O sa-i acorde aceleasi conditii ca si altor clienti. Intr-adevar semnalul care s-a dat a fost unul extrem de prost si de demobilizator, este unul in spiritul natiei romane. Suntem destul de slabi de inger si de caracter. Exista riscul ca in urma acestei Directive, sa existe clienti ale caror credite se vor scumpi in timp din cauza schimbarii sistemului de calcul? Bineinteles. Nu e vorba de sistemul de calcul, e vorba de pierderile pe care le are sistemul bancar, pierderi care se vor recupera de la clientii buni-platnici. Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita.
Este un business - Care este castigul pana la urma pentru clientii bancilor in urma acestei Directive a UE? Bancile vor incalca inclusiv aceasta OUG 50. Asa cum de 15 ani in Romania bancile prefera sa ignore legile pentru ca fac afaceri foarte bune, le vor incalca in continuare, iar formele de sanctiune care exista la indemna autoritatilor sunt firave. BNR-ul nu va lovi niciodata in sistemul bancar romanesc, iar ANPC-ul are puteri limitate. Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor. Este posibil ca toate aceste lucruri sa aduca in Romania aterizarea unor noi actori pe piata serviciilor bancare.
Nu am remarcat o imbunatatire a acestor raporturi.
Singurul lucru benefic a fost faptul ca bancile au intrat intr-o disputa, insa doar de fatada, pentru a-si lua clientii unele altora pe motivul refinantarii creditelor. La acest moment, piata bancara din Romania functioneaza ca un monolit care demonstreaza ca industria bancara romaneasca stie sa-si apere interesele. Acestea reusesc sa ramana unite pentru ca gasesc in lumea politica tot felul de politicieni slabi de inger sau slabi de buzunar. E un lucru remarcabil sa reusesti sa infrangi un intreg guvern. Asta demonstreaza ca ne meritam pe deplin soarta pentru ca, pana la urma, nu i-a pus nimeni pe acei baieti sa semneze niste amendamente care le-au fost servite de catre banci. OUG 50 creeaza un haos din punct de vedere juridic pentru ca ea a abrogat niste texte de lege foarte "interesante". A fost un test pe care Guvernul l-a picat cu brio. Vor accepta bancile sa piarda prin eliminarea sau scaderea comisioanelor sau vor recupera pierderile prin majorarea dobanzilor? Intotdeauna banca trebuie sa castige. Bancile functioneaza ca o industrie. Stiu clar ce au de facut, insa in momentul de fata au o problema cu creditele corporatiste, mai ales cu cele acordate in zona imobiliara, acolo unde se confrunta cu un blocaj financiar. Problema asta a restantelor la creditele luate de catre persoanele fizice este doar un subiect de presa pentru ca daca incercam sa facem o paralela intre ce inseamna pentru o banca un portofoliu de 5-6000 restantieri persoane fizice si ce inseamna finantarea unui proiect imobiliar de 50-100 milioane euro, vom vedea ca nivelul restantelor persoanelor fizice este o “glumita” pe langa ce au pierdut ele pe acest segment. Ce se va intampla cu clientii pentru care bancile au considerat acceptare tacita aplicarea OUG 50? Nu li se va imbunatati cu absolut nimic situatia. Ei au fost nemultumiti din momentul in care au primit acele acte aditionale. Probabil ca vor beneficia de niste conditii de refinantare a creditelor mai bune. Acei clienti trebuie sa inceapa sa-si plateasca acele restante, in caz contrar vor suporta rigorile actiunilor intreprinse de banci. Nu cred ca pozitia bancilor se va flexibiliza pentru ca banca este o entitate care trebuie sa faca profit pentru actionarii ei. Banca este cel mai dur element al capitalismului. Daca bancile se decid sa-si transfere pierderile pe care le au de pe zona corporatista pe umerii clientilor buni platnici ca sa-si recupereze acele pierderi, automat vor fi nevoite sa mareasca si comisioanele. Un client poate renunta sa ii mai fie aplicata OUG 50 daca a constatat ca plateste mai mult decat inainte de OUG 50? Nu exista diferente mari intre ce platea inainte si ce plateste acum. Situatia nu se va imbunatati. Bancile vor trebui sa-si recupereze de undeva pierderile pe care le vor avea din zona creditelor corporatiste. Ele nu se vor putea transpune in majorari de dobanzi, si atunci totul se va transpune la nivelul comisioanelor. Vor aparea tot felul de comisioane abuzive, iar ANPC-ul va incepe sa dea sanctiuni. Bancile nu degeaba s-au luptat foarte tare sa diminueze puterile ANPC-ului, ele au intuit pericolul care venea din aceasta zona. Bancile au statistici, calcule care arata cat la suta dintre romani se duc in instanta sau aleg alte forme de protest in urma maririi comisioanelor. De asemenea, ele sunt incurajate si de aceasta justitie din Romania, care este unica in lume. In Romania nu poti sa obligi in solidar 88 de coparticipanti intr-un proces, sa plateasca cheltuielile de judecata. Din cei 88 de clienti ai BCR-ului, oricare dintre ei poate fi executat silit pentru intreaga suma ce reprezinta cheltuieli de judecata. Asta arata clar semnalul pe care a vrut sa-l dea justitia din Romania catre cei care vor sa mai parcurga aceeasi cale ca si clientii BCR-ului. Cum credeti ca vor fi vazuti de banci cei care au initiat diverse actiuni impotriva bancilor? Banca, animal al junglei capitaliste, va fi mai mult decat fericita sa-l vada intorcandu-se. O sa-i acorde aceleasi conditii ca si altor clienti. Intr-adevar semnalul care s-a dat a fost unul extrem de prost si de demobilizator, este unul in spiritul natiei romane. Suntem destul de slabi de inger si de caracter. Exista riscul ca in urma acestei Directive, sa existe clienti ale caror credite se vor scumpi in timp din cauza schimbarii sistemului de calcul? Bineinteles. Nu e vorba de sistemul de calcul, e vorba de pierderile pe care le are sistemul bancar, pierderi care se vor recupera de la clientii buni-platnici. Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita.
Este un business - Care este castigul pana la urma pentru clientii bancilor in urma acestei Directive a UE? Bancile vor incalca inclusiv aceasta OUG 50. Asa cum de 15 ani in Romania bancile prefera sa ignore legile pentru ca fac afaceri foarte bune, le vor incalca in continuare, iar formele de sanctiune care exista la indemna autoritatilor sunt firave. BNR-ul nu va lovi niciodata in sistemul bancar romanesc, iar ANPC-ul are puteri limitate. Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor. Este posibil ca toate aceste lucruri sa aduca in Romania aterizarea unor noi actori pe piata serviciilor bancare.
10.000 de euro pentru tinerii ... DESTEPTI !
Cine va selecta proiectele care vor beneficia de finantare? Din cine este formata comisia de alegere a proiectelor si pe ce criterii sunt alesi cei care fac parte din comisia respectiva? Selectia proiectelor se va face online, de catre o aplicatie software speciala, in conditii de maxima transparenta, spune Andreea Paul (Vass). "Prin intermediul acestui soft am urmarit ca beneficiarii sa nu intre in contact cu functionarii publici. Tanarul intra pe siteul www.aippimm.ro, completeaza cele 7 sectiuni ale planului de afaceri, iar la fiecare sectiune aplicatia ii va genera automat un punctaj. Aplicantul poate completa informatiile solicitate si etapizat, revenind in punctul in care a parasit aplicatia", potrivit Andreei Paul.
are sunt criteriile in functie de care sunt alese proiectele? Sunt sase criterii enumerate in anexa Hotararii de Guvern privind normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri. "Criteriile vizeaza domeniul de activitate al firmei, numarul de locuri de munca create, ponderea investitiilor, mediul rural sau urban unde se creeaza intreprinderea, potentialul creativ sau inovativ al planului de afaceri si schema de finantare solicitata, respectiv cofinantarea proiectului cu un credit bancar sau autofinantare", explica consilierul primului-ministru. Punctajul maxim care se poate obtine este de 100 puncte, iar punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 puncte. La punctaje egale va prevala numarul de inregistrare online. Lista cu aplicanti se actualizeaza online pe site si este publica. cand se da startul programului?
Programul intra in vigoare in 5 zile lucratoare de la publicarea Ordonantei de Urgenta si a Hotararii de Guvern in Monitorul Oficial al Romaniei.
Tinerii care indeplinesc conditiile vor beneficia prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM) de alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul in lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinantare, conform proiectului de ordonanta de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri.
Unde trebuie sa se duca tinerii care vor sa participe la program? Exista o sectiune speciala dedicata acestui proiect pe siteul AIPPIMM?
Tinerii vor intra in contact cu functionarii publici o singura data, la semnarea contractelor de finantare, sustine Andreea Paul (Vass). De asemenea, pe site-ul www.aippimm.ro este o sectiune in care se gasesc actele normative, dar si ghidul cu pasii pe care trebuie sa-i urmeze tinerii debutanti in afaceri.
Tinerii se pot adresa pentru informare, instruire si asistenta AIPPIMM si celor 8 oficii teritoriale ale agentiei, din Brasov, Constanta, Iasi, Cluj, Ploiesti, Targu Mures, Craiova si Timisoara. Informatii suplimentare se gasesc si pe siteul AIPPIMM.
Tinerii antreprenori vor mai beneficia de scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si vor primi consiliere si sprijin de la oficiile teritoriale ale AIPPIMM. De asemenea, acestia vor primi garantii de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 de euro.
Ce proiecte (din ce domenii) au sanse mai mari sa fie alese?
Proiectele vor fi selectate in conformitate cu criteriile stabilite in anexa HG-ului si in functie de punctajul obtinut la fiecare din cele 6 criterii. De pilda, domeniul de activitate al "S.R.L. - D." determina nivelul punctajului obtinut, astfel: - Productie - 20 puncte; - Servicii - 15 puncte; - Comert si alte activitati - 10 puncte. Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin doua noi locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D.", atunci punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca acest numar creste la 3 locuri de munca, punctajul este de 15 puncte, iar la cel putin 4 locuri de munca nou create, punctajul obtinut este de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri depaseste 80%, atunci se obtine punctajul maxim corespunzator acestui criteriu, de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor este intre 60% si 80%, aplicantul obtine 15 puncte, iar pentru investitii intre 40% si 60% punctajul obtinut este de 10%. O firma nou creata de tineri in mediul rural este favorizata cu 10 puncte, fata de o firma nou creata in mediul urban, pentru care se acorda 5 puncte. Daca implementarea Planului de afaceri conduce la cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau a solutiilor informatice in procesul de productie/prestare servicii, avand un potential inovativ si/sau creativ semnificativ, punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca potentialul inovativ sau creativ este nesemnificativ, punctajul obtinut este de 5 puncte. Optiunea aplicantului pentru schema de finantare atrage 20 de puncte daca proiectul se cofinanteaza cu un credit bancar si 10 puncte daca nu trece prin procesul de analiza a bancabilitatii proiectului, autofinantandu-se.
De ce nu beneficiaza de acest program si cei cu varsta peste 35 de ani?
Motivul care a stat la baza acestei decizii este faptul ca programul se adreseaza grupului tinta tineri debutanti, o categorie sociala dinamica, activa, cu idei indraznete de afaceri, dar fara resurse financiare, afirma consilierul lui Emil Boc.
Pentru celelate categorii de potentiali intreprinzatori exista surse complementare de finantare publica, cum este cazul programului START sau al schemelor de ajutor de stat destinate IMM-urilor, in cadrul carora se acorda fonduri nerambursabile de pana la 200.000 euro. "Mai mult de atat, in Romania, unul din patru tineri nu isi gaseste un loc de munca. Cei care isi gasesc un loc de munca sunt slab remunerati si nu pot acumula rapid capitalul necesar pentru deschiderea unei afaceri. Pe de alta parte, un studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70% dintre ei s-au gandit sa demareze propria afacere. Cu toate acestea, intentiile lor se concretizeaza numai in aproximativ 17% dintre cazuri, pentru ca accesul la finantare este inca destul de limitat. Comparativ cu situatia din Uniunea Europeana, un tanar din 4 detine o afacere", explica Andreea Paul.
Planul de afaceri al tinerilor care participa la acest proiect contine 7 sectiuni:
1. Informatii generale privind microintreprinderea "S.R.L.- D."
2. Descrierea microintreprinderii "S.R.L. - D." si domeniul de activitate in care se realizeaza investitia.
3. Numarul de locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D."
4. Ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri.
5. Localizarea activitatii microintreprinderii "S.R.L. - D."
6. Utilizarea noilor tehnologii si promovarea societatii informationale.
7. Proiectii financiare.
Ce informatii aveti despre cardul destinat intreprinderilor mici si mijlocii?
Programul de sprijinire a tinerilor intreprinzatori a fost propus anul trecut de UDMR printr-un pachet de masuri de relansare economica, alaturi de imbunatatirea conditiilor de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin crearea unui sistem de card de credit.
"Premierul a solicitat chiar in sedinta de Guvern din data de 2 februarie 2011 urgentarea procedurilor pentru operationalizarea acestui card", conform lui Paul Vass.
e altceva mai trebuie sa stie cei care vor sa beneficieze de acest program si nu a fost mentionat?
Aplicantii trebuie sa stie ca in cazul in care cesioneaza partile sociale catre o alta persoana, facilitatile nu se pierd, daca aceasta persoana indeplineste conditiile pentru a avea statutul de intreprinzator debutant pe perioada celor trei ani cat are statutul de SRL-D. Acelasi lucru se aplica si in cazul reorganizarii intreprinderii. In caz contrar, facilitatile se pierd si se recupereaza. In octombrie 2010, programul a fost lansat public cu intentia de a fi aplicat inclusiv in acel an. Premierul Emil Boc a anuntat la acel moment ca garantiile de stat pentru tinerii intreprinzatori vor fi acordate in limita a 100 milioane euro, dintre care 20 milioane euro in 2010, iar ajutorul financiar de maxim 10.000 euro va fi alocat pentru un numar estimat de 200 firme in 2010 si minim 1.000 firme in 2011. In urma cu doua saptamani, premierul a anuntat ca bugetul alocat acestui program va fi de 10 milioane euro calculat pentru intregul an, iar tinerii vor fi sprijiniti astfel sa deschida cel putin o mie de firme. El a aratat ca pentru sprijinirea tinerilor care doresc sa infiinteze prima firma a fost deja rezervat un buget de 5 milioane euro, care va fi suplimentat cu inca 5 milioane euro in partea a doua a acestui an.
are sunt criteriile in functie de care sunt alese proiectele? Sunt sase criterii enumerate in anexa Hotararii de Guvern privind normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri. "Criteriile vizeaza domeniul de activitate al firmei, numarul de locuri de munca create, ponderea investitiilor, mediul rural sau urban unde se creeaza intreprinderea, potentialul creativ sau inovativ al planului de afaceri si schema de finantare solicitata, respectiv cofinantarea proiectului cu un credit bancar sau autofinantare", explica consilierul primului-ministru. Punctajul maxim care se poate obtine este de 100 puncte, iar punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 puncte. La punctaje egale va prevala numarul de inregistrare online. Lista cu aplicanti se actualizeaza online pe site si este publica. cand se da startul programului?
Programul intra in vigoare in 5 zile lucratoare de la publicarea Ordonantei de Urgenta si a Hotararii de Guvern in Monitorul Oficial al Romaniei.
Tinerii care indeplinesc conditiile vor beneficia prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM) de alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul in lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinantare, conform proiectului de ordonanta de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri.
Unde trebuie sa se duca tinerii care vor sa participe la program? Exista o sectiune speciala dedicata acestui proiect pe siteul AIPPIMM?
Tinerii vor intra in contact cu functionarii publici o singura data, la semnarea contractelor de finantare, sustine Andreea Paul (Vass). De asemenea, pe site-ul www.aippimm.ro este o sectiune in care se gasesc actele normative, dar si ghidul cu pasii pe care trebuie sa-i urmeze tinerii debutanti in afaceri.
Tinerii se pot adresa pentru informare, instruire si asistenta AIPPIMM si celor 8 oficii teritoriale ale agentiei, din Brasov, Constanta, Iasi, Cluj, Ploiesti, Targu Mures, Craiova si Timisoara. Informatii suplimentare se gasesc si pe siteul AIPPIMM.
Tinerii antreprenori vor mai beneficia de scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si vor primi consiliere si sprijin de la oficiile teritoriale ale AIPPIMM. De asemenea, acestia vor primi garantii de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 de euro.
Ce proiecte (din ce domenii) au sanse mai mari sa fie alese?
Proiectele vor fi selectate in conformitate cu criteriile stabilite in anexa HG-ului si in functie de punctajul obtinut la fiecare din cele 6 criterii. De pilda, domeniul de activitate al "S.R.L. - D." determina nivelul punctajului obtinut, astfel: - Productie - 20 puncte; - Servicii - 15 puncte; - Comert si alte activitati - 10 puncte. Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin doua noi locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D.", atunci punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca acest numar creste la 3 locuri de munca, punctajul este de 15 puncte, iar la cel putin 4 locuri de munca nou create, punctajul obtinut este de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri depaseste 80%, atunci se obtine punctajul maxim corespunzator acestui criteriu, de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor este intre 60% si 80%, aplicantul obtine 15 puncte, iar pentru investitii intre 40% si 60% punctajul obtinut este de 10%. O firma nou creata de tineri in mediul rural este favorizata cu 10 puncte, fata de o firma nou creata in mediul urban, pentru care se acorda 5 puncte. Daca implementarea Planului de afaceri conduce la cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau a solutiilor informatice in procesul de productie/prestare servicii, avand un potential inovativ si/sau creativ semnificativ, punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca potentialul inovativ sau creativ este nesemnificativ, punctajul obtinut este de 5 puncte. Optiunea aplicantului pentru schema de finantare atrage 20 de puncte daca proiectul se cofinanteaza cu un credit bancar si 10 puncte daca nu trece prin procesul de analiza a bancabilitatii proiectului, autofinantandu-se.
De ce nu beneficiaza de acest program si cei cu varsta peste 35 de ani?
Motivul care a stat la baza acestei decizii este faptul ca programul se adreseaza grupului tinta tineri debutanti, o categorie sociala dinamica, activa, cu idei indraznete de afaceri, dar fara resurse financiare, afirma consilierul lui Emil Boc.
Pentru celelate categorii de potentiali intreprinzatori exista surse complementare de finantare publica, cum este cazul programului START sau al schemelor de ajutor de stat destinate IMM-urilor, in cadrul carora se acorda fonduri nerambursabile de pana la 200.000 euro. "Mai mult de atat, in Romania, unul din patru tineri nu isi gaseste un loc de munca. Cei care isi gasesc un loc de munca sunt slab remunerati si nu pot acumula rapid capitalul necesar pentru deschiderea unei afaceri. Pe de alta parte, un studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70% dintre ei s-au gandit sa demareze propria afacere. Cu toate acestea, intentiile lor se concretizeaza numai in aproximativ 17% dintre cazuri, pentru ca accesul la finantare este inca destul de limitat. Comparativ cu situatia din Uniunea Europeana, un tanar din 4 detine o afacere", explica Andreea Paul.
Planul de afaceri al tinerilor care participa la acest proiect contine 7 sectiuni:
1. Informatii generale privind microintreprinderea "S.R.L.- D."
2. Descrierea microintreprinderii "S.R.L. - D." si domeniul de activitate in care se realizeaza investitia.
3. Numarul de locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D."
4. Ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri.
5. Localizarea activitatii microintreprinderii "S.R.L. - D."
6. Utilizarea noilor tehnologii si promovarea societatii informationale.
7. Proiectii financiare.
Ce informatii aveti despre cardul destinat intreprinderilor mici si mijlocii?
Programul de sprijinire a tinerilor intreprinzatori a fost propus anul trecut de UDMR printr-un pachet de masuri de relansare economica, alaturi de imbunatatirea conditiilor de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin crearea unui sistem de card de credit.
"Premierul a solicitat chiar in sedinta de Guvern din data de 2 februarie 2011 urgentarea procedurilor pentru operationalizarea acestui card", conform lui Paul Vass.
e altceva mai trebuie sa stie cei care vor sa beneficieze de acest program si nu a fost mentionat?
Aplicantii trebuie sa stie ca in cazul in care cesioneaza partile sociale catre o alta persoana, facilitatile nu se pierd, daca aceasta persoana indeplineste conditiile pentru a avea statutul de intreprinzator debutant pe perioada celor trei ani cat are statutul de SRL-D. Acelasi lucru se aplica si in cazul reorganizarii intreprinderii. In caz contrar, facilitatile se pierd si se recupereaza. In octombrie 2010, programul a fost lansat public cu intentia de a fi aplicat inclusiv in acel an. Premierul Emil Boc a anuntat la acel moment ca garantiile de stat pentru tinerii intreprinzatori vor fi acordate in limita a 100 milioane euro, dintre care 20 milioane euro in 2010, iar ajutorul financiar de maxim 10.000 euro va fi alocat pentru un numar estimat de 200 firme in 2010 si minim 1.000 firme in 2011. In urma cu doua saptamani, premierul a anuntat ca bugetul alocat acestui program va fi de 10 milioane euro calculat pentru intregul an, iar tinerii vor fi sprijiniti astfel sa deschida cel putin o mie de firme. El a aratat ca pentru sprijinirea tinerilor care doresc sa infiinteze prima firma a fost deja rezervat un buget de 5 milioane euro, care va fi suplimentat cu inca 5 milioane euro in partea a doua a acestui an.
FOAME PE INTREGUL PAMANT.... IN CURIND...
Cresterea recenta a preturilor la alimente si petrol nu este temporara, deoarece nu are o natura speculativa, iar guvernele si populatia ar trebui sa se pregateasca de inrautatirea situatiei. Desi pare similar cu avansul accelerat al Cotatiilor marfurilor din 2007-2008, actualul trend ascendent al preturilor la alimente si petrol nu are radacini in zona speculei si nu se va termina intr-o prabusire puternica a preturilor, asa cum s-a intamplat acum doi ani, arata o analiza AFP. Cererea tot mai mare din tarile emergente, unde populatia mananca mai mult si mai bine, alaturi de fenomenele meteorologice nefavorabile agriculturii care se manifesta tot mai des si de dobanzile scazute creeaza o "furtuna perfecta" care propulseaza preturile la marfuri, agricole si industriale, la noi maxime. Cotatiile cresc, de multe ori cu procentaje de doua cifre, la toate sortimentele de marfuri, de la porumb si grau la bumbac, cauciuc si petrol. "Situatia era foarte diferita in 2008 (...) Ceea ce se intampla acum este mult mai generalizat", spune Chris Delgado, specialist pe agricultura la Banca Mondiala. Problema creeaza tensiuni in intreaga lume, nu numai in Orientul Mijlociu, unde deja se inregistreaza un "razboi social" + Razboiul social din Orientul Mijlociu. In Indonezia, guvernul a suspendat accizele pe importurile de alimente cheie dupa ce inflatia a ajuns in ianuarie la 7%. In Bolivia, zaharul este distribuit in ratii dupa o crestere de 64% a pretului. Organizatia pentru Hrana si Agricultura din cadrul Natiunilor Unite a anuntat joi ca preturile alimentelor au atins in ianuarie noi maxime record si a avertizat ca ar putea sa apara probleme politice. "Nu numai ca exista un risc, dar au avut loc deja revolte in unele parti ale lumii din cauza cresterii preturilor la hrana", a aratat seful OHA, Jacques Diouf. Iar situatia nu este pe cale sa se amelioreze, spun expertii. "Cred ca preturile marfurilor vor continua sa creasca. Este interesant ca si marfurile care nu se tranzactioneaza intens se scumpesc. Asta ne arata ca trendul este bazat pe fundamente si nu pe specula", comenteaza economistul sef al bancii Standard Chartered, Gerard Lyons. Cresterea din 2008 a afectat doar cateva marfuri agricole si petrolul si a fost determinata in mare parte de specula si de decizii politice care au determinat unele guverne sa-si faca rezerve. De aceasta data insa problema este cererea tot mai mare din lumea emergenta, din tari precum China, India, Rusia si Brazilia, situatie care face improbabila inversarea trendului.
Romania, tara care va muri de foame?
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a declarat ca Romania are o capacitatea de a hrani 80 de milioane de oameni, dar dacava intra intr-o criza a alimentelor ar fi din cauza "neatentiei unora", a lenii si a lipsei de initiativa. Potrivit indexului Nomura, dat publicitatii in septembrie 2010, Romania se situeaza pe locul 12 intr-un top al statelor expuse la o criza alimentara. Acest index este calculat in functie de PIB pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor pentru hrana a unei gospodarii din totalul veniturilor si exporturile nete de hrana ca procent din PIB.
Februarie a venit cu un nou val de scumpiri
Prima pe lista majorarii preturilor este chiar alimentul de baza pe masa romanilor, painea, urmata de lactate si de ulei. Nu scap de scumpiri nici berea, pret al carei se va majora 4%, si tigarile cu 3%, adica cu 60 de bani pe pachet.
Romania, tara care va muri de foame?
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a declarat ca Romania are o capacitatea de a hrani 80 de milioane de oameni, dar dacava intra intr-o criza a alimentelor ar fi din cauza "neatentiei unora", a lenii si a lipsei de initiativa. Potrivit indexului Nomura, dat publicitatii in septembrie 2010, Romania se situeaza pe locul 12 intr-un top al statelor expuse la o criza alimentara. Acest index este calculat in functie de PIB pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor pentru hrana a unei gospodarii din totalul veniturilor si exporturile nete de hrana ca procent din PIB.
Februarie a venit cu un nou val de scumpiri
Prima pe lista majorarii preturilor este chiar alimentul de baza pe masa romanilor, painea, urmata de lactate si de ulei. Nu scap de scumpiri nici berea, pret al carei se va majora 4%, si tigarile cu 3%, adica cu 60 de bani pe pachet.
TURISM TRADITIONAL , PROFESOR ITCO, CLUB DE TURISM DURABIL CARPATI
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
Institutul de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism “IPI Bucovina” a inaugurat RECENT, la Şaru Dornei, Clubul de turism durabil “Carpaţi”. Este institutie , un club, o asociatie, specializată exclusiv pe promovarea tendinţei ecologice în practicile turistice din structurile de cazare. Potrivit directorului Ioan Iţco, în club s-au înscris deocamdată 17 pensiuni din zona Dornelor, dar se doreşte extinderea activităţii, în timp, spre orice agent economic doritor din Carpaţi. Directorul Iţco a mai precizat că nu se plătesc taxe de înscriere, ci membrii clubului trebuie să fie deţinători ai unui atestat care dovedeşte că practică turismul ecologic sau arta culinară ecologică tradiţională. Cei ce nu au un astfel de atestat îl pot obţine în urma unor cursuri organizate periodic tot de IPI Bucovina. “Clubul urmăreşte să încurajeze proprietarii de pensiuni să folosească bucătăria tradiţională ecologică, ingrediente naturale, să ofere turiştilor distracţii în natură, plimbări tradiţionale cu caii, mai puţin chestiuni motorizate, să le ofere băi cu plante medicinale şi alte beneficii ale unei vieţi sănătoase, despre care omul nostru de la munte ştie multe şi poate împărtăşi turistului. Noi le oferim consultanţă şi promovare celor care doresc să ofere astfel de servicii de bună calitate şi oamenii sunt interesaţi. Avantajele nete le vor resimţi însă nu doar proprietarii de pensiuni care se specializează în aşa ceva şi cărora cu siguranţă le va creşte numărul de clienţi fideli, ci şi turiştii, care vor beneficia astfel de autenticul din tradiţia şi natura munţilor noştri şi nu de improvizaţii la modă. Consider că efectele pozitive ale demersului nostru se vor vedea încă din acest an”, ne-a spus prof. Ioan Iţco.
………………………….
stitutul de învăţământ şi cercetare în turism “IPI Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc a organizat miercuri seară o dezbatere cu proprietari de pensiuni din zonă. Discuţiile au avut tematică liber aleasă şi s-au axat în final mai mult pe probleme întâmpinate de agenţii economici şi pe lipsa sprijinului din partea statului pentru investitorii mici şi mijlocii în domeniu.
Cei prezenţi s-au arătat revoltaţi de faptul că asupra pensiunilor care funcţionează legal şi plătesc impozite şi taxe corect se abat în ultima vreme tot felul de controale “încrucişate” şi planează permanent ameninţarea unor amenzi uriaşe, pentru că li se caută abateri chiar şi acolo unde nu există. Oamenii se plâng că cerinţele birocratice pentru tot felul de avizări au depăşit limitele bunului simţ iar limitările impuse de organele statului fac imposibilă până şi valorificarea elementelor tradiţionale de arhitectură bazate pe lemn, pentru că nu sunt admise în cadrul legislaţiei PSI. În plus, unii dintre agenţii economici, care au construit pensiunile prin finaţări de tip SAPARD, se confruntă, ca urmare a unor noi prevederi legale, cu impunerea de către organele de control a unor modificări aduse construcţiilor, fără de care riscă amenzi sau suspendarea clasificării. Aceşti investitori sunt prinşi la mijloc între birocraţia românească şi cea europeană, pentru că, dacă respectă instrucţinile ca să scape de amenzi, riscă să fie ulterior siliţi să restituie sumele primite prin SAPARD pentru că au modificat proiectul aprobat spre finanţare.
Pe de altă parte, proprietarii de pensiuni sunt nemulţumiţi de faptul că practicanţii turismului “la negru”, care le fac concurenţă fără să achite impozite şi taxe, nu au deloc probleme cu organele de control, pentru simplul motiv că foarte greu se poate demonstra că oferă găzduire contra cost. În consecinţă, proprietarii pensiunilor legale spun că statul, deşi cheltuie sume uriaşe sub pretextul dezvoltării turismului, în loc să îi sprijine sau măcar să îi lase în pace să se descurce cum pot, pare decis să îi împingă spre zona turismului la negru prin măsurile coercitive aberante. Nu sunt puţini micii investitori în turism care declară că, dacă situaţia va continua, sunt decişi să îşi vândă sau să închidă pensiunile şi să se apuce de turism “la negru” la noi sau de alte afaceri legale, dar în ţări în care iniţiativa economică nu este descurajată astfel.
Directorul “IPI Bucovina”, prof. Ioan Iţco ne-a declarat că a fost şi el surprins de numărul mare de nemulţumiri ale proprietarilor de pensiuni şi a admis că multe dintre acestea par întemeiate pe argumente incontestabile. “Noi vom încerca să fim un mediator eficient între factorii ministeriali şi agenţii economici. Vom explica forurilor de sus, care poate nu cunosc toate aceste aspecte, că presiunea asupra agenţilor economici a început deja să dăuneze turismului şi credem că împreună vom găsi soluţii pentru a elimina deficienţele. Eu cred că nimeni nu este interesat, în fond, să stârpească iniţiativa în turism, ci se doreşte o reglementare clară, europeană, dar probabil că implementarea nu se face întotdeauna cu mijloacele cele mai adecvate sau poate că nu se face suficient pentru informare. Considerăm că astfel de reuniuni, în care agenţii economici expun deschis probleme reale, sunt extrem de importante, pentru că nici o problemă nu poate fi rezolvată decă nu este cunoscută şi riguros cercetată, pentru a se afla adevăratele cauze”, a conchis prof. Iţco.
…………………
TUL TURISTIC TRADITIONAL ROMANESC, UN MESAJ DIN TRECUT, GASIT IN PREZENT!
Modelul de dezvoltare rurala a Satului Turistic Traditional Romanesc - prilej de ragaz si bucurie, isi dovedeste aplicabilitatea prin dezvoltarea primului proiect pilot in judetul Dambovita denumit: Sat de vacanta eco-etno-turistic "Vatra Valaha", proiect menit sa faciliteze accesul la cultura autentica traditionala romaneasca munteneasca, a acelora care, in calatoriile lor doresc sa vada si sa traiasca pe viu, modul de viata sanatos, traditiile, obiceiurile traditionale si ospitalitatea romaneasca din zona Muntenia.
Modelul Satului Turistic Traditional Romanesc este inscris la OSIM nr 300018/2008. De asemenea este supus drepturilor de autor,
In asezãrile rurale romanesti se regãseste puritatea aerului si claritatea apei izvoarelor care vin din muntii Carpati. Ele au fost timp de secole pãstrãtoarele culturii materiale si spirituale autohtone, cele care au preluat si integrat elemente de culturã, au creat, au inventat, s-au adaptat permanent la conditiile istorice si social economice.
Placerea de a vizita macar o parte din aceste asezari rurale in cateva ore este imposibila astazi in conditiile reale ale Romaniei. Sejurul s-ar putea realiza centralizat doar vizitand un singur situ reprezentativ pentru satul romanesc, care sa inglobeze in structura sa, ca intr-o fotografie vie, satului romanesc din perioada cea mai infloritoare a existentei sale, ospitalitatea romaneasca si pitorescul arhitectural taranesc.
……………..
INSTITUTUL DE CALITATE ECOLOGICA IN TURISM
Turismul a produs si produce mari probleme mediului acolo unde se desfasoara, deoarece nu exista o strategie coerenta pentru limitarea si diminuarea pana la anulare a efectului nociv asupra mediului. Aceasta problema, va incepe sa se se rezolve odata cu infiintarea Institutului de Calitate Ecologica in Turism.
Un grup de ecologişti a reuşit să amenajeze, în depresiunea Damiş, un centru turistic cu adevărat tradiţional. Centrul dispune de peste 200 de locuri de cazare, amenajate în şura cu pod, în căsuţa-pivniţă şi în livada de meri, ideală pentru camping.
Povestea centrului de la Damiş începe în toamna lui 2006, când Fundaţia Ecotop a investit în amenajarea unor spaţii de cazare. Ecologiştii au achiziţionat o gospodărie bătrânească în inima satului şi s-au pus pe lucru.
„Aveam la dispoziţie o şură cu pod, o pivniţă, casa cu două camere şi hol şi o livadă de 10 ari”, explică Eleonora Mircescu, vicepreşedinte Ecotop. Vreme de patru ani, ecologiştii şi-au petrecut tot timpul liber muncind la amenajarea spaţiului. Aşa a luat naştere „Casa Craiului”.
Eco-programe
„Primele amenajări le-am făcut în casă. A urmat şura, care a fost dotată cu bucătărie, sală de mese şi locuri de cazare la etaj şi Căsuţa de la pivniţă”, spune Mircescu. Ecologiştii au avut grijă să păstreze izul pitoresc. Au reciclat materialele şi au decorat locuri cu obiecte tradiţionale, de la covoare de lână, la vase sau unelte folosite de săteni din străbuni. În vara lui 2009, centrul putea deja să-şi primească primii oaspeţi. Indiferent dacă apelau sau nu la camping, turiştii puteau utiliza baia interioară, spălătorul şi toaleta cu compost de afară.
„Pentru promovare, în 2009 am dat spaţiile în folosinţă gratuit, prin programe. Au venit grupuri de copii, adulţi, sau turişti străini”, spune preşedintele Ecotop, Andrei Acs. „Copiii au descoperit flora şi fauna. Adulţii au învăţat lecţia supravieţuirii. „Pe parcursul traseelor le-am arătat care sunt plantele comestibile pentru cazurile în care se rătăcesc în natură. Au gustat din ele şi au fost entuziasmaţi”, povesteşte Acs.
mai puţin de un an, ecologiştii şi-au dat seama că cei mai interesaţi de un astfel de turism sunt străinii. „Am fost vizitaţi de englezi şi germani, care au fost vrăjiţi de aceste locuri”, spune Mircescu. „Ungurii sunt de asemenea dornici de astfel de experienţe. Pe lângă cazare, oferim şi ghizi vorbitori de limba maghiară şi engleză”, a spus Acs.
……………………………………
La începutul acestei săptămâni la Arbore a avut loc lansarea proiectului „ARTA POPULAR” - link pentru dezvoltarea turismului în Bucovina, Proiect finanţat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în cadrul programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” (EBC), iniţiat de Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale.
„Scopul proiectului constă în promovarea folosirii instrumentelor TIC în rândul meşterilor populari autentici şi a pensiunilor turistice din comunităţile EBC, prin includerea acestora în reţelele turistice ce vor fi postate pe o platformă online de promovare şi crearea unor spaţii în sediile PAPI accesibile meşterilor populari pentru a introduce arta tradiţională autentică în circuitul turistic. Prin implementarea acestui proiect se favorizează crearea unei deschideri către comunitate în utilizarea resurselor specifice RECL pentru promovarea şi valorificarea potenţialului de dezvoltare a meşteşugurilor, conştientizarea cu privire la resursele comunităţii şi totodată, extinderea rolului pe care îl are valoarea TIC în dezvoltarea zonală. Se va dezvolta în acelaşi timp şi spiritul de solidaritate între APL, meşterii populari şi patronii de pensiuni turistice care conştientizează împreună că această cooperare reprezintă un plus de eficienţă în identificarea soluţiilor viabile de atragere a cât mai mulţi turişti. În urma implementării va rezulta o colaborare cât mai strânsă dintre 10 tur-operatori din cadrul structurilor turistice şi 10 meşteri populari autentici din vecinătatea obiectivelor turistice prezente în comunitatile EBC sau din cadrul acestora, va fructifica prin promovarea obiectivelor turistice, introducerea în circuitele turistice a artei tradiţionale autentice şi implicit a meşterilor populari. Se va crea o platformă online de promovare sub adresa căreia se vor grupa meşterii populari, şi îşi vor împărtăşi nu secretele meşteşugăreşti ci ideile şi lucrările rezultate, de asemenea reţelele turistice vor fi actualizate şi vor include ca şi obiectiv, vizita la atelierul de lucru al meşterului ce aparţine comunităţii sau se află într-o zonă apropiată obiectivului turistic vizitat. Această platformă va servi nu doar ca loc de afişare şi promovare, ci şi spaţiu de comunicare, turiştii îşi vor putea exprima părerile despre munca practicată de meşteri, şi despre produsele rezultate, şi nu în ultimul rând despre locul vizitat. Aşadar obiectivele proiectului constau în: realizarea unei cooperări timp de 4 luni între 5 comunităţi EBC în vederea dezvoltării potenţialului turistic din regiune prin promovarea a 10 meşteri populari autentici (certificaţi), 10 structuri de cazare şi 10 tur-operatori (agenţii de turism), realizând includerea acestora în cadrul reţelelor turistice; accesibilizarea serviciilor RECL pentru promotorii turismului tradiţional din 5 comunităti EBC din Suceava (Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu şi Iaslovăţ), prin oferirea de suport TIC, promovare online şi organizarea unor întâlniri de lucru între factorii interesaţi”
……………………………..
Conform evidentelor Asociatiei „Produs in Bucovina”, in judet exista 125 de produse traditionale atestate. De aproximativ doi ani de zile, un segment important al consumatorilor pare sa fi trecut de perioada cand cauta doar un produs mai ieftin, frumos ambalat, dar cu un gust ce nu are prea multe in comun cu carnea sau laptele din care este facut. Asa se face ca micile afaceri de familie cu produse traditionale se dezvolta, iar anii de criza 2009 si 2010 sunt ani de succes in cazul multora dintre ei.
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Branza Brânză sărată de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză de vaci cu smântână de Crăiniceşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză
De Horodniceni Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava SC LACTOTRIO
2001 PROD SRL Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava
Branza burduf Brânză burduf de
Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Brânză burduf
POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Cascaval Caşcaval
de Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Caşcaval
De Vultureşti LITENI Nr.490
Jud. Suceava SC DOBROLACT
HIRA SRL LITENI Bl.2, Ap.1 Jud.
Suceava
Caşcaval
De RǍDǍŞANI RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava SC DUGLAS SRL RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava
Caşcaval afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caşcaval de Vama Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava SC EMILIA COM SRL Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI DOLHEŞTII MARI nr.206
Jud. Suceava SC GAPA – LACT SRL DOLHEŞTII
MARI nr.206
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava SC IULI MON SRL Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava
Caşcaval de Horodniceni Comuna Horodniceni
Jud. Suceava SC LACTOTRIO 2001 PROD
SRL Comuna Horodniceni, nr.338
Jud. Suceava
Caşcaval
De Izvorul Alb Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava SC LUŢU
PRODCOM SRL Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava
Cascaval de Stanisoara Comuna Malini, judetul Suceava SC MALINUL S.R.L. Malini, str. Com. Malini, nr. 138, judetul Suceava
Caşcaval afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval
De Cornu Luncii Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava SC MOLDOMILCH SRL Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava
Caşcaval
De ZAMOSTEA Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava SC SINSER COM SRL Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava
Caşcaval
De
CAŞVANA Com.
ILIŞEŞTI
Jud. Suceava SC
SPRINT COM
SRL Suceava
str. Viitorului
Nr.6
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA MǍRULUI POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava SC
STRUGURELU
POIANA
SRL POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava
Caşcaval
de
Botuş Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava SC
TAXUS
SRL Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava
Cas Caş de oaie afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş de oaie framântat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Urda Urdă
De POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Urdă de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Lapte Lapte acru de Româneşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Carne si produse din carne
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Afumaturi Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Pulpă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Ceafă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Muşchi afumat de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Piept afumat de Bosanci BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Muşchi afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Piept afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Carnati Cârnăciori de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Cârnaţi de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Cârnaţi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
BURDUJENI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Cârnaţi de Voroneţ Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL
COM PROD SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Cârnaţi
de porc de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnăciori
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnăciori proaspeţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi
de Burdujeni Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de vită de UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam Salam de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc
BUCOVINA SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Salam de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam
de vită UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Toba
Tobă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Tobǎ de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Tobă Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL COM PRODSRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Tobă de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Tobă
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Tobă
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Tobă de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Chisca Chişcă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Chişcă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Chişcă
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava
Chişcă de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Lebar Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Lebăr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Lebǎr
de
UDEŞTI SUCEAVA
Str. Cuza Voda, nr.56
Jud. Suceava AF
CIMPOIEŞ
MARIANA UDEŞTI
Nr.856
Jud. Suceava
Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Lebăr de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Lebăr
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Leber de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Caltabos Caltaboşi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Caltaboş de Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC
ANCAROL
COM PROD
SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi de hrişca Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi cu hrişcǎ de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Caltaboşi de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Sangerete Sângerete de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Jambon Jambon de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Slanina Slănină
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Slănină afumată de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Muschi Muşchi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de vitǎ de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Specialitati Costiţă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Costiţă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Ceafă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Şuncă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cozonac de carne Bucovinian Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Pastramă afumată de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S MEAT
PRODUCTS SRL BOSANCI nr. 65
Jud. Suceava
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
Institutul de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism “IPI Bucovina” a inaugurat RECENT, la Şaru Dornei, Clubul de turism durabil “Carpaţi”. Este institutie , un club, o asociatie, specializată exclusiv pe promovarea tendinţei ecologice în practicile turistice din structurile de cazare. Potrivit directorului Ioan Iţco, în club s-au înscris deocamdată 17 pensiuni din zona Dornelor, dar se doreşte extinderea activităţii, în timp, spre orice agent economic doritor din Carpaţi. Directorul Iţco a mai precizat că nu se plătesc taxe de înscriere, ci membrii clubului trebuie să fie deţinători ai unui atestat care dovedeşte că practică turismul ecologic sau arta culinară ecologică tradiţională. Cei ce nu au un astfel de atestat îl pot obţine în urma unor cursuri organizate periodic tot de IPI Bucovina. “Clubul urmăreşte să încurajeze proprietarii de pensiuni să folosească bucătăria tradiţională ecologică, ingrediente naturale, să ofere turiştilor distracţii în natură, plimbări tradiţionale cu caii, mai puţin chestiuni motorizate, să le ofere băi cu plante medicinale şi alte beneficii ale unei vieţi sănătoase, despre care omul nostru de la munte ştie multe şi poate împărtăşi turistului. Noi le oferim consultanţă şi promovare celor care doresc să ofere astfel de servicii de bună calitate şi oamenii sunt interesaţi. Avantajele nete le vor resimţi însă nu doar proprietarii de pensiuni care se specializează în aşa ceva şi cărora cu siguranţă le va creşte numărul de clienţi fideli, ci şi turiştii, care vor beneficia astfel de autenticul din tradiţia şi natura munţilor noştri şi nu de improvizaţii la modă. Consider că efectele pozitive ale demersului nostru se vor vedea încă din acest an”, ne-a spus prof. Ioan Iţco.
………………………….
stitutul de învăţământ şi cercetare în turism “IPI Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc a organizat miercuri seară o dezbatere cu proprietari de pensiuni din zonă. Discuţiile au avut tematică liber aleasă şi s-au axat în final mai mult pe probleme întâmpinate de agenţii economici şi pe lipsa sprijinului din partea statului pentru investitorii mici şi mijlocii în domeniu.
Cei prezenţi s-au arătat revoltaţi de faptul că asupra pensiunilor care funcţionează legal şi plătesc impozite şi taxe corect se abat în ultima vreme tot felul de controale “încrucişate” şi planează permanent ameninţarea unor amenzi uriaşe, pentru că li se caută abateri chiar şi acolo unde nu există. Oamenii se plâng că cerinţele birocratice pentru tot felul de avizări au depăşit limitele bunului simţ iar limitările impuse de organele statului fac imposibilă până şi valorificarea elementelor tradiţionale de arhitectură bazate pe lemn, pentru că nu sunt admise în cadrul legislaţiei PSI. În plus, unii dintre agenţii economici, care au construit pensiunile prin finaţări de tip SAPARD, se confruntă, ca urmare a unor noi prevederi legale, cu impunerea de către organele de control a unor modificări aduse construcţiilor, fără de care riscă amenzi sau suspendarea clasificării. Aceşti investitori sunt prinşi la mijloc între birocraţia românească şi cea europeană, pentru că, dacă respectă instrucţinile ca să scape de amenzi, riscă să fie ulterior siliţi să restituie sumele primite prin SAPARD pentru că au modificat proiectul aprobat spre finanţare.
Pe de altă parte, proprietarii de pensiuni sunt nemulţumiţi de faptul că practicanţii turismului “la negru”, care le fac concurenţă fără să achite impozite şi taxe, nu au deloc probleme cu organele de control, pentru simplul motiv că foarte greu se poate demonstra că oferă găzduire contra cost. În consecinţă, proprietarii pensiunilor legale spun că statul, deşi cheltuie sume uriaşe sub pretextul dezvoltării turismului, în loc să îi sprijine sau măcar să îi lase în pace să se descurce cum pot, pare decis să îi împingă spre zona turismului la negru prin măsurile coercitive aberante. Nu sunt puţini micii investitori în turism care declară că, dacă situaţia va continua, sunt decişi să îşi vândă sau să închidă pensiunile şi să se apuce de turism “la negru” la noi sau de alte afaceri legale, dar în ţări în care iniţiativa economică nu este descurajată astfel.
Directorul “IPI Bucovina”, prof. Ioan Iţco ne-a declarat că a fost şi el surprins de numărul mare de nemulţumiri ale proprietarilor de pensiuni şi a admis că multe dintre acestea par întemeiate pe argumente incontestabile. “Noi vom încerca să fim un mediator eficient între factorii ministeriali şi agenţii economici. Vom explica forurilor de sus, care poate nu cunosc toate aceste aspecte, că presiunea asupra agenţilor economici a început deja să dăuneze turismului şi credem că împreună vom găsi soluţii pentru a elimina deficienţele. Eu cred că nimeni nu este interesat, în fond, să stârpească iniţiativa în turism, ci se doreşte o reglementare clară, europeană, dar probabil că implementarea nu se face întotdeauna cu mijloacele cele mai adecvate sau poate că nu se face suficient pentru informare. Considerăm că astfel de reuniuni, în care agenţii economici expun deschis probleme reale, sunt extrem de importante, pentru că nici o problemă nu poate fi rezolvată decă nu este cunoscută şi riguros cercetată, pentru a se afla adevăratele cauze”, a conchis prof. Iţco.
…………………
TUL TURISTIC TRADITIONAL ROMANESC, UN MESAJ DIN TRECUT, GASIT IN PREZENT!
Modelul de dezvoltare rurala a Satului Turistic Traditional Romanesc - prilej de ragaz si bucurie, isi dovedeste aplicabilitatea prin dezvoltarea primului proiect pilot in judetul Dambovita denumit: Sat de vacanta eco-etno-turistic "Vatra Valaha", proiect menit sa faciliteze accesul la cultura autentica traditionala romaneasca munteneasca, a acelora care, in calatoriile lor doresc sa vada si sa traiasca pe viu, modul de viata sanatos, traditiile, obiceiurile traditionale si ospitalitatea romaneasca din zona Muntenia.
Modelul Satului Turistic Traditional Romanesc este inscris la OSIM nr 300018/2008. De asemenea este supus drepturilor de autor,
In asezãrile rurale romanesti se regãseste puritatea aerului si claritatea apei izvoarelor care vin din muntii Carpati. Ele au fost timp de secole pãstrãtoarele culturii materiale si spirituale autohtone, cele care au preluat si integrat elemente de culturã, au creat, au inventat, s-au adaptat permanent la conditiile istorice si social economice.
Placerea de a vizita macar o parte din aceste asezari rurale in cateva ore este imposibila astazi in conditiile reale ale Romaniei. Sejurul s-ar putea realiza centralizat doar vizitand un singur situ reprezentativ pentru satul romanesc, care sa inglobeze in structura sa, ca intr-o fotografie vie, satului romanesc din perioada cea mai infloritoare a existentei sale, ospitalitatea romaneasca si pitorescul arhitectural taranesc.
……………..
INSTITUTUL DE CALITATE ECOLOGICA IN TURISM
Turismul a produs si produce mari probleme mediului acolo unde se desfasoara, deoarece nu exista o strategie coerenta pentru limitarea si diminuarea pana la anulare a efectului nociv asupra mediului. Aceasta problema, va incepe sa se se rezolve odata cu infiintarea Institutului de Calitate Ecologica in Turism.
Un grup de ecologişti a reuşit să amenajeze, în depresiunea Damiş, un centru turistic cu adevărat tradiţional. Centrul dispune de peste 200 de locuri de cazare, amenajate în şura cu pod, în căsuţa-pivniţă şi în livada de meri, ideală pentru camping.
Povestea centrului de la Damiş începe în toamna lui 2006, când Fundaţia Ecotop a investit în amenajarea unor spaţii de cazare. Ecologiştii au achiziţionat o gospodărie bătrânească în inima satului şi s-au pus pe lucru.
„Aveam la dispoziţie o şură cu pod, o pivniţă, casa cu două camere şi hol şi o livadă de 10 ari”, explică Eleonora Mircescu, vicepreşedinte Ecotop. Vreme de patru ani, ecologiştii şi-au petrecut tot timpul liber muncind la amenajarea spaţiului. Aşa a luat naştere „Casa Craiului”.
Eco-programe
„Primele amenajări le-am făcut în casă. A urmat şura, care a fost dotată cu bucătărie, sală de mese şi locuri de cazare la etaj şi Căsuţa de la pivniţă”, spune Mircescu. Ecologiştii au avut grijă să păstreze izul pitoresc. Au reciclat materialele şi au decorat locuri cu obiecte tradiţionale, de la covoare de lână, la vase sau unelte folosite de săteni din străbuni. În vara lui 2009, centrul putea deja să-şi primească primii oaspeţi. Indiferent dacă apelau sau nu la camping, turiştii puteau utiliza baia interioară, spălătorul şi toaleta cu compost de afară.
„Pentru promovare, în 2009 am dat spaţiile în folosinţă gratuit, prin programe. Au venit grupuri de copii, adulţi, sau turişti străini”, spune preşedintele Ecotop, Andrei Acs. „Copiii au descoperit flora şi fauna. Adulţii au învăţat lecţia supravieţuirii. „Pe parcursul traseelor le-am arătat care sunt plantele comestibile pentru cazurile în care se rătăcesc în natură. Au gustat din ele şi au fost entuziasmaţi”, povesteşte Acs.
mai puţin de un an, ecologiştii şi-au dat seama că cei mai interesaţi de un astfel de turism sunt străinii. „Am fost vizitaţi de englezi şi germani, care au fost vrăjiţi de aceste locuri”, spune Mircescu. „Ungurii sunt de asemenea dornici de astfel de experienţe. Pe lângă cazare, oferim şi ghizi vorbitori de limba maghiară şi engleză”, a spus Acs.
……………………………………
La începutul acestei săptămâni la Arbore a avut loc lansarea proiectului „ARTA POPULAR” - link pentru dezvoltarea turismului în Bucovina, Proiect finanţat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în cadrul programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” (EBC), iniţiat de Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale.
„Scopul proiectului constă în promovarea folosirii instrumentelor TIC în rândul meşterilor populari autentici şi a pensiunilor turistice din comunităţile EBC, prin includerea acestora în reţelele turistice ce vor fi postate pe o platformă online de promovare şi crearea unor spaţii în sediile PAPI accesibile meşterilor populari pentru a introduce arta tradiţională autentică în circuitul turistic. Prin implementarea acestui proiect se favorizează crearea unei deschideri către comunitate în utilizarea resurselor specifice RECL pentru promovarea şi valorificarea potenţialului de dezvoltare a meşteşugurilor, conştientizarea cu privire la resursele comunităţii şi totodată, extinderea rolului pe care îl are valoarea TIC în dezvoltarea zonală. Se va dezvolta în acelaşi timp şi spiritul de solidaritate între APL, meşterii populari şi patronii de pensiuni turistice care conştientizează împreună că această cooperare reprezintă un plus de eficienţă în identificarea soluţiilor viabile de atragere a cât mai mulţi turişti. În urma implementării va rezulta o colaborare cât mai strânsă dintre 10 tur-operatori din cadrul structurilor turistice şi 10 meşteri populari autentici din vecinătatea obiectivelor turistice prezente în comunitatile EBC sau din cadrul acestora, va fructifica prin promovarea obiectivelor turistice, introducerea în circuitele turistice a artei tradiţionale autentice şi implicit a meşterilor populari. Se va crea o platformă online de promovare sub adresa căreia se vor grupa meşterii populari, şi îşi vor împărtăşi nu secretele meşteşugăreşti ci ideile şi lucrările rezultate, de asemenea reţelele turistice vor fi actualizate şi vor include ca şi obiectiv, vizita la atelierul de lucru al meşterului ce aparţine comunităţii sau se află într-o zonă apropiată obiectivului turistic vizitat. Această platformă va servi nu doar ca loc de afişare şi promovare, ci şi spaţiu de comunicare, turiştii îşi vor putea exprima părerile despre munca practicată de meşteri, şi despre produsele rezultate, şi nu în ultimul rând despre locul vizitat. Aşadar obiectivele proiectului constau în: realizarea unei cooperări timp de 4 luni între 5 comunităţi EBC în vederea dezvoltării potenţialului turistic din regiune prin promovarea a 10 meşteri populari autentici (certificaţi), 10 structuri de cazare şi 10 tur-operatori (agenţii de turism), realizând includerea acestora în cadrul reţelelor turistice; accesibilizarea serviciilor RECL pentru promotorii turismului tradiţional din 5 comunităti EBC din Suceava (Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu şi Iaslovăţ), prin oferirea de suport TIC, promovare online şi organizarea unor întâlniri de lucru între factorii interesaţi”
……………………………..
Conform evidentelor Asociatiei „Produs in Bucovina”, in judet exista 125 de produse traditionale atestate. De aproximativ doi ani de zile, un segment important al consumatorilor pare sa fi trecut de perioada cand cauta doar un produs mai ieftin, frumos ambalat, dar cu un gust ce nu are prea multe in comun cu carnea sau laptele din care este facut. Asa se face ca micile afaceri de familie cu produse traditionale se dezvolta, iar anii de criza 2009 si 2010 sunt ani de succes in cazul multora dintre ei.
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Branza Brânză sărată de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză de vaci cu smântână de Crăiniceşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză
De Horodniceni Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava SC LACTOTRIO
2001 PROD SRL Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava
Branza burduf Brânză burduf de
Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Brânză burduf
POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Cascaval Caşcaval
de Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Caşcaval
De Vultureşti LITENI Nr.490
Jud. Suceava SC DOBROLACT
HIRA SRL LITENI Bl.2, Ap.1 Jud.
Suceava
Caşcaval
De RǍDǍŞANI RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava SC DUGLAS SRL RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava
Caşcaval afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caşcaval de Vama Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava SC EMILIA COM SRL Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI DOLHEŞTII MARI nr.206
Jud. Suceava SC GAPA – LACT SRL DOLHEŞTII
MARI nr.206
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava SC IULI MON SRL Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava
Caşcaval de Horodniceni Comuna Horodniceni
Jud. Suceava SC LACTOTRIO 2001 PROD
SRL Comuna Horodniceni, nr.338
Jud. Suceava
Caşcaval
De Izvorul Alb Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava SC LUŢU
PRODCOM SRL Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava
Cascaval de Stanisoara Comuna Malini, judetul Suceava SC MALINUL S.R.L. Malini, str. Com. Malini, nr. 138, judetul Suceava
Caşcaval afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval
De Cornu Luncii Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava SC MOLDOMILCH SRL Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava
Caşcaval
De ZAMOSTEA Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava SC SINSER COM SRL Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava
Caşcaval
De
CAŞVANA Com.
ILIŞEŞTI
Jud. Suceava SC
SPRINT COM
SRL Suceava
str. Viitorului
Nr.6
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA MǍRULUI POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava SC
STRUGURELU
POIANA
SRL POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava
Caşcaval
de
Botuş Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava SC
TAXUS
SRL Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava
Cas Caş de oaie afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş de oaie framântat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Urda Urdă
De POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Urdă de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Lapte Lapte acru de Româneşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Carne si produse din carne
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Afumaturi Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Pulpă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Ceafă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Muşchi afumat de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Piept afumat de Bosanci BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Muşchi afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Piept afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Carnati Cârnăciori de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Cârnaţi de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Cârnaţi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
BURDUJENI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Cârnaţi de Voroneţ Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL
COM PROD SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Cârnaţi
de porc de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnăciori
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnăciori proaspeţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi
de Burdujeni Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de vită de UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam Salam de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc
BUCOVINA SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Salam de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam
de vită UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Toba
Tobă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Tobǎ de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Tobă Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL COM PRODSRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Tobă de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Tobă
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Tobă
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Tobă de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Chisca Chişcă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Chişcă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Chişcă
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava
Chişcă de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Lebar Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Lebăr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Lebǎr
de
UDEŞTI SUCEAVA
Str. Cuza Voda, nr.56
Jud. Suceava AF
CIMPOIEŞ
MARIANA UDEŞTI
Nr.856
Jud. Suceava
Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Lebăr de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Lebăr
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Leber de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Caltabos Caltaboşi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Caltaboş de Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC
ANCAROL
COM PROD
SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi de hrişca Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi cu hrişcǎ de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Caltaboşi de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Sangerete Sângerete de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Jambon Jambon de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Slanina Slănină
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Slănină afumată de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Muschi Muşchi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de vitǎ de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Specialitati Costiţă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Costiţă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Ceafă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Şuncă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cozonac de carne Bucovinian Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Pastramă afumată de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S MEAT
PRODUCTS SRL BOSANCI nr. 65
Jud. Suceava
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
