miercuri, 24 februarie 2010
Substanţă explozivă - tratament pentru cancerul de prostată
Un grup de cercetători britanici, de la Universitatea Queen's, au testat recent un plasture cu nitroglicerină, o substanţă explozivă care, în doze mici, încetineşte evoluţia cancerului de prostată. Oamenii de ştiinţă susţin că plasturele ar putea fi disponibil pe piaţă curând, deoarece are rezultate benefice în stoparea creşterii tumorilor. În plus, specialiştii au constatat că, pe măsură ce substanţa explozivă pătrunde în sânge, cancerul nu se mai împrăştie în organism, iar boala staţionează. Pentru a ajunge la acest rezultat, experţii au monitorizat 24 de bărbaţi bolnavi de cancer la prostată, care au trebuit să poarte plasturele cu nitroglicerină pe braţ sau abdomen non stop, timp de doi ani, schimbându-l la fiecare 12 ore. După 6 luni de tratament, s-a observat că boala se stabilizase în toate cele 24 de cazuri. După un an de la începerea studiului, majoritatea participanţilor la studiu aveau o stare stabilă, iar oamenii de ştiinţă au observat că boala a regresat în cazul câtorva subiecţi.
marți, 23 februarie 2010
Munti de datorii pentru tarile UE dar si pt. SUA
Grecia, Spania si alte state din zona euro au pierdut, odata cu intrarea in uniunea monetara posibilitatea de a-si devaloriza moneda nationala, unul dintre cele mai importante instrumente prin care si-ar fi putut reduce din muntii de datorii sub care se zbat. In aceasta situatie, aceste tari intampina in prezent dificultati in incercarea de a-si plati datoriile tot mai mari, ce le impovareaza, scrie The Wall Street Journal. Cele mai expuse state din Europa sunt Grecia - a carei datorie este estimata de Comisia Europeana la aproape 120% din PIB in acest an -, Irlanda si Portugalia. In Spania, in momentul in care a debutat criza raportul datorie-PIB era de sub 40%. Pentru 2010 situatia este de asteptat sa se inrautateasca, iar datoria sa urce la 66% din PIB, iar in 2011 raportul urmeaza sa fie de 74%. Aceste state nu sunt insa exemple unicat. Unele dintre cele mai mari economii ale lumii, printre care Statele Unite, Marea Britanie si Japonia, au un nivel al datoriei de peste 90% din PIB sau se apropie vertiginos de acest prag, fapt ce sugereaza ca aceasta problema ar putea deveni globala. In conditiile in care presiunea ce vine dinspre pietele financiare creste continuu, investitorii ar putea sa nu doreasca sa cumpere obligatiuni emise de tarile din zona euro decat daca primesc in schimb prime mai mari, care ar impovara si mai mult statele. Posibilitatea ca problemele economice sa persiste in aceste state, situatie care ar afecta economia europeana in ansamblul sau, exista si va continua sa existe multi ani, potrivit avertismentelor unor economisti, chiar daca oficialii europeni incearca sa solutioneze nevoia imediata de finantare a Greciei. Acest lucru este cauzat de faptul ca dobanzile importante pe care statele trebuie sa le plateasca pentru datoriile contractate vor reduce cheltuielile in alte sectoare care ar putea ajuta economiile lor sa creasca. In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor cu dobanzile in veniturile bugetare, Grecia sta cel mai prost comparativ cu celelalte state-problema din Europa. Astfel, 15,1 %din veniturile bugetare vor merge in 2010 catre plata dobanzilor, in crestere fata de 10,3% in 2006, conform Moody's Investors Service.
Minuni medicale la Iaşi: Operaţie pe creier prin picior
Episoade demne de seriale Discovery se petrec la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. Pacienţii sunt operaţi pe creier printr-o incizie mică la picior. Prin vene se "transportă" la locul leziunii pulbere, gel sau chiar firişoare de platină. Tehnica de operaţie pe creier fără bisturiu poate ţine pacientul în spital şi numai o zi. Cei mai curioşi pot viziona "filmul" operaţiei, în direct, deoarece intervenţia se face şi cu anestezie locală. Chirurgia minim invazivă, fără cuţit, vine de hac afecţiunilor pe creier. Pacienţii care suferă de malformaţii, anevrisme sau hemoragie cerebrală sunt operaţi cu ajutorul tehnologiei moderne, denumită tehnica de cateterizare a vaselor din creier. Totul se face prin artera femurală, de unde se ajunge până la vasele din creier. Practic cu ajutorul unor microcatetere intră în corp în zona coapsei, trec prin vene şi caută leziunile din creier. "Metoda se foloseşte atât ca procedură de diagnoscticare, cât şi pentru tratament. Instrumentele folosite sunt de mare fineţe şi flexibilitate maximă pentru a putea fi ghidate până la locul leziunii din creier. Se face o incizie în artera femurală prin care se intră şi urcăm uşor prin vasele de sânge până la creier. În acelaşi timp se transmit imagini din interiorul corpului şi de la locul bolnav cu ajutorul Razelor X ce fac să se traspună imaginea pe un ecran pe monitor. Acele imagini le urmărim şi le folosim pentru a vedea cum să vindecăm", ne-a explicat dr. Nicoale Dobrin, medicul
care face acest tip de operaţii la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu". "Boalfă" la un vas de sânge din creier, extirpată cu platină. Una dintre afecţiunile rezolvate este anevrismul vascular cerebral, care în termeni expliciţi înseamnă o umflătură, ca o boalfă, pe peretele vascular. O tânără din Iaşi a fost salvată de la hemoragie cerebrala prin intervenţia minim invazivă. A venit la spital cu o durere puternică de cap, iar medicii au descoperit că avea un anevrism într-o zonă greu accesibilă. Medicii neurochirurgi au decis să o supună intervenţiei prin cateterizare pentru a
evita spargerea vasului de sânge. Afecţiunea a fost reparată cu spirale de platină care rămân în creier pentru totdeauna. "La această pacientă care avea anevrism de arteră bazilară, într-o zonă dificil de abordat chirurgical s-a intervenit minim invaziv, iar anevrismul a fost rezolvat cu ajutorul microspiralelor de platină", a adăugat dr. Dobrin. În afară de metal preţios pentru rezolvarea unei tumori se foloseşte şi pulbere sau gel. "Intervenţia noastră este de a opri vascularizarea zonei tumorale şi se opreşte patologia sau de a debloca un vas. Ocluzia vasului
de sânge se face cu microparticule de polivinil care arată ca un fel de pudră. Se mai utilizează şi o substanţă ca un gel care acţionează la fel şi sunt tolerate de organism", completează medicul. Medicul umblă în creier, iar pacientul vede pe ecran. Pe parcursul intervenţiei pacienţii pot urmări ce se petrece în creierul lor. Pentru operaţia prin cateterizare se folosesc aparate de înaltă performanţă, intervenţia pe un pacient făcându-se cu doi medici o dată şi un asistent. "Unele intervenţii nu necesita anestezie totală, doar locală în zona femurală, ca să nu simtă introducerea cateterului. În timpul intervenţiei noi putem vorbi cu pacientul, el poate vedea pe monitoare ce i se întâmplă. Este un avantaj că operaţia nu implică riscurile unei anestezii", a spus dr. Dobrin. O operaţie poate dura între 30 de minute şi o oră şi jumătate, iar perioada de spitalizare a pacientul se reduce la câteva zile, faţă de intervenţia clasică. În schimb operaţia este costisitoare. Numai o spirală de platină costă aproape 2.000 de euro, iar la unele intervenţii se folosesc şi câte cinci sau şase bucăţi. Finanţarea operaţilor pe creier prin această
tehnică se asigură din programul naţional de neurochirurgie endovasculară. Numai în 2009, au fost trataţi sau diagnosticaţi cu ajutorul chirurgiei minim invazive peste 40 de persoane.
care face acest tip de operaţii la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu". "Boalfă" la un vas de sânge din creier, extirpată cu platină. Una dintre afecţiunile rezolvate este anevrismul vascular cerebral, care în termeni expliciţi înseamnă o umflătură, ca o boalfă, pe peretele vascular. O tânără din Iaşi a fost salvată de la hemoragie cerebrala prin intervenţia minim invazivă. A venit la spital cu o durere puternică de cap, iar medicii au descoperit că avea un anevrism într-o zonă greu accesibilă. Medicii neurochirurgi au decis să o supună intervenţiei prin cateterizare pentru a
evita spargerea vasului de sânge. Afecţiunea a fost reparată cu spirale de platină care rămân în creier pentru totdeauna. "La această pacientă care avea anevrism de arteră bazilară, într-o zonă dificil de abordat chirurgical s-a intervenit minim invaziv, iar anevrismul a fost rezolvat cu ajutorul microspiralelor de platină", a adăugat dr. Dobrin. În afară de metal preţios pentru rezolvarea unei tumori se foloseşte şi pulbere sau gel. "Intervenţia noastră este de a opri vascularizarea zonei tumorale şi se opreşte patologia sau de a debloca un vas. Ocluzia vasului
de sânge se face cu microparticule de polivinil care arată ca un fel de pudră. Se mai utilizează şi o substanţă ca un gel care acţionează la fel şi sunt tolerate de organism", completează medicul. Medicul umblă în creier, iar pacientul vede pe ecran. Pe parcursul intervenţiei pacienţii pot urmări ce se petrece în creierul lor. Pentru operaţia prin cateterizare se folosesc aparate de înaltă performanţă, intervenţia pe un pacient făcându-se cu doi medici o dată şi un asistent. "Unele intervenţii nu necesita anestezie totală, doar locală în zona femurală, ca să nu simtă introducerea cateterului. În timpul intervenţiei noi putem vorbi cu pacientul, el poate vedea pe monitoare ce i se întâmplă. Este un avantaj că operaţia nu implică riscurile unei anestezii", a spus dr. Dobrin. O operaţie poate dura între 30 de minute şi o oră şi jumătate, iar perioada de spitalizare a pacientul se reduce la câteva zile, faţă de intervenţia clasică. În schimb operaţia este costisitoare. Numai o spirală de platină costă aproape 2.000 de euro, iar la unele intervenţii se folosesc şi câte cinci sau şase bucăţi. Finanţarea operaţilor pe creier prin această
tehnică se asigură din programul naţional de neurochirurgie endovasculară. Numai în 2009, au fost trataţi sau diagnosticaţi cu ajutorul chirurgiei minim invazive peste 40 de persoane.
POVESTEA TRISTA A URSULUI BRUN...
Documentul prezentat ar trebui să arunce în aer Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, scandalizând pe ministrul Mediului, al Cercetării şi Academia Română. Intitulat "Managementul şi planul de acţiune a (sic!) ursului brun" el constituie din 2005 până astăzi "argumentul ştiinţific" al acceptării de către UE a vânării speciei în Carpaţi. Depus la Comisia Europeană şi la ministerele Pădurilor şi al Mediului, el dovedeşte că, dacă dai titlul cerut unui document, în el poţi scrie liniştit despre căderea părului la burlacii din Insula Şerpilor, oricum nimeni nu-l citeşte. Nici la Bruxelles, nici la Bucureşti. Doar că tema e bifată la "realizări". La sfârşitul lui 2004, UE interzisese intrarea pe teritoriul statelor membre a trofeelor de urs brun provenite din România. Motivul: printr-un studiu, Scientific Review Group conchisese că aici specia nu dispune de protecţie şi de un "plan de management". În consecinţă, vânătorii din UE nu puteau participa la crimă. Cum afacerile private cu blana ursului din pădure erau periclitate, o delegaţie de "specialişti" s-a deplasat la Bruxelles, spre a ridica embargoul. Delegaţia a fost formată din conf. dr. ing. Ovidiu Ionescu, şef la ICAS şi prodecan al Facultăţii de Silvicultură din Braşov şi Àrpàd Sàrkàny, patronul firmei de vânătoare pe valută "Abies Hunting". Era normal: interdicţia UE ameninţa afacerile familiei Sàrkàny. "Managementul şi planul de acţiune a ursului brun", încropit de ICAS, sugerează extemporalul unui elev prost, beat criţă, abia gângăvitor al limbii române. Din motive de spaţiu voi cita doar, comentând puţin, specificând apoi pagina : ● "Populaţia de urs a crescut ca rezultat al intereselor economice, datorită vânătorilor străini etc."(...) "Lanţul Munţilor Carpaţi formează o regiune forestieră de munţi şi dealuri în care ursul trăieşte de sute de ani."( pesemne cam din timpul lui Ştefan cel Mare- n.m) - p.4. ● "Planul de acţiune pentru monitorizarea şi raportarea ursului brun către autorităţile competente se va baza pe acest plan."(...) "România acum experimentează mari schimbări în domenii variate."(...) "Cu toate caracteristicile biologice surprinzătoare, locul lor important în mintea umană şi remarcabilul interes internaţional pentru conservarea lor, managementul canivorelor mari, asemeni urşilor este foarte competitiv." (...)
"Aceste acţiuni trebuie să menţină numărul populaţiei de urşi."(...) "Prevenirea interferărilor problematice ale urşilor şi monitorizarea ştiinţifică a tuturor schimbărilor în populaţie trebuie să fie regulate." p.5. ● "Românii şi oamenii din ţările vecine, la fel ca şi Europa şi întreaga lume aşteaptă ca România să asigure pe termen lung existenţa a cât mai multor urşi etc." p.6. ● "Distrugerea intenţionată sau luarea oualelor din sălbăticie."(...) "Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru prezervarea naturii în România, numit ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ca punct focal pentru dezvoltarea planului de management." p.8. ● "În primul rând din motive politice, majoritatea crescătorilor de animale nu a fost interesaţi de protejarea speciilor."(...) "Urşii până în 1953 (...) au fost otrăviţi cu strignină."- p.10. ● "Această mare densitate a urşilor este datorată hranei abundente furnizată de oameni (...) urşii se strâng ca să se hrănească din gunoaie din pădurile naturale ale arcului Carpatic." (...)
"Studiile recente au arătat că există un corector de conectare între partea de sud a Munţilor Apuseni şi restul Carpaţilor."(...) "Datorită situaţiei speciale a ursului în România caracterizată printr-o densitate mare de urşi în habitatele naturale, cu toate acestea sunt în continuare locuite de oameni etc." p.11. ● "Tubul digestiv ( al ursului - n.m) este cu stomac simplu, cu intestin mic lung şi cu unul mare scurt."(...) "Mugurii sunt consumaţi la începutul verii când sunt în cea mai nutriţioasă fază de preînflorire."(...) "Din cauza tractului digestiv simplu şi scurt o parte din plantele consumate, trece prin, puţin digerată ori nedigerată. Acest lucru forţează ursul să consume atâta hrană pe cât poate." p.12. ● "Este o specie poligamă şi mai mulţi masculi se pot împerechea cu o femelă etc. "(fenomenul, la femele, este poliandria nu poligamia, deci «specie poliandră»- n.m), (...)
"...când se retrage către un bârlog privat unde ea va da naştere la noi născuţi." p.13. ● "Persecutarea de către oameni a cauzat urşilor bruni din europa sa diva mult mai nocturne şi secretoşi. "(...) "Cercetătorii au observat că vara când numărul urşilor care se hrănesc din gunoi este cel mai mare peste 30 de urşi se pot aduna într-o arie de 2 kmp." p.14. ● "În asemenea arii ei a supravieţuit persecutării în majoritatea locurilor, ei nu s-au oprit înaine de a 2-a jumate a secolului 20." (...) "Cu întinderea oamenilor ei a fost forţaţi în zone care sunt mai puţin adecvate etc."(...) "Este important ca ursul să se mişte în toate direcţiile etc."(...) Adunaţi-vă din tenebrele limbii române şi mai suportaţi un pasaj: "în iarnă ei se retrag în zone liniştite şi inaccesible la bârlog, iar femelele să dea naştere." p.15. ● "Analiza escrementelor este o unealtă foarte bună etc." (...)
"Escrementele urşilor pot fi diferite în funcţie de sezon (...) având diameter diferite, depozitate în diferite segmente."(...) "Sunt apoi uscate; volumul lor este determinat punându-l cu apă într-un vas gradat." p.16.● "Sporul natural mediu în România este de 10-15 % ( real, el este de 4-5 % - n.m.) p.21. ● "Trebuie analizate zeci de sute de probe, ceea ce nu este etc. " p.22. ● "Această situaţie se datorează sistemului de păşunat, respective, prin suprapunerea teritoriului ursului cu zonele de păşunat etc."(...) "Din interacţiunea ursului cu diferite domenii de activitate ale omului rezultă adesea persoane vătămate." p.32. ● "Considerăm esenţială implicarea autorităţilor locale şi a oamenilor etc."(...) "Majoritatea animalelor ce sunt omorâte de carnivorele mari sunt oile. Mai rar sunt ucise vitele etc." p.40. ● "Publicul trebuie informat în ceea ce priveşte progresul urşilor." p.44. ● "Locuitorii trebuie să fie familiali cu procedurile pentru a raporta pagubele şi situaţiile periculoase, precum şi părerea generală despre urşi etc." p.45. ● "Grupul de intervenţie este echipat cu arme ascuţite"(...) "Vom încerca să rezolvăm problema urşilor, a obiceiurilor lor negative atunci când sunt înfricoşaţi."(...) "Vor fi luate măsuri cum ar fi: capturarea şi marcarea problemei ursului (cu urmărire uşoară a comportamentului ursului), mutarea, amplasarea în captivitate şi ca o ultimă variantă alegerea animalului."(p.46). În zonele cu text cât de cât inteligibil se arată că efectivele ursine sunt mult excedentare şi se face o pledoarie nedisimulată pentru nădirea ursului la "cazemate" (sub pretextul hrănirii şi al numărării lui) şi pentru vânarea acestuia din ele. Fără perdea, accentul aplicaţiilor se pune pe judeţele Harghita şi Covasna, unde sunt afacerile sângeroase ale familiei Sàrkàny. Explicaţia aberaţiilor de limbă e simplă: spre a dovedi urgent Uniunii Europene că România are planul de management cerut, cineva a luat la grabă studiul original al Croaţiei (accesibil în engleză, nepotrivit Carpaţilor) şi l-a împănat cu date din România. Documentul rezultat a fost apoi prezentat în grabă Comisiei Europene. Ulterior, un silvicultor interesat de vânarea ursului pe valută, vag cunoscător de engleză şi română, l-a tradus ameţit pentru ministerele de resort, conduse pe atunci de "poligloţii" Gheorghe Flutur şi Sulfina Barbu. Şi a zăcut ignorat, dar "valabil" şi neaplicat, până în ziua de azi. Iar uciderea absolut necontrolată a speciei a continuat, cu undă verde de la Bruxelles. Într-o corespondenţă cu Cristian Grecu, liderul organizaţiei ACID, conf.dr. ing. Ovidiu Ionescu recunoştea paternitatea "planului", afirmând că... l-a redactat direct în limba engleză.
"Aceste acţiuni trebuie să menţină numărul populaţiei de urşi."(...) "Prevenirea interferărilor problematice ale urşilor şi monitorizarea ştiinţifică a tuturor schimbărilor în populaţie trebuie să fie regulate." p.5. ● "Românii şi oamenii din ţările vecine, la fel ca şi Europa şi întreaga lume aşteaptă ca România să asigure pe termen lung existenţa a cât mai multor urşi etc." p.6. ● "Distrugerea intenţionată sau luarea oualelor din sălbăticie."(...) "Ministerul Mediului şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru prezervarea naturii în România, numit ICAS Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ca punct focal pentru dezvoltarea planului de management." p.8. ● "În primul rând din motive politice, majoritatea crescătorilor de animale nu a fost interesaţi de protejarea speciilor."(...) "Urşii până în 1953 (...) au fost otrăviţi cu strignină."- p.10. ● "Această mare densitate a urşilor este datorată hranei abundente furnizată de oameni (...) urşii se strâng ca să se hrănească din gunoaie din pădurile naturale ale arcului Carpatic." (...)
"Studiile recente au arătat că există un corector de conectare între partea de sud a Munţilor Apuseni şi restul Carpaţilor."(...) "Datorită situaţiei speciale a ursului în România caracterizată printr-o densitate mare de urşi în habitatele naturale, cu toate acestea sunt în continuare locuite de oameni etc." p.11. ● "Tubul digestiv ( al ursului - n.m) este cu stomac simplu, cu intestin mic lung şi cu unul mare scurt."(...) "Mugurii sunt consumaţi la începutul verii când sunt în cea mai nutriţioasă fază de preînflorire."(...) "Din cauza tractului digestiv simplu şi scurt o parte din plantele consumate, trece prin, puţin digerată ori nedigerată. Acest lucru forţează ursul să consume atâta hrană pe cât poate." p.12. ● "Este o specie poligamă şi mai mulţi masculi se pot împerechea cu o femelă etc. "(fenomenul, la femele, este poliandria nu poligamia, deci «specie poliandră»- n.m), (...)
"...când se retrage către un bârlog privat unde ea va da naştere la noi născuţi." p.13. ● "Persecutarea de către oameni a cauzat urşilor bruni din europa sa diva mult mai nocturne şi secretoşi. "(...) "Cercetătorii au observat că vara când numărul urşilor care se hrănesc din gunoi este cel mai mare peste 30 de urşi se pot aduna într-o arie de 2 kmp." p.14. ● "În asemenea arii ei a supravieţuit persecutării în majoritatea locurilor, ei nu s-au oprit înaine de a 2-a jumate a secolului 20." (...) "Cu întinderea oamenilor ei a fost forţaţi în zone care sunt mai puţin adecvate etc."(...) "Este important ca ursul să se mişte în toate direcţiile etc."(...) Adunaţi-vă din tenebrele limbii române şi mai suportaţi un pasaj: "în iarnă ei se retrag în zone liniştite şi inaccesible la bârlog, iar femelele să dea naştere." p.15. ● "Analiza escrementelor este o unealtă foarte bună etc." (...)
"Escrementele urşilor pot fi diferite în funcţie de sezon (...) având diameter diferite, depozitate în diferite segmente."(...) "Sunt apoi uscate; volumul lor este determinat punându-l cu apă într-un vas gradat." p.16.● "Sporul natural mediu în România este de 10-15 % ( real, el este de 4-5 % - n.m.) p.21. ● "Trebuie analizate zeci de sute de probe, ceea ce nu este etc. " p.22. ● "Această situaţie se datorează sistemului de păşunat, respective, prin suprapunerea teritoriului ursului cu zonele de păşunat etc."(...) "Din interacţiunea ursului cu diferite domenii de activitate ale omului rezultă adesea persoane vătămate." p.32. ● "Considerăm esenţială implicarea autorităţilor locale şi a oamenilor etc."(...) "Majoritatea animalelor ce sunt omorâte de carnivorele mari sunt oile. Mai rar sunt ucise vitele etc." p.40. ● "Publicul trebuie informat în ceea ce priveşte progresul urşilor." p.44. ● "Locuitorii trebuie să fie familiali cu procedurile pentru a raporta pagubele şi situaţiile periculoase, precum şi părerea generală despre urşi etc." p.45. ● "Grupul de intervenţie este echipat cu arme ascuţite"(...) "Vom încerca să rezolvăm problema urşilor, a obiceiurilor lor negative atunci când sunt înfricoşaţi."(...) "Vor fi luate măsuri cum ar fi: capturarea şi marcarea problemei ursului (cu urmărire uşoară a comportamentului ursului), mutarea, amplasarea în captivitate şi ca o ultimă variantă alegerea animalului."(p.46). În zonele cu text cât de cât inteligibil se arată că efectivele ursine sunt mult excedentare şi se face o pledoarie nedisimulată pentru nădirea ursului la "cazemate" (sub pretextul hrănirii şi al numărării lui) şi pentru vânarea acestuia din ele. Fără perdea, accentul aplicaţiilor se pune pe judeţele Harghita şi Covasna, unde sunt afacerile sângeroase ale familiei Sàrkàny. Explicaţia aberaţiilor de limbă e simplă: spre a dovedi urgent Uniunii Europene că România are planul de management cerut, cineva a luat la grabă studiul original al Croaţiei (accesibil în engleză, nepotrivit Carpaţilor) şi l-a împănat cu date din România. Documentul rezultat a fost apoi prezentat în grabă Comisiei Europene. Ulterior, un silvicultor interesat de vânarea ursului pe valută, vag cunoscător de engleză şi română, l-a tradus ameţit pentru ministerele de resort, conduse pe atunci de "poligloţii" Gheorghe Flutur şi Sulfina Barbu. Şi a zăcut ignorat, dar "valabil" şi neaplicat, până în ziua de azi. Iar uciderea absolut necontrolată a speciei a continuat, cu undă verde de la Bruxelles. Într-o corespondenţă cu Cristian Grecu, liderul organizaţiei ACID, conf.dr. ing. Ovidiu Ionescu recunoştea paternitatea "planului", afirmând că... l-a redactat direct în limba engleză.
sâmbătă, 20 februarie 2010
ECONOMIA SUBTERANA ESTE DE 20 % DIN P.I.B.
Oficial, economia subterana este evaluata de Institutul National de Statistica la
20% din Produsul Intern Brut, ceea ce ar insemna, la nivelul acestui an, in jur
de 100 de miliarde de lei. Oamenii de afaceri, dar si liderii sindicali, estimeaza
ca, in realitate, economia subterana este mult mai mare. Statul nu face insa nimic
concret pentru a scoate la lumina macar o parte din economia „la negru”, desi
astfel s-ar fi putut evita toate masurile de austeritate ale Guvernului, spun
sindicatele. Scoaterea la lumina macar a unei parti din economia subterana ar putea aduce la buget un plus chiar si de zece miliarde de euro anual, din cele cateva zeci de miliarde de euro care se scurg de la buget prin activitati economice „la negru”.
Potrivit INS, ponderea zonei netaxate a economiei a ajuns la o cincime din Produsul Intern Brut, dupa ce, in 2004, scazuse la 14,5%. Tendinta de crestere s-a inregistrat in fiecare din ultimii ani, si asta fara a mai lua in calcul activitatile ilegale.
20% din Produsul Intern Brut, ceea ce ar insemna, la nivelul acestui an, in jur
de 100 de miliarde de lei. Oamenii de afaceri, dar si liderii sindicali, estimeaza
ca, in realitate, economia subterana este mult mai mare. Statul nu face insa nimic
concret pentru a scoate la lumina macar o parte din economia „la negru”, desi
astfel s-ar fi putut evita toate masurile de austeritate ale Guvernului, spun
sindicatele. Scoaterea la lumina macar a unei parti din economia subterana ar putea aduce la buget un plus chiar si de zece miliarde de euro anual, din cele cateva zeci de miliarde de euro care se scurg de la buget prin activitati economice „la negru”.
Potrivit INS, ponderea zonei netaxate a economiei a ajuns la o cincime din Produsul Intern Brut, dupa ce, in 2004, scazuse la 14,5%. Tendinta de crestere s-a inregistrat in fiecare din ultimii ani, si asta fara a mai lua in calcul activitatile ilegale.
Totul despre Victor Ponta
Victor Ponta
Deputatul şi vicepreşedintele PSD (din 10 decembrie 2006), Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la Bucureşti. Absolvent al Liceului 'Ion Neculce' din Bucureşti (1991). Licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1995); master în Drept Penal Internaţional la Universitatea din Catania, Sicilia (Italia, iunie 2000). Doctor în Drept Penal Internaţional al Universităţii din Bucureşti, cu teza 'Curtea Penală Internaţională' (iulie 2003). Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare (iulie 2002). Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 (1995-1998); procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Corupţie, secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică (1998-2001); coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). Asistent universitar la Catedra de Drept Public a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (1996); lector universitar la Catedra de Drept Penal a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (2002). Secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului, în aprilie 2001. Membru al Consiliului de supraveghere şi îndrumare al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare (din aprilie 2001). Membru în Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat (din 12 octombrie 2002), în Biroul Executiv Central al PSD (din 9 noiembrie 2002), vicepreşedinte al PSD (din 9 iulie 2003). Preşedinte al Consiliului Naţional Interimar al Tineretului Social Democrat (iul.-nov. 2002), preşedinte al TSD, la 9 noiembrie 2002. Deputat de Gorj din 2004 pe listele PSD+PUR, mandat reînnoit la 30 noiembrie 2008 din partea Alianţei PSD+PC, când a obţinut peste 50% din voturile valabil exprimate. În actuala legislatură, a făcut parte până în octombrie 2009, din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar din octombrie 2009 este membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Membru al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), din 2003. În august 2000 a fost desemnat expert evaluator al Consiliului Europei în programul GRECO (Grupul European pentru Combaterea Corupţiei). La 18 decembrie 2008, Comitetul Executiv Naţional al PSD l-a propus pe Victor Ponta pentru ocuparea portofoliului de ministru pentru Relaţia cu
Parlamentul în Guvernul Boc. A fost validat în Parlament, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, la 22 decembrie 2008, împreună cu întreg Cabinetul Emil Boc, în aceeaşi seară depunând jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu. Victor Ponta a ocupat portofoliul de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul până la 1 octombrie 2009, când miniştrii social-democraţi au demisionat din Guvernul de coaliţie cu PD-L, după ce Dan Nica a fost revocat din funcţia de viceprim-ministru şi ministru al Administraţiei şi Internelor. În octombrie 2009, Victor Ponta a fost desemnat purtătorul de cuvânt al
campaniei electorale prezidenţiale a PSD, formaţiune din partea căreia candidează Mircea Geoană. Este căsătorit cu europarlamentarul PSD Daciana Sârbu şi au împreună un copil.
Deputatul şi vicepreşedintele PSD (din 10 decembrie 2006), Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la Bucureşti. Absolvent al Liceului 'Ion Neculce' din Bucureşti (1991). Licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1995); master în Drept Penal Internaţional la Universitatea din Catania, Sicilia (Italia, iunie 2000). Doctor în Drept Penal Internaţional al Universităţii din Bucureşti, cu teza 'Curtea Penală Internaţională' (iulie 2003). Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare (iulie 2002). Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 (1995-1998); procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Corupţie, secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică (1998-2001); coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). Asistent universitar la Catedra de Drept Public a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (1996); lector universitar la Catedra de Drept Penal a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (2002). Secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului, în aprilie 2001. Membru al Consiliului de supraveghere şi îndrumare al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare (din aprilie 2001). Membru în Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat (din 12 octombrie 2002), în Biroul Executiv Central al PSD (din 9 noiembrie 2002), vicepreşedinte al PSD (din 9 iulie 2003). Preşedinte al Consiliului Naţional Interimar al Tineretului Social Democrat (iul.-nov. 2002), preşedinte al TSD, la 9 noiembrie 2002. Deputat de Gorj din 2004 pe listele PSD+PUR, mandat reînnoit la 30 noiembrie 2008 din partea Alianţei PSD+PC, când a obţinut peste 50% din voturile valabil exprimate. În actuala legislatură, a făcut parte până în octombrie 2009, din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar din octombrie 2009 este membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Membru al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), din 2003. În august 2000 a fost desemnat expert evaluator al Consiliului Europei în programul GRECO (Grupul European pentru Combaterea Corupţiei). La 18 decembrie 2008, Comitetul Executiv Naţional al PSD l-a propus pe Victor Ponta pentru ocuparea portofoliului de ministru pentru Relaţia cu
Parlamentul în Guvernul Boc. A fost validat în Parlament, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, la 22 decembrie 2008, împreună cu întreg Cabinetul Emil Boc, în aceeaşi seară depunând jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu. Victor Ponta a ocupat portofoliul de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul până la 1 octombrie 2009, când miniştrii social-democraţi au demisionat din Guvernul de coaliţie cu PD-L, după ce Dan Nica a fost revocat din funcţia de viceprim-ministru şi ministru al Administraţiei şi Internelor. În octombrie 2009, Victor Ponta a fost desemnat purtătorul de cuvânt al
campaniei electorale prezidenţiale a PSD, formaţiune din partea căreia candidează Mircea Geoană. Este căsătorit cu europarlamentarul PSD Daciana Sârbu şi au împreună un copil.
Cele mai indatorate tari din UE: Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania
Cele mai indatorate tari din UE: Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania
Cele mai indatorate cinci state din Uniunea Europeana (UE), respectiv Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania, au de platit 2.850 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani pentru a acoperi imprumuturile si obligatiunile contractate. Temerile investitorilor legate de situatia celor cinci tari au avut un impact negativ asupra pietele financiare, putand conduce la costuri mai ridicate la obtinerea de finantare pentru state si companii, transmite Reuters. Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania au de rascumparat, in urmatorii trei ani, obligatiuni de stat in valoare de 1.665 de miliarde de dolari, titluri emise de companii totalizand 988 de miliarde de dolari si au de platit imprumuturi de 200 de miliarde de dolari. Statul elen, aflat in cea mai grava situatie dintre cele cinci tari, se confrunta cu o grava criza bugetara, care a destabilizat chiar si euro.
Datoria tarii este echivalenta cu 113% din Produsul Intern Brut (PIB), mai mult decat dublu in raport cu limita de 60% din PIB acceptata in zona euro.
Cele mai indatorate cinci state din Uniunea Europeana (UE), respectiv Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania, au de platit 2.850 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani pentru a acoperi imprumuturile si obligatiunile contractate. Temerile investitorilor legate de situatia celor cinci tari au avut un impact negativ asupra pietele financiare, putand conduce la costuri mai ridicate la obtinerea de finantare pentru state si companii, transmite Reuters. Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania au de rascumparat, in urmatorii trei ani, obligatiuni de stat in valoare de 1.665 de miliarde de dolari, titluri emise de companii totalizand 988 de miliarde de dolari si au de platit imprumuturi de 200 de miliarde de dolari. Statul elen, aflat in cea mai grava situatie dintre cele cinci tari, se confrunta cu o grava criza bugetara, care a destabilizat chiar si euro.
Datoria tarii este echivalenta cu 113% din Produsul Intern Brut (PIB), mai mult decat dublu in raport cu limita de 60% din PIB acceptata in zona euro.
Speranta medie de viata in Romania: barbati - 70 ani, femei - 77 ani
Speranta medie de viata in Romania: barbati - 70 ani, femei - 77 ani
Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat joi ca speranta medie de viata este de 70 ani la barbati si 77,1 ani la femei, pana in 2030 putand urca cu 5,9 ani la barbati si 4,4 ani la femei. Proiectul Legii pensiilor prevede majorarea si egalizarea varstei de pensionare la 65 de ani. "Aceasta crestere se va face gradual, pana in 2030. Din 2015 pana in 2030 va creste doar pentru femei, astfel incat sa ajunga la 65 de ani", a precizat Seitan. El a mai spus ca majorarea varstei de pensionare va fi completata si de cresterea varstei de pensionare in domeniul militarizat. Mihai Seitan a explicat ca angajatii din acest domeniu pot iesi la pensie la 55 de ani, iar
din 2011 pana in 2030 varsta de pensionare in cazul lor va creste pana la 60 de ani. In timpul discutiilor de la Ministerul Muncii, referitoare la proiectul legii pensiilor, sindicalistii au respins ideea de majorare a varstei de pensionare la 65 de ani si au cerut Guvernului sa explice cum va creste speranta de viata a populatiei, din moment ce se propune cresterea varstei de pensionare. Fostul ministru al Muncii Mariana Campeanu (PNL) declara, in 10 februarie, la o dezbatere organizata de Comisia pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor, ca "societatea romaneasca este caracterizata de misogism" si s-a pronuntat impotriva egalizarii varstei de pensionare intre femei si barbati. Egalizarea varstei de pensionare la 65 de ani pentru femei si barbati, asa cum prevede un proiect de lege aflat in dezbaterea Guvernului, nu tine cont de speranta de viata scazuta din Romania in comparatie cu alte tari U.E , a spus atunci Cristina Pocora, presedintele Comisiei pentru egalitate de sanse a Camerei Deputatilor. Pocora a adaugat ca exista o diferenta mare intre speranta de viata din Romania si cea din tarile UE, aratand ca, in 2007, speranta de viata pentru barbati a fost de 69 de ani, iar pentru femei - 79 de ani, in timp ce in tarile UE era de 75 de ani pentru barbati si de 82 de ani pentru femei. Si presedintele Asociatiei Femeilor Antreprenor din Romania, Maria Grapini (PC), declara, la dezbatere, ca nu este de acord cu egalizarea varstei de pensionare, pe motiv ca Romania are o anumita structura demografica si "un alt grad de uzura" decat in celelalte state UE.
Ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat joi ca speranta medie de viata este de 70 ani la barbati si 77,1 ani la femei, pana in 2030 putand urca cu 5,9 ani la barbati si 4,4 ani la femei. Proiectul Legii pensiilor prevede majorarea si egalizarea varstei de pensionare la 65 de ani. "Aceasta crestere se va face gradual, pana in 2030. Din 2015 pana in 2030 va creste doar pentru femei, astfel incat sa ajunga la 65 de ani", a precizat Seitan. El a mai spus ca majorarea varstei de pensionare va fi completata si de cresterea varstei de pensionare in domeniul militarizat. Mihai Seitan a explicat ca angajatii din acest domeniu pot iesi la pensie la 55 de ani, iar
din 2011 pana in 2030 varsta de pensionare in cazul lor va creste pana la 60 de ani. In timpul discutiilor de la Ministerul Muncii, referitoare la proiectul legii pensiilor, sindicalistii au respins ideea de majorare a varstei de pensionare la 65 de ani si au cerut Guvernului sa explice cum va creste speranta de viata a populatiei, din moment ce se propune cresterea varstei de pensionare. Fostul ministru al Muncii Mariana Campeanu (PNL) declara, in 10 februarie, la o dezbatere organizata de Comisia pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor, ca "societatea romaneasca este caracterizata de misogism" si s-a pronuntat impotriva egalizarii varstei de pensionare intre femei si barbati. Egalizarea varstei de pensionare la 65 de ani pentru femei si barbati, asa cum prevede un proiect de lege aflat in dezbaterea Guvernului, nu tine cont de speranta de viata scazuta din Romania in comparatie cu alte tari U.E , a spus atunci Cristina Pocora, presedintele Comisiei pentru egalitate de sanse a Camerei Deputatilor. Pocora a adaugat ca exista o diferenta mare intre speranta de viata din Romania si cea din tarile UE, aratand ca, in 2007, speranta de viata pentru barbati a fost de 69 de ani, iar pentru femei - 79 de ani, in timp ce in tarile UE era de 75 de ani pentru barbati si de 82 de ani pentru femei. Si presedintele Asociatiei Femeilor Antreprenor din Romania, Maria Grapini (PC), declara, la dezbatere, ca nu este de acord cu egalizarea varstei de pensionare, pe motiv ca Romania are o anumita structura demografica si "un alt grad de uzura" decat in celelalte state UE.
Firmele vor primi TVA-ul fără să mai fie controlate de Fisc
Firmele vor primi TVA-ul fără să mai fie controlate de Fisc
Firmele care au de recuperat TVA de la stat vor obtine banii fara un control prealabil de la Fisc, conform incont.ro . Este vorba despre acele companii care au deconturi de TVA cu sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, spune ca prevederea va intra in vigoare dupa aparitia in Monitorul Oficial a unui ordin care a fost deja trimis spre publicare. Cu alte cuvinte, aceste firme vor primi banii de la ANAF in mod automat, fara sa mai fie controlate inainte de inspectorii fiscali.
Firmele care au de recuperat TVA de la stat vor obtine banii fara un control prealabil de la Fisc, conform incont.ro . Este vorba despre acele companii care au deconturi de TVA cu sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, spune ca prevederea va intra in vigoare dupa aparitia in Monitorul Oficial a unui ordin care a fost deja trimis spre publicare. Cu alte cuvinte, aceste firme vor primi banii de la ANAF in mod automat, fara sa mai fie controlate inainte de inspectorii fiscali.
BANII DE LA FMI AJUNG, DE FAPT, LA AFACERISTII STRAINI SI NOI PLATIM
Intr-o declaratie, care a facut multa valva mediatica, d-l J. Franks, seful misiunii FMI in Romania, a spus ca, la inceputul anului 2009, Romania se afla pe marginea prapastiei si ca acordul cu FMI, inclusiv deci imprumutul de la FMI considerat "de asistenta", a salvat-o. Potrivit d-lui Franks, Romania se gaseste dupa un an, gratie acestui acord, intr-o situatie evident mai buna, existand si perspectiva reluarii cresterii economice din a doua jumatate a lui 2010, ceea ce o poate transforma chiar intr-o poveste de succes. Trebuie sa ai tupeu mare sa faci asemenea declaratii. Si, in ciuda figurii de bonhomme pe care o arata, d-lui Franks se pare ca nu-i lipseste tupeul! Tupeu, pentru ca d-l Franks stie poate mai bine decat oricine altcineva ca nu este asa cum a spus. Oricum, spusele d-lui Franks se potrivesc cu noua politica a FMI. Dupa ce, prin 2007, isi cam facea bagajele din lumea asta, pregatindu-se chiar de o desfiintare putin glorioasa, FMI si-a vazut, in contextul izbucnirii crizei internationale, salvarea, ticluindu-si un nou rol si pornind imediat in depistarea de elefanti care sa-i justifice continuarea existentei. Romania era unul dintre cei mai potriviti. Nu ca ar fi fost pe marginea prapastiei! Era insa perfect santajabila. In urma unei expansiuni debordante a capitalului privat strain in perioada 2004-2008, finantata cu bani de la firmele-mama din Vestul Europei, Romania ajunsese, practic aproape dintr-o data, intr-o dezarticulare economica totala si intr-o vulnerabilitate externa extrema. Cresterea economica obtinuta fusese bazata exclusiv pe consum din import finantat din credite date din bani straini. Dezechilibrul dintre productie si consum era imens si nerecuperabil, iar deficitul extern era urias si nesustenabil. Indatorarea externa crescuse fabulos, de circa patru ori in patru ani, dar cel putin trei patrimi din aceasta nu apartineau unor entitati romanesti (stat, firme autohtone, populatie), ci unor firme straine care isi finantasera expansiunea cu bani din afara, angajamentele trecand in contul Romaniei, intrucat fusesera facute din Romania. Cand mamele din Occident au oprit, in contextul crizei, finantarea subsidiarelor din Romania, acestea din urma au pornit o adevarata cruciada in cautarea unui inlocuitor de finantare. In frunte cu bancile, au cerut statului roman sa le dea bani. D-l Basescu si d-l Isarescu s-au tinut tari, spunand, pe buna dreptate, ca este responsabilitatea nu a statului roman, ci a actionarilor din Occident ai firmelor respective. Atunci, firmele straine din Romania s-au adresat Uniunii Europene (ca institutie), care insa nici nu s-a gandit sa le satisfaca cererea. Firmele straine din Romania au continuat presiunile amenintand ca-si reduc expunerea financiara pe Romania, respectiv ca vor executa iesiri masive din tara care puteau arunca in aer leul si preturile. S-a gasit FMI sa "rezolve" situatia. Intr-un mod absolut jalnic! S-a facut folositor scotand intr-adevar bani din buzunar, dar imprumutand statul roman, si nu pe cei fara finantare, adica firmele straine din Romania. Acestea au preluat banii adusi pe piata interna de catre statul roman - ramas fara optiune din cauza santajului cu prabusirea leului - si au iesit basma curata din constrangeri. Pe cheltuiala contribuabilului roman, care va trebui sa platasca oalele sparte, adica sa ramburseze creditul si dobanzile aferente! Trecem peste detalii, care doar ar innegura si mai mult tabloul! Sa retinem esentialul: finantarea de la FMI a inlocuit pentru firmele straine finantarea de care acestea nu mai beneficiau de la propriile lor mame. Nu este doar o inlocuire "tehnica". Pe cea dinainte o plateau firmele respective, pe cea inlocuitoare o plateste contribuabilul roman! Asa ne-a ajutat FMI! Asa ne-a salvat FMI de pe marginea prapastiei! Mai degraba, asa ne-a impins FMI in prapastie, din care probabil nici ca mai iesim! Caci s-au inlocuit niste constrangeri pe termen scurt cu unele iremediabile pe termen lung. Unii au naivitatea sa intrebe de ce d-l Franks nu ne-a anuntat inca de la inceput ca eram pe marginea prapastiei. Naivitate, pentru ca, daca ar fi facut-o, ar fi fost nevoit de fapt sa explice cum Romania ajunsese pe marginea prapastiei exact la numai cateva luni dupa cea mai infloritoare si cantata crestere economica din perioada capitalismului! Si, vai!, nu mai putea fi aruncata vina nici pe gestiunea comunista de demult, nici pe aceea, mai apropiata, din timpul regimului Iliescu si nici chiar pe aceea recenta din timpul liberalilor, caci daca exista vreo responsabilitate, aceasta nu putea fi decat a tipului de expansiune a capitalului strain intr-o tara bananiera!
vineri, 19 februarie 2010
Fructele exotice aclimatizate şi la noi...
Până nu de mult au aparţinut unei alte lumi. Necunoscută nouă. Kiwi, curmalul chinezesc, kaki sau banana nordului fac deliciul oamenilor rafinaţi şi cu dare de mână. Schimbarea climei la nivel global a făcut însă ca aceste culturi exotice să răsară şi din solurile româneşti. După ani de studiu, specialiştii au aclimatizat fructele tropicale, înfrăţindu-le cu cele neaoşe. Ecuaţia însă nu-i completă. Mai lipseşte doar curajul oamenilor de a le planta în propria ogradă. Au coarde viguroase. Ca de liane. Stau agăţate pe sârmă, asemenea viţei-de-vie din curtea bunicilor de la ţară. Trunchiul însă le este mai înalt, iar fructele nu se găsesc în orice gospodărie. Doar oamenii de la piaţă care le aşază la loc de cinste, ca adevărate piese de rezistenţă pe tarabele lor. "Marfă bună, de export. Calitatea I", ne întâmpină precupeţele, mereu cu aceleaşi vorbe. Sunt kiwi. Altfel spus, actinidia
deliciosa, în limbajul folosit de profesorul Adrian Peticilă, din cadrul Facultăţii de Horticultură, Bucureşti. Lângă culturile exotice, profesorul împreună cu colegii săi au aşezat câteva rânduri pline cu curmali chinezeşti. Ziziphus jujuba, conform dicţionarului ştiinţific. Curiozitatea le-a dat brânci şi au hotărât că nu ar fi rău ca pe ce a mai rămas din jumătatea de hectar pe care o au în spatele facultăţii să cultive şi câţiva arbuşti de kaki, o plantă subtropicală, originară tocmai din Asia,
sau de banana nordului specifică Americii de Nord, care seamănă cu cea tradiţională, dar cu gust şi aromă diferite.
KIWI ROMĂNESC, REZISTENT LA -40 DE GRADE
Dacă în trecut nici nu auzisem de unele dintre ele, iar pe altele le ţineam verzi pe sub pat, la întuneric, învelite în ziare, pentru a mai prinde un pic de culoare, acum o mână de specialişti de la Facultatea de Horticultură încearcă să işte aromele acestor fructe şi din pământ românesc. Se întâmpla prin 1993 ca o bursă în Italia să sădească în mintea a doi profesori, Nicolae Copoiu şi Florin Stănică, dorinţa de a deschide o lume accesibilă pe atunci doar în cărţi: aclimatizarea plantelor exotice. Suvenirurile le-au lăsat deoparte, iar la întoarcerea acasă au adus ghivece cu butaşi de kiwi. "Condiţiile meteorologice din ultimii ani ne-au permis să cultivăm kiwi. Acestor culturi le merge foarte bine în zonele în care sunt plantaţi caişi şi piersici, adică în sudul ţării, în Banat, în Dobrogea", ne explică profesorul şi scoate mândru din frigider câteva fructe de kiwi din recolta din toamnă. Gustul dulce şi parfumat ne arată că experimentul cercetătorilor nu a dat greş. Şi cum ar fi putut, când plantele sunt îngrijite mai ceva ca nişte regine. În primii doi-trei ani de viaţă, perioadă în care ajung să aibă fructe, iarnă de iarnă, plantele au fost învelite cu paie sau cartoane, iar împotriva vânturilor au fost plantaţi plopi care să le fie paravan. "Aceste plante au frunzele foarte late. Pentru a le proteja de grindină, deasupra lor, la câţiva metri, am aşezat plase." Comoara pe care nu au
scos-o încă în văzul lumii este însă un hibrid de kiwi, mai puternic decât soiul consacrat, fără pic de puf pe coajă. Actinidia arguta. Pe lângă aroma şi pulpa galbenă, cărnoasă, marele avantaj al acestui fruct este că rezistă la temperaturi şi de -40 de grade. "Este cu totul nou şi în Italia. Ne bucurăm că s-a adaptat foarte bine condiţiilor noastre. Fructele sunt mai mici, asemenea boabelor de strugure. Sunt însă mult mai aromate şi din ele se extrage aroma de kiwi. Noi am îmbunătăţit tehnica de înmulţire prin butaşi şi în laboratorul in vitro, într-un timp foarte scurt obţinându-se dintr-o plantă sute de alte plante sănătoase".
DE LA ORNAMENTAL LA COMESTIBIL
La Facultatea de Horticultură nici curmalul chinezesc se pare că nu mai este atât de oriental precum era. De ani, de când se cultivă şi pe meleaguri mioritice, ziziphus-ului jujuba, cum este el numit, a ajuns să i se spună "măslin de Dobrogea". Şi nu întâmplător. În acea zonă, oamenii au început să vadă cum pe malul Dunării apare un arbust cu flori micuţe şi extrem de frumoase din care se formau apoi fructele de forma unor măsline.
Curiozitatea i-a împins pe oameni să guste. Au ajuns în cele din urmă la concluzia că mai bine ar merge pus într-un ghiveci şi ţinut într-un colţ de cameră, ca plantă ornamentală. Neştiind de fapt că planta, ajutată puţin de specialişti, ar putea să ofere nişte fructe pline de vitamina C. "De la chinezi am adus soiurile lor şi astfel am altoit varianta sălbatică existentă la noi. Fructele sunt ca niste corcoduşe, uleioase, iar la maturitate scapă de culoarea galbenă şi ajung la cea roşie. După vreo trei ani, plantele de jujuba încep să rodească, iar noi am putea să facem la fel ca şi chinezii, care nu pregetă dimineaţa să te servească cu un pahar de suc de ziziphus", ne povesteşte profesorul Peticila din experienţa sa din China.
PREGĂTITE PENTRU SOLURILE NOASTRE
O altă specie care a căpătat chip românesc este diospyros kaki sau hurma, o plantă subtropicală cu origini străvechi. În vechime era considerată un deliciu fără egal, primind numele de "hrană a zeilor". Dacă ai vedea-o, ai băga mâna în foc că este roşia noastră cea de toate zilele. Numai că ea creşte într-un pom înalt de vreo cinci metri, este foarte aromată şi doar culoarea portocaliu spre roşu a fructului îl face să semene cu o tomată. "Am văzut ziziphus-ul sub formă de extract la Plafar, capsule", ne spune profesorul, în timp ce ne arată prospectul produsului despre care naturiştii spun că are efect afrodisiac. Pe plantaţia facultăţii şi-au făcut apariţia alţi pomi nemaiîntâlniţi la noi în ţară. Fructele lor sunt lunguieţe, galbene, o idee mai mari faţă de banana tradiţională. Soiul experimentat de cercetătorii români se numeşte banana nordului, datorită provenienţei sale, America de Nord. Ea păstrează doar intensitatea aromei şi moliciunea pulpei binecunoscutei sale surate. Gustul însă e complet diferit. Şi mai conţine, faţă de banana tradiţională, în miezul fructului şi două-trei seminţe. Asimina triloba, cum este ea denumită ştiinţific, a depăşit faza de experiment. Clima din România, care se îndreaptă spre una temperat continentală excesivă, a dat mână liberă specialiştilor horticultori. În fază de experiment se află acum rodia, căreia profesorul Peticilă vrea să-i asigure aceeaşi soartă ca şi celorlalte plante împrumutate din alte ţări. Fără a
avea nevoie de tratamente speciale, fructele exotice aşteaptă muşteriii care să dorească să le aibă în propria lor bătătură. Ziziphus jujuba, kaki şi banana nordului se găsesc doar pe pământul Facultăţii de Horticultură. Singurul fruct care a scos capul în lume şi a atras interesul românului, cam sceptic la nou, a fost kiwi. În localitatea Ostrov din Constanţa, noul soi de "cartof", cum îi spun localnicii, a făcut furori. După ani de când în atmosferă pluteşte mireasma tropicală, cultivatorii au reuşit să scoată la hectar şi 2.000 de tone de kiwi. Cheia succesului? "Îndrăzneală, curaj şi informaţie", spune profesorul Peticilă, convins că nu peste mult timp fructele exotice se vor găsi în gospodăriile noastre, precum neaoşele mere, prune sau corcoduşe.
PENTRU CEI CARE DORESC SĂ EXPERIMENTEZE - Fructele exotice pot fi aclimatizate în România, cu precădere în sudul ţării, în Banat şi în Dobrogea. Cei care doresc să afle cât mai multe informaţii legate de modul în care pot cultiva şi îngriji aceste plante pot merge la Facultatea de Horticultură, catedra de Pomicultură, sau îl pot
contacta pe profesorul Adrian Peticilă la adresa de e-mail: apeticila@yahoo.com sau la numărul de telefon: 0723-24.76.06.
deliciosa, în limbajul folosit de profesorul Adrian Peticilă, din cadrul Facultăţii de Horticultură, Bucureşti. Lângă culturile exotice, profesorul împreună cu colegii săi au aşezat câteva rânduri pline cu curmali chinezeşti. Ziziphus jujuba, conform dicţionarului ştiinţific. Curiozitatea le-a dat brânci şi au hotărât că nu ar fi rău ca pe ce a mai rămas din jumătatea de hectar pe care o au în spatele facultăţii să cultive şi câţiva arbuşti de kaki, o plantă subtropicală, originară tocmai din Asia,
sau de banana nordului specifică Americii de Nord, care seamănă cu cea tradiţională, dar cu gust şi aromă diferite.
KIWI ROMĂNESC, REZISTENT LA -40 DE GRADE
Dacă în trecut nici nu auzisem de unele dintre ele, iar pe altele le ţineam verzi pe sub pat, la întuneric, învelite în ziare, pentru a mai prinde un pic de culoare, acum o mână de specialişti de la Facultatea de Horticultură încearcă să işte aromele acestor fructe şi din pământ românesc. Se întâmpla prin 1993 ca o bursă în Italia să sădească în mintea a doi profesori, Nicolae Copoiu şi Florin Stănică, dorinţa de a deschide o lume accesibilă pe atunci doar în cărţi: aclimatizarea plantelor exotice. Suvenirurile le-au lăsat deoparte, iar la întoarcerea acasă au adus ghivece cu butaşi de kiwi. "Condiţiile meteorologice din ultimii ani ne-au permis să cultivăm kiwi. Acestor culturi le merge foarte bine în zonele în care sunt plantaţi caişi şi piersici, adică în sudul ţării, în Banat, în Dobrogea", ne explică profesorul şi scoate mândru din frigider câteva fructe de kiwi din recolta din toamnă. Gustul dulce şi parfumat ne arată că experimentul cercetătorilor nu a dat greş. Şi cum ar fi putut, când plantele sunt îngrijite mai ceva ca nişte regine. În primii doi-trei ani de viaţă, perioadă în care ajung să aibă fructe, iarnă de iarnă, plantele au fost învelite cu paie sau cartoane, iar împotriva vânturilor au fost plantaţi plopi care să le fie paravan. "Aceste plante au frunzele foarte late. Pentru a le proteja de grindină, deasupra lor, la câţiva metri, am aşezat plase." Comoara pe care nu au
scos-o încă în văzul lumii este însă un hibrid de kiwi, mai puternic decât soiul consacrat, fără pic de puf pe coajă. Actinidia arguta. Pe lângă aroma şi pulpa galbenă, cărnoasă, marele avantaj al acestui fruct este că rezistă la temperaturi şi de -40 de grade. "Este cu totul nou şi în Italia. Ne bucurăm că s-a adaptat foarte bine condiţiilor noastre. Fructele sunt mai mici, asemenea boabelor de strugure. Sunt însă mult mai aromate şi din ele se extrage aroma de kiwi. Noi am îmbunătăţit tehnica de înmulţire prin butaşi şi în laboratorul in vitro, într-un timp foarte scurt obţinându-se dintr-o plantă sute de alte plante sănătoase".
DE LA ORNAMENTAL LA COMESTIBIL
La Facultatea de Horticultură nici curmalul chinezesc se pare că nu mai este atât de oriental precum era. De ani, de când se cultivă şi pe meleaguri mioritice, ziziphus-ului jujuba, cum este el numit, a ajuns să i se spună "măslin de Dobrogea". Şi nu întâmplător. În acea zonă, oamenii au început să vadă cum pe malul Dunării apare un arbust cu flori micuţe şi extrem de frumoase din care se formau apoi fructele de forma unor măsline.
Curiozitatea i-a împins pe oameni să guste. Au ajuns în cele din urmă la concluzia că mai bine ar merge pus într-un ghiveci şi ţinut într-un colţ de cameră, ca plantă ornamentală. Neştiind de fapt că planta, ajutată puţin de specialişti, ar putea să ofere nişte fructe pline de vitamina C. "De la chinezi am adus soiurile lor şi astfel am altoit varianta sălbatică existentă la noi. Fructele sunt ca niste corcoduşe, uleioase, iar la maturitate scapă de culoarea galbenă şi ajung la cea roşie. După vreo trei ani, plantele de jujuba încep să rodească, iar noi am putea să facem la fel ca şi chinezii, care nu pregetă dimineaţa să te servească cu un pahar de suc de ziziphus", ne povesteşte profesorul Peticila din experienţa sa din China.
PREGĂTITE PENTRU SOLURILE NOASTRE
O altă specie care a căpătat chip românesc este diospyros kaki sau hurma, o plantă subtropicală cu origini străvechi. În vechime era considerată un deliciu fără egal, primind numele de "hrană a zeilor". Dacă ai vedea-o, ai băga mâna în foc că este roşia noastră cea de toate zilele. Numai că ea creşte într-un pom înalt de vreo cinci metri, este foarte aromată şi doar culoarea portocaliu spre roşu a fructului îl face să semene cu o tomată. "Am văzut ziziphus-ul sub formă de extract la Plafar, capsule", ne spune profesorul, în timp ce ne arată prospectul produsului despre care naturiştii spun că are efect afrodisiac. Pe plantaţia facultăţii şi-au făcut apariţia alţi pomi nemaiîntâlniţi la noi în ţară. Fructele lor sunt lunguieţe, galbene, o idee mai mari faţă de banana tradiţională. Soiul experimentat de cercetătorii români se numeşte banana nordului, datorită provenienţei sale, America de Nord. Ea păstrează doar intensitatea aromei şi moliciunea pulpei binecunoscutei sale surate. Gustul însă e complet diferit. Şi mai conţine, faţă de banana tradiţională, în miezul fructului şi două-trei seminţe. Asimina triloba, cum este ea denumită ştiinţific, a depăşit faza de experiment. Clima din România, care se îndreaptă spre una temperat continentală excesivă, a dat mână liberă specialiştilor horticultori. În fază de experiment se află acum rodia, căreia profesorul Peticilă vrea să-i asigure aceeaşi soartă ca şi celorlalte plante împrumutate din alte ţări. Fără a
avea nevoie de tratamente speciale, fructele exotice aşteaptă muşteriii care să dorească să le aibă în propria lor bătătură. Ziziphus jujuba, kaki şi banana nordului se găsesc doar pe pământul Facultăţii de Horticultură. Singurul fruct care a scos capul în lume şi a atras interesul românului, cam sceptic la nou, a fost kiwi. În localitatea Ostrov din Constanţa, noul soi de "cartof", cum îi spun localnicii, a făcut furori. După ani de când în atmosferă pluteşte mireasma tropicală, cultivatorii au reuşit să scoată la hectar şi 2.000 de tone de kiwi. Cheia succesului? "Îndrăzneală, curaj şi informaţie", spune profesorul Peticilă, convins că nu peste mult timp fructele exotice se vor găsi în gospodăriile noastre, precum neaoşele mere, prune sau corcoduşe.
PENTRU CEI CARE DORESC SĂ EXPERIMENTEZE - Fructele exotice pot fi aclimatizate în România, cu precădere în sudul ţării, în Banat şi în Dobrogea. Cei care doresc să afle cât mai multe informaţii legate de modul în care pot cultiva şi îngriji aceste plante pot merge la Facultatea de Horticultură, catedra de Pomicultură, sau îl pot
contacta pe profesorul Adrian Peticilă la adresa de e-mail: apeticila@yahoo.com sau la numărul de telefon: 0723-24.76.06.
Depozit pentru deşeuri radioactive in tara noastra !
Presa internaţională, preluată şi în România, a prezentat informaţia că autorităţile române participă la discuţii alături de alte state europene privind posibilitatea de a se construi în ţara noastră un depozit pentru deşeurile radioactive aduse din exterior. Construcţia unui astfel de depozit ar aduce României o serie de despăgubiri financiare. Spre exemplu, Slovenia primeşte despăgubiri de cca 5 milioane Euro anual pentru un astfel de depozit pentru deşeurile radioactive primite din exterior. Partidul Verde consideră că România nu va trebui să accepte un astfel de import de materiale radioactive întrucât riscurile pentru oameni şi mediu sunt deosebit de ridicate. Gestionarea acestor reziduuri ar trebui să fie responsabilitatea fiecărui stat care le produce. Faptul că unele state încearcă să mute aceste reziduri în alte ţări trebuie să dea de gândit. România nu trebuie să îşi asume postura de groapă de gunoi internaţională! Cu atât mai mult cu cât Art. 7 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare interzice importul „deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear ars”. Autorităţile statului îmbrăţişează însă o politică contrară intereselor cetăţenilor români. „Soluţiile” pentru obţinerea de fonduri ţin, iată, de distrugerea zonei Roşia Montana, de depozitarea în România a deşeurilor radioactive provenite din alte ţări, de împrumuturi uriaşe de la FMI, de introducerea impozitului forfetar care a falimentat sute de mii de firme, de reducerea veniturilor şi aşa scăzute ale salariaţilor şi pensionarilor sub pretextul „recalculărilor” şamd! În locul unor politici şi a unei viziuni de dezvoltare reală a României, de stimulare a întreprinzătorilor, de managment eficient al resurselor, de investiţii în educaţie şi cercetare ştiinţifică, de promovare a tehnologiilor verzi şi a surselor regenerabile de energie, guvernarea actuală îşi dovedeşte o dată în plus crasa incompetenţă şi lipsa de responsabilitate mizând în permanenţă pe decizii cu efecte deosebit de grave asupra societăţii şi mediului.
marți, 16 februarie 2010
ANUL 2010: fiscalitate excesiva, creditare blocata, incertitudine
Managerii sunt precauti si se concentreaza pe reducerea costurilor - Oamenii de afaceri se vor lupta in acest an cu o fiscalitate excesiva, datorata nevoii statului de a aduna cat mai multi bani la buget, dar si cu lipsa surselor de finantare. Mirela Serban, Managing Partner la R&M Audit, crede ca numarul falimentelor va creste. In aceste conditii, managerii se concentreaza pe reducerea costurilor, renuntand chiar si la consultanta de specialitate care i-ar putea ajuta sa treaca de criza economica. Mediul de afaceri va supravietui cu greu in acest an, deoarece va fi nevoit sa faca fata in continuare marilor probleme cu care s-a confruntat in 2009. Cum resursele financiare ale firmelor s-au epuizat in mare masura, iar creditarea nu s-a deblocat, este de asteptat ca 2010 sa fie un an cel putin la fel de greu ca 2009. La vechile probleme s-a adaugat trecerea la impozitarea micro-intre-prinderilor cu 16%, fata de 3% cat era pana acum, ceea ce va duce la disparitia unei mari parti a acestora si va afecta alte companii. "Incertitudinea legislativa se adauga celei economico-financiare, iar acest fapt tine pe loc si putinele investitii
care s-ar putea face. In concluzie, anul in curs nu va fi pentru oamenii de afaceri cu nimic mai usor decat cel trecut", crede Mirela Serban, Managing Partner al firmei de consultanta si audit R&M Audit. Firmele cu datorii vor apela in continuare in numar mare la intrarea in insolventa, cu toate ca in acest an a intrat in vigoare Legea 381/2009, a concordatului preventiv. Actul normativ da posibilitatea companiilor care risca sa intre in insolventa sa beneficieze de un termen mai mare pentru a-si plati datoriile, prin intelegere amiabila cu creditorii.
"Disponibilitatea creditorilor fata de facilitatile oferite de concordatul preventiv este insa invers proportionala cu sumele pe care le au de incasat: cu cat acestea sunt mai mari, cu atat creditorii sunt mai putin deschisi sa astepte foarte mult timp pentru a le recupera si, in aceste cazuri, concordatul preventiv nu cred ca va functiona, iar solicitarile de insolventa vor prevala", sustine Mirela Serban.
Intarzierea rambursarii TVA creste numarul falimentelor - Reducerea poverii fiscale este prin-cipala doleanta pe care o are mediul de afaceri de la guvernanti. Acest lucru ar duce la scaderea evaziunii fiscale, considera specialistii, ceea va avea ca rezultat cresterea incasarilor la buget. In acest context, "taxa pe fast-food" este un contraexemplu de masura care trebuia luata si nu va face altceva decat sa contribuie la cresterea economiei subterane. O eventuala reducere a fiscalitatii ar
trebui dublata de o marja mai mare de manevra in utilizarea fondurilor disponibile, dar si de incurajarea initiativei private si a investitiilor. Oamenii de afaceri vor ca statul sa-si achite la randul sau obligatiile catre firme, printre care rambursarea TVA. "Rambursarea TVA este o sursa importanta de lichiditati, avand in vedere ca, de la inceputul crizei si pana in prezent, finantarea a devenit din ce in ce mai greoaie, afectand nu numai investitiile companiilor, ci in primul rand derularea operatiunilor zilnice. Intarzierile foarte mari inregistrate de catre
firme la recuperarea TVA contribuie in mod semnificativ la cresterea numarului de falimente, intarind astfel si mai mult criza pe care o traversam", spune Mirela Serban. O alta problema cu care se confrunta firmele din Romania este cea a incoerentei si a lipsei de stabilitate a legislatiei. In multe cazuri, modificarile legislative sunt publicate in Monitorul Oficial cu o zi inainte de a intra in vigoare, astfel incat contribuabilul nu se poate adapta la timp. Un alt aspect este cel al legislatiei controversate si neclare in privinta pietelor de capital si
de risc, cred expertii R&M Audit.
Avantaje financiare din serviciile de consultanta
Firmele au la dispozitie cateva portite legislative pentru a evita problemele provocate de criza economica. Oamenii de afaceri care se afla in situatia fericita de a avea declaratiile fiscale la zi si cazierul fiscal curat pot solicita amanarea platii obligatiilor catre stat. Daca exista pericolul intrarii in insolventa, se poate apela la Legea concordatului preventiv pentru a ajunge la o intelegere cu creditorii. In realitate insa, este destul de greu de profitat de asemenea oportunitati. In aceste conditii, comportamentul oamenilor de afaceri romani este "precaut si focusat pe scaderea costurilor". "Unii manageri, in goana de a diminua costurile companiei, au renuntat la o serie de servicii pe care le achizitionau si au pastrat "strictul necesar". Din pacate insa, in ceea ce priveste contabilitatea si fiscalitatea, foarte des "strictul necesar" inseamna pierdere. Cei care au inteles ca acum, mai mult ca oricand, au nevoie de consultanta inteligenta si completa in aceste domenii au consemnat deja avantaje financiare", arata Mirela Serban.
"Regimul microintreprinderilor nu trebuia eliminat in plina criza"
Mirela Serban sustine ca renuntarea la facilitatile acordate microintreprinderilor nu va aduce nici un castig Bugetului de stat, din cauza crizei economice. "Financiarul": Credeti ca Bugetul de stat va incasa sume mai mari prin
eliminarea facilitatii impozitarii cu 3% a venitului microintreprinderilor? Mirela Serban: In niciun caz. Dintre fostele microintreprinderi, care plateau un impozit de 3% pe venit, cele care vor reusi sa plateasca impozit de 16% pe profit vor incarca la maximum cheltuielile, pentru a scadea baza de impozitare. Insa majoritatea - peste 75% - fostelor microintreprinderi fie vor intra in faliment, aportul catre stat fiind evident zero, fie se vor transforma in Persoane Fizice Autorizate (platind
un impozit de doar 16% pe venit, fata de situatia de microintreprindere - 3% pe venit, plus 16% pe dividende - fie vor actiona sub paravanul unui offshore. In toate aceste cazuri statul are extrem de putin sau deloc de incasat. In cazul unei microintreprinderi care incaseaza 2.000 de euro lunar, bani pentru salarii, adica 24.000 de euro pe an, ce ar trebui facut pentru a nu plati mai multi bani la stat?
Varianta unui PFA - mai ales a unui cod de activitate (CAEN) care se incadreaza in regimul de impozitare pe baza de norma de venit - este o optiune pentru inlocuirea unei microintreprinderi. Impozitarea cu 3% a veniturilor microintreprinderilor ar fi trebuit mentinuta sau inlocuita cu alte facilitati fiscale? Era de asteptat ca regimul microintreprinderilor va fi candva eliminat, dar acum, in plina criza, chiar nu era momentul; facilitatile pentru microintreprinderi ar fi trebuit mentinute, intr-o forma sau alta, intrucat acestea formeaza un segment important al economiei romanesti. "Un atac fiscal" la adresa acestui sector nu foloseste nimanui, dimpotriva, dauneaza ambelor parti implicate: statului, prin scaderea numarului de contribuabili buni platnici, si detinatorilor de mici afaceri, precum si celor care erau salariati ai unor astfel de societati.
care s-ar putea face. In concluzie, anul in curs nu va fi pentru oamenii de afaceri cu nimic mai usor decat cel trecut", crede Mirela Serban, Managing Partner al firmei de consultanta si audit R&M Audit. Firmele cu datorii vor apela in continuare in numar mare la intrarea in insolventa, cu toate ca in acest an a intrat in vigoare Legea 381/2009, a concordatului preventiv. Actul normativ da posibilitatea companiilor care risca sa intre in insolventa sa beneficieze de un termen mai mare pentru a-si plati datoriile, prin intelegere amiabila cu creditorii.
"Disponibilitatea creditorilor fata de facilitatile oferite de concordatul preventiv este insa invers proportionala cu sumele pe care le au de incasat: cu cat acestea sunt mai mari, cu atat creditorii sunt mai putin deschisi sa astepte foarte mult timp pentru a le recupera si, in aceste cazuri, concordatul preventiv nu cred ca va functiona, iar solicitarile de insolventa vor prevala", sustine Mirela Serban.
Intarzierea rambursarii TVA creste numarul falimentelor - Reducerea poverii fiscale este prin-cipala doleanta pe care o are mediul de afaceri de la guvernanti. Acest lucru ar duce la scaderea evaziunii fiscale, considera specialistii, ceea va avea ca rezultat cresterea incasarilor la buget. In acest context, "taxa pe fast-food" este un contraexemplu de masura care trebuia luata si nu va face altceva decat sa contribuie la cresterea economiei subterane. O eventuala reducere a fiscalitatii ar
trebui dublata de o marja mai mare de manevra in utilizarea fondurilor disponibile, dar si de incurajarea initiativei private si a investitiilor. Oamenii de afaceri vor ca statul sa-si achite la randul sau obligatiile catre firme, printre care rambursarea TVA. "Rambursarea TVA este o sursa importanta de lichiditati, avand in vedere ca, de la inceputul crizei si pana in prezent, finantarea a devenit din ce in ce mai greoaie, afectand nu numai investitiile companiilor, ci in primul rand derularea operatiunilor zilnice. Intarzierile foarte mari inregistrate de catre
firme la recuperarea TVA contribuie in mod semnificativ la cresterea numarului de falimente, intarind astfel si mai mult criza pe care o traversam", spune Mirela Serban. O alta problema cu care se confrunta firmele din Romania este cea a incoerentei si a lipsei de stabilitate a legislatiei. In multe cazuri, modificarile legislative sunt publicate in Monitorul Oficial cu o zi inainte de a intra in vigoare, astfel incat contribuabilul nu se poate adapta la timp. Un alt aspect este cel al legislatiei controversate si neclare in privinta pietelor de capital si
de risc, cred expertii R&M Audit.
Avantaje financiare din serviciile de consultanta
Firmele au la dispozitie cateva portite legislative pentru a evita problemele provocate de criza economica. Oamenii de afaceri care se afla in situatia fericita de a avea declaratiile fiscale la zi si cazierul fiscal curat pot solicita amanarea platii obligatiilor catre stat. Daca exista pericolul intrarii in insolventa, se poate apela la Legea concordatului preventiv pentru a ajunge la o intelegere cu creditorii. In realitate insa, este destul de greu de profitat de asemenea oportunitati. In aceste conditii, comportamentul oamenilor de afaceri romani este "precaut si focusat pe scaderea costurilor". "Unii manageri, in goana de a diminua costurile companiei, au renuntat la o serie de servicii pe care le achizitionau si au pastrat "strictul necesar". Din pacate insa, in ceea ce priveste contabilitatea si fiscalitatea, foarte des "strictul necesar" inseamna pierdere. Cei care au inteles ca acum, mai mult ca oricand, au nevoie de consultanta inteligenta si completa in aceste domenii au consemnat deja avantaje financiare", arata Mirela Serban.
"Regimul microintreprinderilor nu trebuia eliminat in plina criza"
Mirela Serban sustine ca renuntarea la facilitatile acordate microintreprinderilor nu va aduce nici un castig Bugetului de stat, din cauza crizei economice. "Financiarul": Credeti ca Bugetul de stat va incasa sume mai mari prin
eliminarea facilitatii impozitarii cu 3% a venitului microintreprinderilor? Mirela Serban: In niciun caz. Dintre fostele microintreprinderi, care plateau un impozit de 3% pe venit, cele care vor reusi sa plateasca impozit de 16% pe profit vor incarca la maximum cheltuielile, pentru a scadea baza de impozitare. Insa majoritatea - peste 75% - fostelor microintreprinderi fie vor intra in faliment, aportul catre stat fiind evident zero, fie se vor transforma in Persoane Fizice Autorizate (platind
un impozit de doar 16% pe venit, fata de situatia de microintreprindere - 3% pe venit, plus 16% pe dividende - fie vor actiona sub paravanul unui offshore. In toate aceste cazuri statul are extrem de putin sau deloc de incasat. In cazul unei microintreprinderi care incaseaza 2.000 de euro lunar, bani pentru salarii, adica 24.000 de euro pe an, ce ar trebui facut pentru a nu plati mai multi bani la stat?
Varianta unui PFA - mai ales a unui cod de activitate (CAEN) care se incadreaza in regimul de impozitare pe baza de norma de venit - este o optiune pentru inlocuirea unei microintreprinderi. Impozitarea cu 3% a veniturilor microintreprinderilor ar fi trebuit mentinuta sau inlocuita cu alte facilitati fiscale? Era de asteptat ca regimul microintreprinderilor va fi candva eliminat, dar acum, in plina criza, chiar nu era momentul; facilitatile pentru microintreprinderi ar fi trebuit mentinute, intr-o forma sau alta, intrucat acestea formeaza un segment important al economiei romanesti. "Un atac fiscal" la adresa acestui sector nu foloseste nimanui, dimpotriva, dauneaza ambelor parti implicate: statului, prin scaderea numarului de contribuabili buni platnici, si detinatorilor de mici afaceri, precum si celor care erau salariati ai unor astfel de societati.
Bem anual, in medie, 23 de litri de vin de om
Romanii beau anual, in medie, 23 de litri de vin pe cap de locuitor
Productia de anul trecut a fost cu 15% mai mare decat in 2008. Cu o recolta mai mare cu 15% fa-ta de anul trecut, dar cu o ce-re-re in scadere, producatorii de vin incearca sa se replieze si sa castige cote noi de piata. Jucatorii spun ca in Romania consumul este inca destul de redus, la acesta adauganduse declinul pietei in ultimul an. In plus, sectorul vitivinicol romanesc continua sa se confrunte cu probleme precum lipsa finantarilor pentru continuarea investitiilor sau intarzierea platilor datorate de Guvern. Marii producatori de vin din Romania au reusit, in anul 2009, sa stranga in pivnite mari cantitati de "licoare magica" gratie unei recolte mai bune atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ fata de anul anterior. Anul 2009 pare sa fi fost bun pentru nivelul productiei, care a ajuns la 6,3 milioane hectolitri de vin, fata de numai 5,5 milioane de hectolitri in 2008. Pivnitele sunt acum ticsite de sticle, iar sefii afacerilor de profil se vad nevoiti sa apeleze la noi resorturi de crestere a vanzarilor. Pentru ca, desi vinul este unul dintre produsele a caror valoare creste odata cu trecerea timpului, nici aceasta licoare nu trebuie sa stea intotdeauna prea mult la pastrare. Vanzarile de pe piata romaneasca sunt in declin, iar in cazul in care se consuma vin, nu se mai cauta cele mai scumpe soiuri. Companiile care trebuie sa asigure cash flow, mai ales in aceasta perioada de lipsa a lichiditatilor, urmaresc cu mare atentie evolutia consumului de vin in Romania. Potrivit datelor furnizate de catre conducerea Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), romanii beau anual in medie 23 de litri de vin pe cap de locuitor. Aici intra atat cantitatea de vin vanduta oficial, cat si autoconsumul. "Daca este sa ne luam dupa statisticile din retail furnizate de catre marea companie de cercetare a pietei MEMRB, atunci romanii, si vorbim aici despre cei peste 18 ani, consuma patru sticle de vin imbuteliate la 0,75 litri pe
an. Dar, daca luam in calcul datele de la Institutul National de Statistica, date care se refera la intreaga populatie si care includ si autoconsum, cantitatea este de 23 de litri pe cap de locuitor", a precizat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al PNVV.
Lipsa finantarilor "acreste" vinul
Pe langa consumul destul de scazut de vin, sectorul vitivinicol se confrunta si cu alte nereguli. Una dintre cele mai grele este piata vinuluicontrafacut. Cel mai frecvent se intalnesc situatii precum: utilizarea unei denumiri sau subdenumiri de origine pe un vin necertificat, adaos de fortifianti in vin si folosirea antisepticilor, comercializarea vinurilor vrac in spatii neautorizate. O alta problema sesizata a fost adaugarea de indulcitor, coloranti si aromatizanti in vinuri, precum si diluarea vinului cu apa si alcool. Piata nelegala a vinului poate fi rezolvata prin modificarea conditiilor de antrepozitare fiscala, controlul respectarii legislatiei privind producerea si comercializarea produselor viniviticole.
Proiect UE pentru consolidarea patronatului
Pentru a preveni aceste situatii neplacute, PNVV a demarat un proiect finantat cu fonduri europene pentru realizarea a sapte filiale regionale cu scopul de a elabora strategii si planuri in vederea dezvoltarii comunitatilor locale si de a monitoriza activitatea institutiilor publice. Producatorii din domeniul viniviticol, dar si din industriile conexe, precum si reprezentanti ai autoritatilor locale s-au intalnit la Iasi, in cadrul unei serii de conferinte menite sa consolideze patronatul din acest sector si sa dezvolte capacitatea de a participa la procesul decizional. "Acest proiect are drept scop repre-zen-tarea intereselor generale ale sectorului, precum si cele particulare ale membrilor nostri in relatia cu autoritatile romane, europene si internationale. Se urmareste cresterea competitivitatii produselor vinicole romanesti, promovarea consumului moderat de vin in cadrul unei strategii nationale si dezvoltarea pietei nationale a vinului", a explicat Valeriu V. Cotea, presedintele PNVV. Patronatul isi propune practic sa devina o voce in negocierile la nivel inalt. "Noi nu producem idei de business, nu producem vin, ci lobby. Va dau
un exemplu. In urma cu numai cativa ani, aveam o oferta din partea Uniunii Europene de a ne asigura un sprijin financiar in valoare de 21,7 milioane de euro. Am purtat negocieri si discutii la nivelul organizatiilor internationale, care s-au dovedit reticente in a ne oferi mai multi bani, stiind ca astfel se taie de la altii. Intr-un final am obtinut dublu, 42 de milioane de euro, desi tinta era de 30 de milioane de euro", a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Conferinta de la Iasi, organizata de PNVV, a avut loc in
cadrul proiectului "Consolidarea patronatului si dezvoltarea capacitatii acestuia de a participa la procesul decizional", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Patronatul National al Viei si Vinului grupeaza 48 de membri dintre cei mai importanti producatori, importatori si exportatori de vinuri din Romania, precum si societati comerciale din acest domeniu.
Guvernul uita sa-si plateasca datoriile - Subfinantarea este o mare problema, pe care reprezentantii PNVV o reclama. Intr-un material oficial prezentat de Patronatul National al Viei si Vinului, care prezinta principalele probleme ale sectorului viniviticol romanesc, principala nemultumire este legata de lipsa finantarilor pentru
continuarea investitiilor. Solutia potentiala gasita de reprezentantii PNVV este ca Guvernul sa gaseasca un sistem financiar de acordare a creditelor pentru agricultura, dar si consilierea producatorilor pentru accesarea proiectelor cofinantate de Uniunea Europeana. Producatorii se plang si de intarzierea tuturor categoriilor de plati datorate de Guvern, solutia fiind asumarea raspunderii fiscale a Guvernului, prin instituirea unor termene exprese de plata si a unor sanctiuni pentru nerespectarea acestor termene. Nici cursul de schimb nu a facut bine vinului. Pierderile financiare cauzate de diferentele de curs valutar au ca solutie "elaborarea unui act normativ privind regularizarea diferentelor de curs valutar pentru beneficiarii proiectelor cofinantate de UE", dupa cum se arata intr-un material informativ al PNVV.
Productia de anul trecut a fost cu 15% mai mare decat in 2008. Cu o recolta mai mare cu 15% fa-ta de anul trecut, dar cu o ce-re-re in scadere, producatorii de vin incearca sa se replieze si sa castige cote noi de piata. Jucatorii spun ca in Romania consumul este inca destul de redus, la acesta adauganduse declinul pietei in ultimul an. In plus, sectorul vitivinicol romanesc continua sa se confrunte cu probleme precum lipsa finantarilor pentru continuarea investitiilor sau intarzierea platilor datorate de Guvern. Marii producatori de vin din Romania au reusit, in anul 2009, sa stranga in pivnite mari cantitati de "licoare magica" gratie unei recolte mai bune atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ fata de anul anterior. Anul 2009 pare sa fi fost bun pentru nivelul productiei, care a ajuns la 6,3 milioane hectolitri de vin, fata de numai 5,5 milioane de hectolitri in 2008. Pivnitele sunt acum ticsite de sticle, iar sefii afacerilor de profil se vad nevoiti sa apeleze la noi resorturi de crestere a vanzarilor. Pentru ca, desi vinul este unul dintre produsele a caror valoare creste odata cu trecerea timpului, nici aceasta licoare nu trebuie sa stea intotdeauna prea mult la pastrare. Vanzarile de pe piata romaneasca sunt in declin, iar in cazul in care se consuma vin, nu se mai cauta cele mai scumpe soiuri. Companiile care trebuie sa asigure cash flow, mai ales in aceasta perioada de lipsa a lichiditatilor, urmaresc cu mare atentie evolutia consumului de vin in Romania. Potrivit datelor furnizate de catre conducerea Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), romanii beau anual in medie 23 de litri de vin pe cap de locuitor. Aici intra atat cantitatea de vin vanduta oficial, cat si autoconsumul. "Daca este sa ne luam dupa statisticile din retail furnizate de catre marea companie de cercetare a pietei MEMRB, atunci romanii, si vorbim aici despre cei peste 18 ani, consuma patru sticle de vin imbuteliate la 0,75 litri pe
an. Dar, daca luam in calcul datele de la Institutul National de Statistica, date care se refera la intreaga populatie si care includ si autoconsum, cantitatea este de 23 de litri pe cap de locuitor", a precizat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al PNVV.
Lipsa finantarilor "acreste" vinul
Pe langa consumul destul de scazut de vin, sectorul vitivinicol se confrunta si cu alte nereguli. Una dintre cele mai grele este piata vinuluicontrafacut. Cel mai frecvent se intalnesc situatii precum: utilizarea unei denumiri sau subdenumiri de origine pe un vin necertificat, adaos de fortifianti in vin si folosirea antisepticilor, comercializarea vinurilor vrac in spatii neautorizate. O alta problema sesizata a fost adaugarea de indulcitor, coloranti si aromatizanti in vinuri, precum si diluarea vinului cu apa si alcool. Piata nelegala a vinului poate fi rezolvata prin modificarea conditiilor de antrepozitare fiscala, controlul respectarii legislatiei privind producerea si comercializarea produselor viniviticole.
Proiect UE pentru consolidarea patronatului
Pentru a preveni aceste situatii neplacute, PNVV a demarat un proiect finantat cu fonduri europene pentru realizarea a sapte filiale regionale cu scopul de a elabora strategii si planuri in vederea dezvoltarii comunitatilor locale si de a monitoriza activitatea institutiilor publice. Producatorii din domeniul viniviticol, dar si din industriile conexe, precum si reprezentanti ai autoritatilor locale s-au intalnit la Iasi, in cadrul unei serii de conferinte menite sa consolideze patronatul din acest sector si sa dezvolte capacitatea de a participa la procesul decizional. "Acest proiect are drept scop repre-zen-tarea intereselor generale ale sectorului, precum si cele particulare ale membrilor nostri in relatia cu autoritatile romane, europene si internationale. Se urmareste cresterea competitivitatii produselor vinicole romanesti, promovarea consumului moderat de vin in cadrul unei strategii nationale si dezvoltarea pietei nationale a vinului", a explicat Valeriu V. Cotea, presedintele PNVV. Patronatul isi propune practic sa devina o voce in negocierile la nivel inalt. "Noi nu producem idei de business, nu producem vin, ci lobby. Va dau
un exemplu. In urma cu numai cativa ani, aveam o oferta din partea Uniunii Europene de a ne asigura un sprijin financiar in valoare de 21,7 milioane de euro. Am purtat negocieri si discutii la nivelul organizatiilor internationale, care s-au dovedit reticente in a ne oferi mai multi bani, stiind ca astfel se taie de la altii. Intr-un final am obtinut dublu, 42 de milioane de euro, desi tinta era de 30 de milioane de euro", a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Conferinta de la Iasi, organizata de PNVV, a avut loc in
cadrul proiectului "Consolidarea patronatului si dezvoltarea capacitatii acestuia de a participa la procesul decizional", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Patronatul National al Viei si Vinului grupeaza 48 de membri dintre cei mai importanti producatori, importatori si exportatori de vinuri din Romania, precum si societati comerciale din acest domeniu.
Guvernul uita sa-si plateasca datoriile - Subfinantarea este o mare problema, pe care reprezentantii PNVV o reclama. Intr-un material oficial prezentat de Patronatul National al Viei si Vinului, care prezinta principalele probleme ale sectorului viniviticol romanesc, principala nemultumire este legata de lipsa finantarilor pentru
continuarea investitiilor. Solutia potentiala gasita de reprezentantii PNVV este ca Guvernul sa gaseasca un sistem financiar de acordare a creditelor pentru agricultura, dar si consilierea producatorilor pentru accesarea proiectelor cofinantate de Uniunea Europeana. Producatorii se plang si de intarzierea tuturor categoriilor de plati datorate de Guvern, solutia fiind asumarea raspunderii fiscale a Guvernului, prin instituirea unor termene exprese de plata si a unor sanctiuni pentru nerespectarea acestor termene. Nici cursul de schimb nu a facut bine vinului. Pierderile financiare cauzate de diferentele de curs valutar au ca solutie "elaborarea unui act normativ privind regularizarea diferentelor de curs valutar pentru beneficiarii proiectelor cofinantate de UE", dupa cum se arata intr-un material informativ al PNVV.
Cafeaua ţine la distanţă virozele respiratorii
Consumul moderat de cafea solubilă, susţinut de o dietă echilibrată şi de exerciţii fizice, ajută la întărirea organismului, mai ales în sezonul rece, susţin nutriţioniştii. Iarna este anotimpul zăpezii, dar şi al răcelii şi gripei. Deşi nimeni nu poate evita frigul, asta nu înseamnă că nu îi putem face faţă. Organismul
uman are mecanisme înnăscute cu ajutorul cărora luptă împotriva factorilor externi care pot afecta buna funcţionare a acestuia. Printre acestea, se numără şi antioxidanţii. Studiile furnizate de Nescafe au demonstrat că un consum moderat de cafea poate asigura o parte semnificativă din cantitatea de antioxidanţi necesară organismului. Astfel, consumul moderat de cafea solubilă, susţinut de o dietă echilibrată şi de exerciţiile fizice, ajută la întărirea organismului, mai ales în timpul sezonului rece. Cercetătorii spun că antioxidanţii acţionează ca un sistem de autoapărare a organismului împotriva atacurilor radicalilor liberi asupra celulelor din corpul uman. În urma reacţiilor metabolice care au loc în mod normal în organismul uman se pot forma şi radicali liberi. Reactivitatea lor chimică poate dăuna tuturor macromoleculelor celulare afectând, astfel, organismul. Mai mult, există cauze externe care favorizează formarea radicalilor liberi, precum fumul de ţigară, poluanţii din mediu, radiaţiile, razele ultraviolete, anumite pesticide şi solvenţi industriali. Antioxidanţii funcţionează ca un scut de protecţie împotriva consecinţelor negative ale procesului de oxidare produs de radicalii liberi. "Trecerea de la cald la rece poate duce de multe ori la situaţii neplăcute,
cum ar fi virozele respiratorii şi gripa. Frigul în sine nu provoacă în mod direct aceste afecţiuni, dar favorizează ceilalţi factori care slăbesc protecţia naturală a organismului - se petrece mai puţin timp în exterior, oamenii sunt mai puţin activi", spune Elena Casapu, specialist în nutriţie
uman are mecanisme înnăscute cu ajutorul cărora luptă împotriva factorilor externi care pot afecta buna funcţionare a acestuia. Printre acestea, se numără şi antioxidanţii. Studiile furnizate de Nescafe au demonstrat că un consum moderat de cafea poate asigura o parte semnificativă din cantitatea de antioxidanţi necesară organismului. Astfel, consumul moderat de cafea solubilă, susţinut de o dietă echilibrată şi de exerciţiile fizice, ajută la întărirea organismului, mai ales în timpul sezonului rece. Cercetătorii spun că antioxidanţii acţionează ca un sistem de autoapărare a organismului împotriva atacurilor radicalilor liberi asupra celulelor din corpul uman. În urma reacţiilor metabolice care au loc în mod normal în organismul uman se pot forma şi radicali liberi. Reactivitatea lor chimică poate dăuna tuturor macromoleculelor celulare afectând, astfel, organismul. Mai mult, există cauze externe care favorizează formarea radicalilor liberi, precum fumul de ţigară, poluanţii din mediu, radiaţiile, razele ultraviolete, anumite pesticide şi solvenţi industriali. Antioxidanţii funcţionează ca un scut de protecţie împotriva consecinţelor negative ale procesului de oxidare produs de radicalii liberi. "Trecerea de la cald la rece poate duce de multe ori la situaţii neplăcute,
cum ar fi virozele respiratorii şi gripa. Frigul în sine nu provoacă în mod direct aceste afecţiuni, dar favorizează ceilalţi factori care slăbesc protecţia naturală a organismului - se petrece mai puţin timp în exterior, oamenii sunt mai puţin activi", spune Elena Casapu, specialist în nutriţie
AROMOTERAPIA SAU terapia cu uleiuri esentiale
Cu o vechime de cateva secole, terapia cu uleiuri esentiale, cunoscuta si sub numele de aromoterapie, este o adevarata resursa de ajutor si in zilele noastre. Indienii, grecii si persanii au descoperit in trecut proprietatile binefacatoare si calmante ale uleiurilor obtinute prin volatilizarea anumitor plante; in ziua de azi, sunt cunoscute zeci de astfel de proprietati curative si aproape orice afectiune sau deficienta de functionare a organismului isi are un remediu in folosirea uleiurilor esentiale. Folosirea la scara larga a uleiurilor esentiale a luat amploare in secolul 20, odata cu dezvoltarea unei noi ramuri a medicinii alternative, aromoterapia, potrivit careia aromele anumitor plante sunt potentate de proprietatile volatile ale uleiurilor esentiale.
Modalitati de folosire
Uleiurile esentiale nu se folosesc niciodata nediluate, deoarece, din cauza concetratiei ridicate, pot provoca arsuri ale pielii. Se absorb foarte usor, iar o cantitate prea mare poate provoca o supradoza. Utilizarea acestora se face exclusiv pe cale externa, utilizarea pe cale interna fiind toxica pentru organism. De asemenea, inaintea folosirii unui anumit tip de ulei esential, este bine
sa testezi reactia ta alergica la produsul respectiv. Aplica o cantitate mica pe mana (in cazul unui produs foarte concentrat, dilueaza-l cu ulei vegetal); daca apar mancarimi sau inrosiri ale pielii, evita folosirea acelui tip de ulei. Iata cateva modalitati de folosire a uleiurilor esentiale: Bai relaxante: adauga in apa de baie 10-20 de picaturi de ulei esential; in functie de efectul scontat poti alege un ulei cu proprietati calmante sau, dimpotriva, un ulei care sa iti ofere un boost de energie. Inhalatii: chiar daca nu ai un aparat special de inhalatii, iti poti improviza cu usurinta unul: intr-un vas cu apa fierbinte, adauga 3-5 picaturi de uleiuri esentiale, acopera-ti capul cu un prosop gros si apleaca-te asupra vasului. Inhalarea vaporilor de apa imbogatiti cu uleiuri esentiale poate fi o terapie cu rezultate atat asupra tenului, cat si asupra multor tipuri de afectiuni ale aparatului respirator, in functie de uleiul esential pe care il folosesti pentru acest procedeu. Masaj: intre 15-30 de picaturi de ulei esential se amesteca cu o lotiune de corp neutra, de preferat inodora. Se pot combina mai multe tipuri de
uleiuri, fara a se depasi, insa, 30 de picaturi. Difuzare: ai la dispozitie o gama foarte variata de lumanari, betisoare parfumate si alte modalitati de aromatizare a aerului pe care il respiri. Nu toate folosesc, insa, uleiuri esentiale in stare pura, adaugand si o combinatie de parfumuri, arome si ingrediente care minimizeaza efectul initial al uleiurilor. De aceea, iti poti 'confectiona' singura propriul set
de aromoterapie. Amesteca ceara topita de la o lumanare (neparfumata) cu 3-5 picaturi din uleiul esential preferat, lasa acest amestec sa se raceasca si o poti folosi. Indicatiile uleiurilor esentiale - Afla in continuare ce uleiuri esentiale poti folosi pentru o stare de bine a organismului, cat si ca adjuvant in tratarea diferitelor afectiuni. Adauga 10 picaturi in apa de baie si relaxeaza-te timp de minim 15 minute. Le poti utiliza si in combinatii cu lotiunea de corp pentru un masaj relaxant, seara. Anxietate - ulei de bergamota, cedru, lavanda, iasomie, portocala. Iritabilitate - ulei de musetel, lavanda, neroli. Atacuri de panica - ulei de lavanda, neroli, ylang-ylang, tamaie. Stres - ulei de musetel, lavanda, santal. Oboseala si apatie - ulei de lavanda, menta, rozmarin, grapefruit, busuioc. Lipsa apetitului sexual - ulei de angelica, anason, scortisoara, iasomie, piper negru, cuisoare, nucosara, ylang-ylang, santal. Detoxifiant - ulei de cedru, grapefruit, lamiae, portocala, rozmarin. Febra - ulei de bergomata, piper negru, musetel, eucalypt, ghimbir, lamaie, lemongrass. Dureri de cap - ulei de eucalypt, grapefruit, lavanda, lemongrass, menta, busuioc. Tulburari ale somnului - ulei de musetel, lavanda, neroli, santal, salvie. Probleme menstruale - ulei de salvie, ulei de naprasnica, lavanda, musetel, maghiran.
Modalitati de folosire
Uleiurile esentiale nu se folosesc niciodata nediluate, deoarece, din cauza concetratiei ridicate, pot provoca arsuri ale pielii. Se absorb foarte usor, iar o cantitate prea mare poate provoca o supradoza. Utilizarea acestora se face exclusiv pe cale externa, utilizarea pe cale interna fiind toxica pentru organism. De asemenea, inaintea folosirii unui anumit tip de ulei esential, este bine
sa testezi reactia ta alergica la produsul respectiv. Aplica o cantitate mica pe mana (in cazul unui produs foarte concentrat, dilueaza-l cu ulei vegetal); daca apar mancarimi sau inrosiri ale pielii, evita folosirea acelui tip de ulei. Iata cateva modalitati de folosire a uleiurilor esentiale: Bai relaxante: adauga in apa de baie 10-20 de picaturi de ulei esential; in functie de efectul scontat poti alege un ulei cu proprietati calmante sau, dimpotriva, un ulei care sa iti ofere un boost de energie. Inhalatii: chiar daca nu ai un aparat special de inhalatii, iti poti improviza cu usurinta unul: intr-un vas cu apa fierbinte, adauga 3-5 picaturi de uleiuri esentiale, acopera-ti capul cu un prosop gros si apleaca-te asupra vasului. Inhalarea vaporilor de apa imbogatiti cu uleiuri esentiale poate fi o terapie cu rezultate atat asupra tenului, cat si asupra multor tipuri de afectiuni ale aparatului respirator, in functie de uleiul esential pe care il folosesti pentru acest procedeu. Masaj: intre 15-30 de picaturi de ulei esential se amesteca cu o lotiune de corp neutra, de preferat inodora. Se pot combina mai multe tipuri de
uleiuri, fara a se depasi, insa, 30 de picaturi. Difuzare: ai la dispozitie o gama foarte variata de lumanari, betisoare parfumate si alte modalitati de aromatizare a aerului pe care il respiri. Nu toate folosesc, insa, uleiuri esentiale in stare pura, adaugand si o combinatie de parfumuri, arome si ingrediente care minimizeaza efectul initial al uleiurilor. De aceea, iti poti 'confectiona' singura propriul set
de aromoterapie. Amesteca ceara topita de la o lumanare (neparfumata) cu 3-5 picaturi din uleiul esential preferat, lasa acest amestec sa se raceasca si o poti folosi. Indicatiile uleiurilor esentiale - Afla in continuare ce uleiuri esentiale poti folosi pentru o stare de bine a organismului, cat si ca adjuvant in tratarea diferitelor afectiuni. Adauga 10 picaturi in apa de baie si relaxeaza-te timp de minim 15 minute. Le poti utiliza si in combinatii cu lotiunea de corp pentru un masaj relaxant, seara. Anxietate - ulei de bergamota, cedru, lavanda, iasomie, portocala. Iritabilitate - ulei de musetel, lavanda, neroli. Atacuri de panica - ulei de lavanda, neroli, ylang-ylang, tamaie. Stres - ulei de musetel, lavanda, santal. Oboseala si apatie - ulei de lavanda, menta, rozmarin, grapefruit, busuioc. Lipsa apetitului sexual - ulei de angelica, anason, scortisoara, iasomie, piper negru, cuisoare, nucosara, ylang-ylang, santal. Detoxifiant - ulei de cedru, grapefruit, lamiae, portocala, rozmarin. Febra - ulei de bergomata, piper negru, musetel, eucalypt, ghimbir, lamaie, lemongrass. Dureri de cap - ulei de eucalypt, grapefruit, lavanda, lemongrass, menta, busuioc. Tulburari ale somnului - ulei de musetel, lavanda, neroli, santal, salvie. Probleme menstruale - ulei de salvie, ulei de naprasnica, lavanda, musetel, maghiran.
luni, 15 februarie 2010
Culoarea maşinii dezvăluie caracterul şoferului
Nuanţa caroseriei este unul din principalele criterii de alegere a autoturismului - Culoarea maşinii dezvăluie caracterul şoferului
Alb şi negru sunt primele două nuanţe în topul preferinţelor europenilor şi americanilor. Albul arată un şofer extrovertit, negrul dezvăluie un şofer serios şi sobru. Nuanţa caroseriei oferă indicii despre personalitatea şoferului şi comportamentul la volan. Roşu este pentru joviali, galben este pentru imaturi şi negru este pentru stabili, conform interpretărilor date de specialişti pe baza alegerilor cromatice pe care le facem. Un studiu al Şcolii de psihologie din cadrul Universităţii Carlos III din Madrid spune că nuanţa caroseriei maşinii dezvăluie de fapt personalitatea şoferului şi comportamentul acestuia la volan. Specialiştii au ajuns la concluzia că alegerea unei maşini de o anumită culoare are conotaţii psihologice la fel de importante cum are şi alegerea culorii vestimentaţiei sau a decoraţiunilor pentru camera personală. Teoria culorilor, folosită în multe alte domenii, cum ar fi marketingul sau moda, se aplică la fel de bine şi în domeniul auto pentru că trezeşte anumite stări emoţionale şi este unul dintre principalele criterii pe care ne bazăm atunci când alegem o maşină.
Istericii aleg verde, gentilii aleg roz
Astfel, galbenul, deşi este asociat cu o personalitate imatură, exprimă tinereţe, romantism, plăcere şi poftă de viaţă. Negrul, albastrul şi argintiul denotă seriozitate şi sobrietate, explicându-se astfel de ce sunt nuanţele folosite pentru flota auto de către companii şi majoritatea instituţiilor. În plus, maşinile albastre sunt alese de persoanele cu înclinaţii spre analize psihologice şi reprezintă un şofer foarte atent, în timp ce maşinile gri sunt conduse se persoane calme şi dedicate muncii. Culoarea verde la maşini este preferată de cei care au tendinţe de isterie, în timp ce maşinile roşii denotă o personalitate plină de vervă, energie în gândire şi condus, rapiditatea şi diversitatea manevrelor efectuate în trafic. Conform studiului, deşi sunt puţine, maşinile roz sunt conduse de şoferi gentili şi afectuoşi, iar cele de culoare albă sunt pentru extrovertiţi, însă arată un şofer indecis, care nu ştie ce altă nuanţă îl reprezintă. Specialiştii spun că teoria culorilor stă la baza strategiilor de marketing ale celor mai multe companii. De exemplu, verde şi maro, culori ale naturii, sunt alese de cele mai multe branduri care au maşini de teren sau special pentru off-road
Totodată, combinarea unor nuanţe poate naşte alte interpretări psihologice. Specialiştii iberici spun că nuanţele de roşu, galben şi verde, albastru asociate jocului şi distracţiei au fost folosite în trecut la lansarea unor modele noi, cum ar fi Renault Twigo sau Kia Picanto. Alb împreună cu albastru este opţiunea celor care vând maşini hibrid sau care folosesc combustibil alternativ, iar culorile perlate şi sidefate sunt preferate pentru expoziţii şi saloane auto.
Alb şi negru, cele mai căutate culori
Conform statisticilor albul este prima opţiune de culoare a şoferilor atunci când îşi aleg o maşină nouă, pentru a doua oară consecutiv. Locul secund este ocupat de culoarea neagră, aceste opţiuni fiind observate la europeni şi americani. Acum câţiva ani a fost demarat un proiect de cercetare prin care să se găsească legătura dintre culoarea maşinii şi numărul de acidente. Singura conexiune pe care au facut-o experţii a fost în privinţa vizibilităţii autoturismului în trafic . Culorile calde: roşu, galben sau alb, sunt mai vizibile, iar negru sau albastru sunt mai puţin vizibile, aşa că primele sunt mai sigure. În ceea ce priveşte recuperarea daunei de la asiguratori, culoarea maşinii influenţează modul de rezolvare a problemei doar prin faptul că alegerea unei culori mai neobişnuite va fi mai costisitoare.
Cum păstrezi culoarea maşinii?
Culorile metalice îşi pierd strălucirea mai repede decât cele normale, însă acestea sunt mai greu de întreţinut pentru că orice zgârietură este vizibilă şi greu de retuşat. Menţinerea culorii maşinii este influenţată de praf, soare, insecte şi păsări. Autotursimul trebuie spălat regulat cu săpun special pentru caroserie, care să nu atace stratul protector al vopselei. Regulat, se recomandă un luciu special ai cărui compuşi intră în textura vopselei şi o protejează mai bine.
Alb şi negru sunt primele două nuanţe în topul preferinţelor europenilor şi americanilor. Albul arată un şofer extrovertit, negrul dezvăluie un şofer serios şi sobru. Nuanţa caroseriei oferă indicii despre personalitatea şoferului şi comportamentul la volan. Roşu este pentru joviali, galben este pentru imaturi şi negru este pentru stabili, conform interpretărilor date de specialişti pe baza alegerilor cromatice pe care le facem. Un studiu al Şcolii de psihologie din cadrul Universităţii Carlos III din Madrid spune că nuanţa caroseriei maşinii dezvăluie de fapt personalitatea şoferului şi comportamentul acestuia la volan. Specialiştii au ajuns la concluzia că alegerea unei maşini de o anumită culoare are conotaţii psihologice la fel de importante cum are şi alegerea culorii vestimentaţiei sau a decoraţiunilor pentru camera personală. Teoria culorilor, folosită în multe alte domenii, cum ar fi marketingul sau moda, se aplică la fel de bine şi în domeniul auto pentru că trezeşte anumite stări emoţionale şi este unul dintre principalele criterii pe care ne bazăm atunci când alegem o maşină.
Istericii aleg verde, gentilii aleg roz
Astfel, galbenul, deşi este asociat cu o personalitate imatură, exprimă tinereţe, romantism, plăcere şi poftă de viaţă. Negrul, albastrul şi argintiul denotă seriozitate şi sobrietate, explicându-se astfel de ce sunt nuanţele folosite pentru flota auto de către companii şi majoritatea instituţiilor. În plus, maşinile albastre sunt alese de persoanele cu înclinaţii spre analize psihologice şi reprezintă un şofer foarte atent, în timp ce maşinile gri sunt conduse se persoane calme şi dedicate muncii. Culoarea verde la maşini este preferată de cei care au tendinţe de isterie, în timp ce maşinile roşii denotă o personalitate plină de vervă, energie în gândire şi condus, rapiditatea şi diversitatea manevrelor efectuate în trafic. Conform studiului, deşi sunt puţine, maşinile roz sunt conduse de şoferi gentili şi afectuoşi, iar cele de culoare albă sunt pentru extrovertiţi, însă arată un şofer indecis, care nu ştie ce altă nuanţă îl reprezintă. Specialiştii spun că teoria culorilor stă la baza strategiilor de marketing ale celor mai multe companii. De exemplu, verde şi maro, culori ale naturii, sunt alese de cele mai multe branduri care au maşini de teren sau special pentru off-road
Totodată, combinarea unor nuanţe poate naşte alte interpretări psihologice. Specialiştii iberici spun că nuanţele de roşu, galben şi verde, albastru asociate jocului şi distracţiei au fost folosite în trecut la lansarea unor modele noi, cum ar fi Renault Twigo sau Kia Picanto. Alb împreună cu albastru este opţiunea celor care vând maşini hibrid sau care folosesc combustibil alternativ, iar culorile perlate şi sidefate sunt preferate pentru expoziţii şi saloane auto.
Alb şi negru, cele mai căutate culori
Conform statisticilor albul este prima opţiune de culoare a şoferilor atunci când îşi aleg o maşină nouă, pentru a doua oară consecutiv. Locul secund este ocupat de culoarea neagră, aceste opţiuni fiind observate la europeni şi americani. Acum câţiva ani a fost demarat un proiect de cercetare prin care să se găsească legătura dintre culoarea maşinii şi numărul de acidente. Singura conexiune pe care au facut-o experţii a fost în privinţa vizibilităţii autoturismului în trafic . Culorile calde: roşu, galben sau alb, sunt mai vizibile, iar negru sau albastru sunt mai puţin vizibile, aşa că primele sunt mai sigure. În ceea ce priveşte recuperarea daunei de la asiguratori, culoarea maşinii influenţează modul de rezolvare a problemei doar prin faptul că alegerea unei culori mai neobişnuite va fi mai costisitoare.
Cum păstrezi culoarea maşinii?
Culorile metalice îşi pierd strălucirea mai repede decât cele normale, însă acestea sunt mai greu de întreţinut pentru că orice zgârietură este vizibilă şi greu de retuşat. Menţinerea culorii maşinii este influenţată de praf, soare, insecte şi păsări. Autotursimul trebuie spălat regulat cu săpun special pentru caroserie, care să nu atace stratul protector al vopselei. Regulat, se recomandă un luciu special ai cărui compuşi intră în textura vopselei şi o protejează mai bine.
PIATA APEI MINERALE si Aqua Carpatica de Suceava a lui VALVIS
Cel puţin trei noi branduri vor încerca să-şi facă loc, în acest an, pe aglomerata piaţă apei minerale, estimată la circa 400 de milioane de euro, ridicând la 60 numărul total al mărcilor îmbuteliate în România. Violeta Moraru, proprietara firmei Azuga Waters, omul de afaceri Jean Valvis, cel care, în prezent, controlează firma Carpathian Springs, dar şi reprezentanţii URBB sunt doar câţiva dintre cei care au ales să investească, în acest an, în industria locală a apelor minerale. Potrivit datelor furnizate de MEMRB, din punctul de vedere al volumelor vândute, piaţa locală a apelor minerale era dominată, la sfârşitul anului trecut, în proporţie de 69,6%, de cinci jucători: Apemin Vatra Dornei, Romaqua Group, European Drinks, Bucovina Mineral Water şi Apemin Tuşnad. Au brandurile noi şanse reale să se impună pe o piaţă extrem de competitivă este o întrebare la care cel puţin cei trei investitori amintiţi mai sus cred că au găsit răspunsul. „Totul depinde de context, totul începe cu percepţia pe care o au consumatorii în ce priveşte jucătorii de pe acea piaţă, indiferent care ar fi ea“, afirmă Iulian Pădurariu, managing partner Trout&Partners România. „Există numeroase exemple de branduri care au reuşit, dar sunt şi zeci de proiecte care mor în faşă. De cele mai multe ori nu au o strategie corectă, iar dacă aceasta există, nu au resursele necesare de a o menţine pe termen lung. Percepţia oamenilor are o oarecare inerţie, astfel că, indiferent cât de dibaci eşti, îţi trebuie cel puţin trei-patru ani de coerenţă şi de forţă pentru a face faţă atacurilor competiţiei“, a adăugat el. Referindu-se strict la piaţa apelor minerale, Pădurariu este de părere că vor supravieţui cei nou-intraţi care dispun de resurse să se bată cu „dinozaurii Coca-Cola şi European Drinks“. „Îţi trebuie nu doar promovare, ci mai întâi de toate distribuţie, iar aici absolut totul e controlat de uriaşi. Discret, pe ici pe colo, unii îşi pot face iluzia că reuşesc, însă, imediat ce firmele mari consideră asta o ameninţare, cei mici vor dispărea aşa cum au apărut“, a încheiat el.
Distribuţia, apanajul companiilor mari
Despre problemele legate de distribuţie vorbeşte şi Horea Bălan, unul dintre cei doi acţionari ai companiei „Ape Minerale Bacaia“, fabrică de ape minerale din judeţul Hunedoara care a fost achiziţionată, în 2009, de la Heineken România, după ce producătorul de bere a preluat-o odată cu Bere Mureş. În prezent, fabrica produce două branduri - Cezara (apă minerală) şi Cheile Cibului (apă plată) - capacitatea fiind de circa 60.000-70.000 de litri pe un schimb. „Noi am preluat doar o fabrică, nu am preluat cotă de piaţă, un business, un portofoliu de clienţi. Am preluat pur şi simplu activele“, spune Horea Bălan. De aceea, în prezent, strategia sa de business se concentrează asupra consolidării reţelei de distribuţie. „Anul acesta vom investi mai puţin în marketing. Vrem să motivăm distribuitorii, agenţii distribuitorilor, pentru că atâta timp cât nu eşti în piaţă, practic, nu exişti. După ce brandurile vor fi la raft, vom investi şi în promovare“, a completat Bălan. În opinia sa, mai este încă loc pe piaţă pentru branduri noi. „Până la urmă, fiecare îşi găseşte locul. Poţi, de exemplu, să produci pentru o reţea de magazine (marcă
proprie), dar este într-adevăr o piaţă destul de aglomerată. Problema e că aceia care îmbuteliază ape minerale certificate de Societatea Naţională a Apelor Minerale nu prea sunt protejaţi de concurenţa celor care o iau dintr-un puţ de nu ştiu pe unde şi o vând la un preţ foarte mic“, a conchis el. Şi unii dintre jucătorii mai vechi pe această piaţă sunt de părere că mai este loc pentru produse noi. „În Italia, de exemplu, există 578 de mărci de apă, în Franţa - 549, iar în
Germania – 600. Din cele 27 de state europene, România se află pe locul 14, cu 57 de branduri, din care doar 20 sunt listate în marile hipermarketuri“, spune Teodor Tuducan, proprietarul fabricii Perenna, care produce brandul cu acelaşi nume. În opinia sa, şansa noilor branduri lansate în acest an şi în viitor depinde în mare măsură de nivelul de trai al românilor. „Dacă va fi un an bun este mai uşor de intrat pe piaţă, deoarece omul este dispus să încerce mărci noi dacă şi bugetul îl ajută. Lansarea unui produs cu preţ mic face ca acesta să fie atractiv, însă perioada de amortizare a investiţiei este triplă. Nişa estimată pentru produsele premium este de doar 12%, iar cea medie, de 23%“, a completat el. „Pe de altă parte, dacă luăm în considerare acest moment, lansarea unui brand nou de apă minerală iarna nu este ideală, deoarece, în luna februarie, consumul este cu cel puţin 150% mai mic faţă de lunile de vară. Este bine ca o lansare de produs să aibă loc în luna iunie. Pe de altă parte, dacă acesta este introdus pe piaţă încă din lunile de iarnă, se câştigă timp pentru punerea la punct a distribuţiei şi promovării“, a mai spus Tuducan. În concluzie, timpul, puterea de cumpărare a consumatorilor români şi strategiile d business ale jucătorilor vor stabili cine rămâne şi cine pleacă.
România, la coada topului
Diferenţa dintre numărul de fabrici de apă minerală din alte ţări europene şi România este de 1 la 10, însă şi vânzările sunt mai mici. Faţă de Germania, de exemplu, unde consumul este de 7,4 mld. litri, la noi acesta este de doar 1,2 mld. litri (56 litri/cap de locuitor), plasându‑ne pe locul 24 în comunitate.
LANSĂRI ÎN 2010 - AZUGA WATERS
Când criza e o oportunitate După ce în octombrie 2009 devenea cel mai mare acţionar al producătorului Perla Covasnei, recent, Violeta Moraru s-a extins pe piaţa apelor minerale cu o
nouă marcă: Azuga Apă de Izvor. „Am ales acest moment întrucât cea mai bună perioadă pentru investiţii este cea de criză“, a spus ea.
CARPATHIAN SPRINGS = Investiţie de 12,5 mil. euro
Jean Valvis, fostul proprietar al companiei Dorna Apemin, pe care a vândut-o în 2002 firmei Coca-Cola, într-o tranzacţie estimată la circa 40 mil. euro, a obţinut recent un credit de 9,2 mil. euro de la BCR pentru construirea unei fabrici de apă minerală la Suceava. Controlând acum firma Carpathian Springs, Valvis a spus că va produce brandul Aqua Carpatica, pe care-l va lansa în vară.
Un proiect de la zero = În 2009, Shachar Shaine, preşedintele URBB & Carlsrom Beverage, îşi anunţa
intenţia de a inaugura unitatea de îmbuteliere a apei minerale din comuna Bilbor, judeţul Harghita. Proiectul greenfield de construire a noii fabrici a fost demarat, investiţia totală depăşind zece milioane de euro.
Distribuţia, apanajul companiilor mari
Despre problemele legate de distribuţie vorbeşte şi Horea Bălan, unul dintre cei doi acţionari ai companiei „Ape Minerale Bacaia“, fabrică de ape minerale din judeţul Hunedoara care a fost achiziţionată, în 2009, de la Heineken România, după ce producătorul de bere a preluat-o odată cu Bere Mureş. În prezent, fabrica produce două branduri - Cezara (apă minerală) şi Cheile Cibului (apă plată) - capacitatea fiind de circa 60.000-70.000 de litri pe un schimb. „Noi am preluat doar o fabrică, nu am preluat cotă de piaţă, un business, un portofoliu de clienţi. Am preluat pur şi simplu activele“, spune Horea Bălan. De aceea, în prezent, strategia sa de business se concentrează asupra consolidării reţelei de distribuţie. „Anul acesta vom investi mai puţin în marketing. Vrem să motivăm distribuitorii, agenţii distribuitorilor, pentru că atâta timp cât nu eşti în piaţă, practic, nu exişti. După ce brandurile vor fi la raft, vom investi şi în promovare“, a completat Bălan. În opinia sa, mai este încă loc pe piaţă pentru branduri noi. „Până la urmă, fiecare îşi găseşte locul. Poţi, de exemplu, să produci pentru o reţea de magazine (marcă
proprie), dar este într-adevăr o piaţă destul de aglomerată. Problema e că aceia care îmbuteliază ape minerale certificate de Societatea Naţională a Apelor Minerale nu prea sunt protejaţi de concurenţa celor care o iau dintr-un puţ de nu ştiu pe unde şi o vând la un preţ foarte mic“, a conchis el. Şi unii dintre jucătorii mai vechi pe această piaţă sunt de părere că mai este loc pentru produse noi. „În Italia, de exemplu, există 578 de mărci de apă, în Franţa - 549, iar în
Germania – 600. Din cele 27 de state europene, România se află pe locul 14, cu 57 de branduri, din care doar 20 sunt listate în marile hipermarketuri“, spune Teodor Tuducan, proprietarul fabricii Perenna, care produce brandul cu acelaşi nume. În opinia sa, şansa noilor branduri lansate în acest an şi în viitor depinde în mare măsură de nivelul de trai al românilor. „Dacă va fi un an bun este mai uşor de intrat pe piaţă, deoarece omul este dispus să încerce mărci noi dacă şi bugetul îl ajută. Lansarea unui produs cu preţ mic face ca acesta să fie atractiv, însă perioada de amortizare a investiţiei este triplă. Nişa estimată pentru produsele premium este de doar 12%, iar cea medie, de 23%“, a completat el. „Pe de altă parte, dacă luăm în considerare acest moment, lansarea unui brand nou de apă minerală iarna nu este ideală, deoarece, în luna februarie, consumul este cu cel puţin 150% mai mic faţă de lunile de vară. Este bine ca o lansare de produs să aibă loc în luna iunie. Pe de altă parte, dacă acesta este introdus pe piaţă încă din lunile de iarnă, se câştigă timp pentru punerea la punct a distribuţiei şi promovării“, a mai spus Tuducan. În concluzie, timpul, puterea de cumpărare a consumatorilor români şi strategiile d business ale jucătorilor vor stabili cine rămâne şi cine pleacă.
România, la coada topului
Diferenţa dintre numărul de fabrici de apă minerală din alte ţări europene şi România este de 1 la 10, însă şi vânzările sunt mai mici. Faţă de Germania, de exemplu, unde consumul este de 7,4 mld. litri, la noi acesta este de doar 1,2 mld. litri (56 litri/cap de locuitor), plasându‑ne pe locul 24 în comunitate.
LANSĂRI ÎN 2010 - AZUGA WATERS
Când criza e o oportunitate După ce în octombrie 2009 devenea cel mai mare acţionar al producătorului Perla Covasnei, recent, Violeta Moraru s-a extins pe piaţa apelor minerale cu o
nouă marcă: Azuga Apă de Izvor. „Am ales acest moment întrucât cea mai bună perioadă pentru investiţii este cea de criză“, a spus ea.
CARPATHIAN SPRINGS = Investiţie de 12,5 mil. euro
Jean Valvis, fostul proprietar al companiei Dorna Apemin, pe care a vândut-o în 2002 firmei Coca-Cola, într-o tranzacţie estimată la circa 40 mil. euro, a obţinut recent un credit de 9,2 mil. euro de la BCR pentru construirea unei fabrici de apă minerală la Suceava. Controlând acum firma Carpathian Springs, Valvis a spus că va produce brandul Aqua Carpatica, pe care-l va lansa în vară.
Un proiect de la zero = În 2009, Shachar Shaine, preşedintele URBB & Carlsrom Beverage, îşi anunţa
intenţia de a inaugura unitatea de îmbuteliere a apei minerale din comuna Bilbor, judeţul Harghita. Proiectul greenfield de construire a noii fabrici a fost demarat, investiţia totală depăşind zece milioane de euro.
NU MAI ESTE RENTABIL SA LUAM MASINA PE FIRMA
Mai este rentabil să iau maşină pe firmă ?
Achiziţionarea unui autovehicul nu mai este o investiţie profitabilă. Dacă până anul trecut cumpărarea unei maşini pe firmă se dovedea a fi o investiţie profitabilă datorită facilităţilor fiscale, acum cumpărarea unui autovehicul pe firmă presupune aproape aceleaşi costuri ca în cazul
achiziţiilor de către persoanele fizice. Potrivit prevederilor OUG nr. 34/2009, firmele vor putea deduce TVA, în perioada 1 mai - 31 decembrie 2010, doar pentru maşinile folosite la anumite
activităţi, precum taximetria, şcolile de şoferi sau utilizate în scop comercial în vederea revânzării, dar nu şi pentru autoturismele destinate exclusiv transportului rutier de persoane. Cu alte cuvinte, dacă există maşini "pe firmă", iar firma nu se ocupă cu taximetrie, leasing, dealer sau activităţi conexe nu se mai deduce nimic, nici la impozit pe profit nici la TVA. Ministerul Finanţelor a modificat Codul Fiscal pentru a limita cheltuielile cu autoturismele care pot fi deductibile de către o companie. "Vrem sa eliminăm abuzul cumpărării de zeci de autoturisme pe firmă, pentru că nu este corect.", a motivat decizia, fostul ministru, Gheorghe Pogea.
Înainte maşina pe ''firmă'' aducea beneficii
Dacă înainte, în momentul când intenţionam să achiziţionăm o maşină în leasing, eram sfătuiţi să găsim un prieten care are o firmă şi să cumpărăm maşina "pe firmă", acum această modalitate nu mai este rentabilă, ţinând cont de modificările aduse Codului Fiscal. Avantajele unei astfel de achiziţii erau de natură fiscală, respectiv se putea beneficia de deducerea TVA şi de o reducere substanţială a taxelor vamale care trebuiau plătite. Este bine de ştiut că achiziţionarea unui automobil prin leasing financiar se poate face atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, însă numai firmele au posibilitatea de a-şi deduce TVA. De asemenea, în cazul
achiziţionării unei maşini în leasing pe firmă, se putea obţine şi o reducere a taxelor vamale cu până la 80%, prin aplicarea acestora la valoarea reziduală a bunului, stabilită de comun acord la începutul contractului de leasing. Astfel, putem observa că odată cu prevederilor OUG nr. 34/2009, cumpărarea unei maşini pe firmă nu mai implică aceleaşi beneficii ca şi înainte.
Acum măreşte costurile
Mai este rentabil să achiziţionezi un autoturism pe firmă? Răspunsul este nu, mai ales în această perioadă, când majoritatea firmelor au mari probleme financiare, iar facilităţile fiscale sunt aproape inexistente. Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori crede că este rentabil ''doar dacă firma are o stabilitate financiară care-i permite să suporte o asemenea cheltuială''. ''Din punct de vedere al eventualelor avantaje financiare trebuie să ştim că o maşină înregistrată pe persoana juridică presupune taxe mai mari, valori ale asigurării mai mari, iar deducerile care se pot face la nivelul combustibililor, reparaţii, sunt aproape neglijabile'', a declarat pentru Curierul Naţional Urban. Şi Florea Pârvu este de aceeaşi părere, acesta recomandă patronilor, ca înainte de a-şi achiziţiona maşina să-şi facă mai întâi bilanţul financiar al firmei. ''Dacă o persoană vrea să-şi ia o maşină pe firmă trebuie să se asigure în primul rând că firma respectivă merge foarte bine. În plus, dacă o ia pe firmă trebuie să-şi ia una nou-nouţă, iar preţul automat va sări cu mult în sus şi nu ştiu câte firme îşi mai permit acum costuri ridicate, plus că nu mai au voie să deducă unele cheltuieli aferente maşinii'', a declarat
pentru Curierul Naţional vicepreşedintele Consiliului pentru IMM.
Leasing-ul implică riscuri
Cumpărarea unei maşini în leasing implică costuri suplimentare şi totodată riscuri, de aceea trebuie citite cu atenţie clauzele contractuale. ''Achiziţia în leasing a maşinii este o opţiune destul de fragilă în vremurile actuale. Este o variantă pentru cei care nu îşi permit achiziţia
cu plata integrală, însă cred ca trebuie citite cu deosebită atenţie clauzele contractuale şi negociat orice aspect neclar strecurat în contract care ar putea cândva să se întoarcă împotriva unui cumpărător de bună-credinţă'', ne-a explicat preşedintele Asociaţiei, adăugând că ''leasing-ul este la fel de scump atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice''.
Plata cu banii jos te scapă de birocraţie şi taxe
Preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori susţine că cea mai optimă modaliatate de achiziţionare a unei maşini în această perioadă rămâne plata integrală a maşinii. ''În primul rând, cred cu tărie că ar trebui să ne gândim serios înainte de a cumpăra în orice formă o maşină, dacă avem posibilitatea reală să ne-o permitem alături de cheltuielile presupuse de întreţinerea şi utilizarea ei. Cea mai bună opţiune rămâne plata integrală a maşinii, însă depinde de cât de largi ne sunt opţiunile financiare'', a declarat Iulian Urban. Acesta consideră că ''plata maşinii cu banii jos este cea mai bună alegere în acest moment pentru că te scapă de taxe şi de birocraţie''. Potrivit PricewaterhouseCoopers, în privinţa deducerii TVA, Codul Fiscal prevede:
- În perioada 1 mai - 31 decembrie 2010 nu se deduce, cu anumite excepţii, TVA aferentă atât achiziţiilor cât şi combustibilului pentru autovehiculele destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate de cel mult 3,5 kg. şi cu cel mult 9 scaune de pasageri (inclusiv scaunul şoferului). - Sunt exceptate şi achiziţiile de combustibil, şi următoarele categorii de vehicule: vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional, şi vehiculele utilizate în scop comercial sau în vederea revânzării. - Livrarea ulterioară a autovehiculelor pentru care nu a fost permisă deducerea de TVA la momentul achiziţiei este scutită de TVA.
Achiziţionarea unui autovehicul nu mai este o investiţie profitabilă. Dacă până anul trecut cumpărarea unei maşini pe firmă se dovedea a fi o investiţie profitabilă datorită facilităţilor fiscale, acum cumpărarea unui autovehicul pe firmă presupune aproape aceleaşi costuri ca în cazul
achiziţiilor de către persoanele fizice. Potrivit prevederilor OUG nr. 34/2009, firmele vor putea deduce TVA, în perioada 1 mai - 31 decembrie 2010, doar pentru maşinile folosite la anumite
activităţi, precum taximetria, şcolile de şoferi sau utilizate în scop comercial în vederea revânzării, dar nu şi pentru autoturismele destinate exclusiv transportului rutier de persoane. Cu alte cuvinte, dacă există maşini "pe firmă", iar firma nu se ocupă cu taximetrie, leasing, dealer sau activităţi conexe nu se mai deduce nimic, nici la impozit pe profit nici la TVA. Ministerul Finanţelor a modificat Codul Fiscal pentru a limita cheltuielile cu autoturismele care pot fi deductibile de către o companie. "Vrem sa eliminăm abuzul cumpărării de zeci de autoturisme pe firmă, pentru că nu este corect.", a motivat decizia, fostul ministru, Gheorghe Pogea.
Înainte maşina pe ''firmă'' aducea beneficii
Dacă înainte, în momentul când intenţionam să achiziţionăm o maşină în leasing, eram sfătuiţi să găsim un prieten care are o firmă şi să cumpărăm maşina "pe firmă", acum această modalitate nu mai este rentabilă, ţinând cont de modificările aduse Codului Fiscal. Avantajele unei astfel de achiziţii erau de natură fiscală, respectiv se putea beneficia de deducerea TVA şi de o reducere substanţială a taxelor vamale care trebuiau plătite. Este bine de ştiut că achiziţionarea unui automobil prin leasing financiar se poate face atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, însă numai firmele au posibilitatea de a-şi deduce TVA. De asemenea, în cazul
achiziţionării unei maşini în leasing pe firmă, se putea obţine şi o reducere a taxelor vamale cu până la 80%, prin aplicarea acestora la valoarea reziduală a bunului, stabilită de comun acord la începutul contractului de leasing. Astfel, putem observa că odată cu prevederilor OUG nr. 34/2009, cumpărarea unei maşini pe firmă nu mai implică aceleaşi beneficii ca şi înainte.
Acum măreşte costurile
Mai este rentabil să achiziţionezi un autoturism pe firmă? Răspunsul este nu, mai ales în această perioadă, când majoritatea firmelor au mari probleme financiare, iar facilităţile fiscale sunt aproape inexistente. Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori crede că este rentabil ''doar dacă firma are o stabilitate financiară care-i permite să suporte o asemenea cheltuială''. ''Din punct de vedere al eventualelor avantaje financiare trebuie să ştim că o maşină înregistrată pe persoana juridică presupune taxe mai mari, valori ale asigurării mai mari, iar deducerile care se pot face la nivelul combustibililor, reparaţii, sunt aproape neglijabile'', a declarat pentru Curierul Naţional Urban. Şi Florea Pârvu este de aceeaşi părere, acesta recomandă patronilor, ca înainte de a-şi achiziţiona maşina să-şi facă mai întâi bilanţul financiar al firmei. ''Dacă o persoană vrea să-şi ia o maşină pe firmă trebuie să se asigure în primul rând că firma respectivă merge foarte bine. În plus, dacă o ia pe firmă trebuie să-şi ia una nou-nouţă, iar preţul automat va sări cu mult în sus şi nu ştiu câte firme îşi mai permit acum costuri ridicate, plus că nu mai au voie să deducă unele cheltuieli aferente maşinii'', a declarat
pentru Curierul Naţional vicepreşedintele Consiliului pentru IMM.
Leasing-ul implică riscuri
Cumpărarea unei maşini în leasing implică costuri suplimentare şi totodată riscuri, de aceea trebuie citite cu atenţie clauzele contractuale. ''Achiziţia în leasing a maşinii este o opţiune destul de fragilă în vremurile actuale. Este o variantă pentru cei care nu îşi permit achiziţia
cu plata integrală, însă cred ca trebuie citite cu deosebită atenţie clauzele contractuale şi negociat orice aspect neclar strecurat în contract care ar putea cândva să se întoarcă împotriva unui cumpărător de bună-credinţă'', ne-a explicat preşedintele Asociaţiei, adăugând că ''leasing-ul este la fel de scump atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice''.
Plata cu banii jos te scapă de birocraţie şi taxe
Preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori susţine că cea mai optimă modaliatate de achiziţionare a unei maşini în această perioadă rămâne plata integrală a maşinii. ''În primul rând, cred cu tărie că ar trebui să ne gândim serios înainte de a cumpăra în orice formă o maşină, dacă avem posibilitatea reală să ne-o permitem alături de cheltuielile presupuse de întreţinerea şi utilizarea ei. Cea mai bună opţiune rămâne plata integrală a maşinii, însă depinde de cât de largi ne sunt opţiunile financiare'', a declarat Iulian Urban. Acesta consideră că ''plata maşinii cu banii jos este cea mai bună alegere în acest moment pentru că te scapă de taxe şi de birocraţie''. Potrivit PricewaterhouseCoopers, în privinţa deducerii TVA, Codul Fiscal prevede:
- În perioada 1 mai - 31 decembrie 2010 nu se deduce, cu anumite excepţii, TVA aferentă atât achiziţiilor cât şi combustibilului pentru autovehiculele destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate de cel mult 3,5 kg. şi cu cel mult 9 scaune de pasageri (inclusiv scaunul şoferului). - Sunt exceptate şi achiziţiile de combustibil, şi următoarele categorii de vehicule: vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional, şi vehiculele utilizate în scop comercial sau în vederea revânzării. - Livrarea ulterioară a autovehiculelor pentru care nu a fost permisă deducerea de TVA la momentul achiziţiei este scutită de TVA.
De-a lungul vieţii suferim de peste 6.000 de afecţiuni
Durerile de cap, de spate, crampele musculare şi răcelile sunt cele mai frecvente probleme medicale, cu care avem de-a face indiferent, de vârstă / Răcim, în medie, de două ori pe an /
În fiecare an, o persoană suferă în medie 80 de afecţiuni, iar de-a lungul vieţii numărul problemelor de sănătate se ridică la 6.284 de boli. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de portalul britanic www.actuvequote.com. Printre cele mai des întâlnite afecţiuni se numără durerile de cap, de spate, crampele musculare şi răcelile. Astfel, o persoană suferă din cauza crampelor musculare, în medie, de 19 ori pe an, iar de-a lungul vieţii de 1.492. Medicii spun că printre principalele cauze ale apariţiei acestei boli minore se numără mesele copioase, frigul, căldura, oboseala musculară, un efort prelungit, mişcări prost executate, lipsa de calciu, deshidratarea şi
pierderea sărurilor minerale din organism. Pentru a preveni apariţia crampelor musculare se recomandă o mai bună hidratare cu apă sau sucuri de fructe proaspete care vor elimina toxinele acumulate în organsim. De asemenea este de preferat să se evite excesul de proteine, deoarece acestea provoacă acidifierea excesivă a sângelui. În plus, specialiştii recomandă alimente bogate în vitamina C, B6, E şi D.
Stresul provoacă dureri de cap
Locul doi al afecţiunilor îl ocupă durerile de cap. Potrivit studiului, o persoană acuză dureri de cap de 16 ori pe an, iar de-a lungul vieţii numărul ajunge la 1.256. Această afecţiune este una des întâlnită, mai ales în cazul persoanelor care sunt stresate. Durerile de cap pot fi diminuate după administrarea de medicamente ce nu necesită prescripţie, precum antiinflamatoarele. Medicii recomandă persoanelor care acuză des acest tip de afecţiune şi în cazul în care durerile sunt severe să se adreseze unui specialist, deoarece problema va fi rezolvată cu ajutorul antidepresivelor, care au rolul de a reduce frecvenţa şi intensitatea durerilor. De asemenea, pot fi încercate terapii complementare, precum acupunctura, pentru a diminua stresul şi astfel vor fi prevenite durerile de cap.
Anual, o persoană suferă de dureri de spate de 14 ori pe an, iar de-a lungul vieţii de 1.099. Specialiştii spun că statul prea mult pe scaun poate duce la apariţia acestei boli minore. În plus, problema nu trebuie ignorată, mai ales că simplele dureri de spate pot ascunde boli grave, precum diabetul sau o afecţiune a rinichilor. Se recomandă mergerea la un medic, pentru a depista cauza apariţiei durerilor de spate şi pentru a recomanda un tratament adecvat, care în cele mai minore cazuri se rezumă la masaj. Locul patru al afecţiunilor des întâlnite în rândul populaţie îl ocupă durerile musculare la niveul gâtului. Astfel, o persoană acuză anual nouă astfel de dureri pe an, iar de-a lungul vieţii numărul se ridică la 707. În privinţa răcelii, cercetătorii spun că
ne afectează de două ori pe an. Mai mult, studiu arată că o persoană ia medicamente timp de 21 de zile pe an pentru ameliorarea durerii, iar de-a lungul vieţii numărul zilelor se ridică la 1.649, totul calculat la o medie de varsta de 78,5 ani.
În fiecare an, o persoană suferă în medie 80 de afecţiuni, iar de-a lungul vieţii numărul problemelor de sănătate se ridică la 6.284 de boli. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de portalul britanic www.actuvequote.com. Printre cele mai des întâlnite afecţiuni se numără durerile de cap, de spate, crampele musculare şi răcelile. Astfel, o persoană suferă din cauza crampelor musculare, în medie, de 19 ori pe an, iar de-a lungul vieţii de 1.492. Medicii spun că printre principalele cauze ale apariţiei acestei boli minore se numără mesele copioase, frigul, căldura, oboseala musculară, un efort prelungit, mişcări prost executate, lipsa de calciu, deshidratarea şi
pierderea sărurilor minerale din organism. Pentru a preveni apariţia crampelor musculare se recomandă o mai bună hidratare cu apă sau sucuri de fructe proaspete care vor elimina toxinele acumulate în organsim. De asemenea este de preferat să se evite excesul de proteine, deoarece acestea provoacă acidifierea excesivă a sângelui. În plus, specialiştii recomandă alimente bogate în vitamina C, B6, E şi D.
Stresul provoacă dureri de cap
Locul doi al afecţiunilor îl ocupă durerile de cap. Potrivit studiului, o persoană acuză dureri de cap de 16 ori pe an, iar de-a lungul vieţii numărul ajunge la 1.256. Această afecţiune este una des întâlnită, mai ales în cazul persoanelor care sunt stresate. Durerile de cap pot fi diminuate după administrarea de medicamente ce nu necesită prescripţie, precum antiinflamatoarele. Medicii recomandă persoanelor care acuză des acest tip de afecţiune şi în cazul în care durerile sunt severe să se adreseze unui specialist, deoarece problema va fi rezolvată cu ajutorul antidepresivelor, care au rolul de a reduce frecvenţa şi intensitatea durerilor. De asemenea, pot fi încercate terapii complementare, precum acupunctura, pentru a diminua stresul şi astfel vor fi prevenite durerile de cap.
Anual, o persoană suferă de dureri de spate de 14 ori pe an, iar de-a lungul vieţii de 1.099. Specialiştii spun că statul prea mult pe scaun poate duce la apariţia acestei boli minore. În plus, problema nu trebuie ignorată, mai ales că simplele dureri de spate pot ascunde boli grave, precum diabetul sau o afecţiune a rinichilor. Se recomandă mergerea la un medic, pentru a depista cauza apariţiei durerilor de spate şi pentru a recomanda un tratament adecvat, care în cele mai minore cazuri se rezumă la masaj. Locul patru al afecţiunilor des întâlnite în rândul populaţie îl ocupă durerile musculare la niveul gâtului. Astfel, o persoană acuză anual nouă astfel de dureri pe an, iar de-a lungul vieţii numărul se ridică la 707. În privinţa răcelii, cercetătorii spun că
ne afectează de două ori pe an. Mai mult, studiu arată că o persoană ia medicamente timp de 21 de zile pe an pentru ameliorarea durerii, iar de-a lungul vieţii numărul zilelor se ridică la 1.649, totul calculat la o medie de varsta de 78,5 ani.
Ciocolata scade riscul de atac cerebral
Antioxidanţi l Ciocolata neagră este singura care oferă beneficii organismului
Ciocolata scade riscul de atac cerebral
Un grup de cercetători canadieni au descoperit că ciocolata micşorează considerabil riscul de atac cerebral. Specialiştii de la Universitatea Toronto au realizat un studiu pe un eşantion de 50.000 de persoane şi au constatat că subiecţii care mâncau un baton de ciocolată pe săptămână au prezentau un risc cu 22 la sută mai mic de a suferi de un atac cerebral. Mai mult, ciocolata este de folos şi persoanelor care au trecut deja printr-un astfel de episod. Oamenii de ştiinţă spun că 50 de grame de ciocolată reduc riscul de mortalitate, ca urmare a atacului, cu aproximativ 46 la sută. Cercetătorii canadieni cred că secretul ar putea consta în flavonoide, antioxidanţii benefici continuţi de ciocolată. Experţii atrag atenţia că tot ce sare peste cantităţile nominalizate devine nociv, pentru că ciocolata conţine, de asemenea, şi grăsimi saturate. Ciocolata neagră este singura care oferă beneficii organismului. Aceasta este concluzia unui alt studiu, care a dorit să vadă care tip de ciocolată este sănătoasă. Astfel, ciocolata neagră conţine antioxidanţi foarte importanţi şi benefici pentru organism. Experţii susţin că ciocolata
neagră duce la scăderea presiunii arteriale, reduce cantitatea de colesterol şi creşte sensibilitatea insulinei din organism. Ciocolata albă şi cea cu lapte conţin o cantitate redusă de antioxidanţi şi nu aduc aceleaşi beneficii sănătăţii. Mai mult, ciocolata albă nu conţine niciun pic de cacao şi este produsă doar din unt de cacao, adică din grăsimea din boabele de cacao. În plus, aceasta nu conţine nici antioxidanţi. Ciocolata cu lapte, ori cea cu diverse arome se obţine tratând boabele de cacao cu o soluţie pentru a avea o culoare cât mai închisă, însă prin acest proces, 90 la sută din substanţele benefice din boabele de cacao sunt distruse. De asemenea,
laptele conţinut de acest tip de ciocolată împiedică antioxidanţii rămaşi în urma procesării să se absoarbă în organism.
Ciocolata scade riscul de atac cerebral
Un grup de cercetători canadieni au descoperit că ciocolata micşorează considerabil riscul de atac cerebral. Specialiştii de la Universitatea Toronto au realizat un studiu pe un eşantion de 50.000 de persoane şi au constatat că subiecţii care mâncau un baton de ciocolată pe săptămână au prezentau un risc cu 22 la sută mai mic de a suferi de un atac cerebral. Mai mult, ciocolata este de folos şi persoanelor care au trecut deja printr-un astfel de episod. Oamenii de ştiinţă spun că 50 de grame de ciocolată reduc riscul de mortalitate, ca urmare a atacului, cu aproximativ 46 la sută. Cercetătorii canadieni cred că secretul ar putea consta în flavonoide, antioxidanţii benefici continuţi de ciocolată. Experţii atrag atenţia că tot ce sare peste cantităţile nominalizate devine nociv, pentru că ciocolata conţine, de asemenea, şi grăsimi saturate. Ciocolata neagră este singura care oferă beneficii organismului. Aceasta este concluzia unui alt studiu, care a dorit să vadă care tip de ciocolată este sănătoasă. Astfel, ciocolata neagră conţine antioxidanţi foarte importanţi şi benefici pentru organism. Experţii susţin că ciocolata
neagră duce la scăderea presiunii arteriale, reduce cantitatea de colesterol şi creşte sensibilitatea insulinei din organism. Ciocolata albă şi cea cu lapte conţin o cantitate redusă de antioxidanţi şi nu aduc aceleaşi beneficii sănătăţii. Mai mult, ciocolata albă nu conţine niciun pic de cacao şi este produsă doar din unt de cacao, adică din grăsimea din boabele de cacao. În plus, aceasta nu conţine nici antioxidanţi. Ciocolata cu lapte, ori cea cu diverse arome se obţine tratând boabele de cacao cu o soluţie pentru a avea o culoare cât mai închisă, însă prin acest proces, 90 la sută din substanţele benefice din boabele de cacao sunt distruse. De asemenea,
laptele conţinut de acest tip de ciocolată împiedică antioxidanţii rămaşi în urma procesării să se absoarbă în organism.
COPLATA IN SANATATE TICHET DE 600 LEI
Guvernul a aprobat, la începutul lunii iulie 2009, introducerea tichetelor de sănătate reprezentînd contribuția personală la plata serviciilor medicale, în limita unui plafon maxim anual de 600 lei. Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) vor pregăti, în luna februarie, actul normativ privind coplata, document care trebuia finalizat în decembrie 2009. Tichetul pentru sănătate va reprezenta, potrivit autorităților, contribuția personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în momentul utilizării efective a acestora și se va aplica în ambulator, în spital (cu excepția urgențelor) și pentru investigațiile paraclinice. Potrivit estimărilor din 2009 ale MS, contribuția personală prin aceste tichete va fi de circa 350 de lei pe an pentru un pacient mediu. Calculul estimativ include două intervenții de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, șase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, zece analize de laborator, o investigație
radiologică și o investigație de înaltă performanță. Pacientul va plăti, potrivit acelorași calcule, cinci lei pentru o consultație la medicul de familie și 10 lei pentru o consultație la medicul specialist. Vizita la domiciliu a medicului de familie după orele de program va fi taxată cu 15 lei, iar consultațiile efectuate în secțiile de urgență din spitale pentru pacienții care nu reprezintă urgențe medicale vor necesita o contribuție personală de 20 lei. De la plata tichetelor vor fi scutite, potrivit actului din 2009, persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 de lei pe lună, copiii cu vârsta până în 18 ani, șomerii, persoanele care beneficiază de gratuități (revoluționari, persecutați politic, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele (doar pentru servicii aferente gravidității) și persoanele aflate în Programele Naționale de Sănătate. Confederația sindicală "Cartel Alfa", dar și organizația pacienților au respins, anul trecut, ideea introducerii sistemului de coplată a serviciilor medicale, în forma
prezentată, prin tichete de sănătate, considerînd că acest sistem este de fapt un mod de a crește fiscalitatea cu cel puțin 42 la sută pentru servicii medicale pe care cetățeanul le plătește deja la Fondul de sănătate.
radiologică și o investigație de înaltă performanță. Pacientul va plăti, potrivit acelorași calcule, cinci lei pentru o consultație la medicul de familie și 10 lei pentru o consultație la medicul specialist. Vizita la domiciliu a medicului de familie după orele de program va fi taxată cu 15 lei, iar consultațiile efectuate în secțiile de urgență din spitale pentru pacienții care nu reprezintă urgențe medicale vor necesita o contribuție personală de 20 lei. De la plata tichetelor vor fi scutite, potrivit actului din 2009, persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 de lei pe lună, copiii cu vârsta până în 18 ani, șomerii, persoanele care beneficiază de gratuități (revoluționari, persecutați politic, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele (doar pentru servicii aferente gravidității) și persoanele aflate în Programele Naționale de Sănătate. Confederația sindicală "Cartel Alfa", dar și organizația pacienților au respins, anul trecut, ideea introducerii sistemului de coplată a serviciilor medicale, în forma
prezentată, prin tichete de sănătate, considerînd că acest sistem este de fapt un mod de a crește fiscalitatea cu cel puțin 42 la sută pentru servicii medicale pe care cetățeanul le plătește deja la Fondul de sănătate.
miercuri, 10 februarie 2010
DIPLOMA DE OM DESTEPT SI... Mensa
Românii n-au chef să-şi testeze IQ-ul. Numai 112 s-au înscris în Mensa, asociaţia oamenilor inteligenţi. Spre comparaţie, Bulgaria are 600 de mensani, iar Ungaria, 800. Ca să intri în asociaţie trebuie să dai un test şi să obţii un scor de peste 131, ca IQ. Din Mensa România fac parte elevi, studenţi, doctori, ingineri, economişti şi, până nu demult… un miner din Valea Jiului
“A fost primul test de inteligenţă pe care l-am dat vreodată. Citisem într-un ziar despre Mensa, că organizează testări pentru a măsura IQ-ul şi am venit mai mult din curiozitate. Erau zeci de candidaţi, o sală de clasă plină, apoi încă una, următoarea serie. Testul se baza doar pe nişte figuri geometrice. Şi un om care nu ştia să citească ar fi putut face ceva din el. Am trecut testul şi a fost o mare surpriză, căci până atunci nu mi-a zis nimeni că aş fi supradotată, ba chiar nu aveam prea multă încredere în mine, nu ieşeam în evidenţă, nu mă pricepeam să vorbesc în public. De atunci am căpătat mai multă încredere în mine”, ne povesteşte Raluca Munteanu. Testul i-a arătat că IQ-ul ei depăşeşte valoarea de 131. Or, se ştie, coeficientul de inteligenţă medie bate pe undeva, pe la 100, iar dacă ai un IQ între 90 şi 110, eşti considerat normal şi atât.
Cum câştigi 4.000 de euro în afară dacă ai Mensa în CV
Raluca are 31 de ani, este medic de medicina muncii, locuieşte în Timişoara şi se pregăteşte să părăsească definitiv România. În vară va pleca în Franţa cu tot cu familie. Acolo va câştiga aproape 4.000 de euro, de patru ori mai mult decât acasă. Mare parte din reuşită o datorează apartenenţei la Mensa. “Trecusem în CV că fac parte din această asociaţie. Aşa s-a făcut că, prima întrebare pe care mi-a pus-o angajatorul imediat cum am urcat în maşină, a fost: «De când sunteţi membră Mensa»? Înţeleg că şi el este membru Mensa, în Franţa. Probabil că asta l-a făcut să mă privească cu mai multă simpatie, deşi pe vremea aceea eu eram încă rezident, iar ei preferau medicii care au terminat deja rezidenţiatul”, mai spune Raluca. După ce va ajunge în Franţa va da un test Mensa şi acolo, să nu piardă legătura cu organizaţia. “De ce ne-am mai întoarce în ţară? Poate din Franţa să plecăm în altă parte, într-un loc şi mai bun, lângă un ocean, poate, la soare…”, zice.
Dar sunt mulţi elevi şi studenţi care dau testul Mensa special pentru ca, odată intraţi în asociaţie, să aibă şanse frumoase de angajare în afară, mai târziu. Căci în Occident e o practică asta, anume ca aspirantul la un job bun să dea şi un test de inteligenţă înainte. În România, însă, mulţi dintre mensani nici măcar nu sunt interesaţi de întâlnirile asociaţiei, deşi ar avea ocazia să schimbe idei la nivel înalt despre tot ce le-ar pofti inima - fizică cuantică, numerologie, religie, metafizică, literatură, şah sau te miri ce altceva. Se întâmplă, câteodată, ca la întâlniri să nu sosească mai mult de cinci persoane. Dacă se strâng 15 e foarte bine.
“De fapt, vorbim despre toate şi despre nimic”, ne spune preşedintele, Mihai Belcea. Dar tocmai asta e frumuseţea - sunt acolo oameni care dau în polemici aprinse de la nişte simple diacritice sau de la vaccinul antigripal.
Inteligenţe cu legitimaţie: cercetători şi şoferi de TIR, pompieri şi profesori
Mensa există încă din ‘46; s-a născut la Oxford cu scopul de a găsi cei mai inteligenţi oameni din lume, a-i reuni şi a-i determina să găsească soluţii la problemele concrete ale omenirii. Ca războaiele sau bolile, de pildă. Astăzi organizaţia a devenit mai degrabă un soi de club exclusivist şi numără peste 100.000 de inteligenţi din peste 100 de ţări.
Cine face parte din Mensa, la noi? Mulţi tineri, doctori, ingineri, profesori, psihologi, filologi, specialişti IT, câţiva ziarişti. Mai demult a fost înscris şi un miner din Târgu Jiu. Mai găseşti şi antisemiţi sau misogini, zice Radu Borza, secretarul asociaţiei. În afară sunt membri chiar şi şoferi de TIR alături de profesori universitari cu doctorate multiple, ori pompieri alături de cercetători, dar şi pensionari, şomeri şi milionari. În prezent, Mensa România are numai 112 membri, cei mai numeroşi de când există ea. Raportat la populaţie, ar trebui să numere în jur de 2.000 de membri. Spre comparaţie, bulgarii au 600 de inteligenţi cu acte, iar ungurii, 800. În ţară, asociaţia s-a înfiinţat imediat după Revoluţie, prin “tăticul” ei, Daniel Şerbănică, iar în ‘95 ajunsese mare, avea 109 membri. Era taman perioada aia cu exodul creierelor spre Europa, aşa că prin 2004 în Mensa mai rămăseseră… şapte oameni. Exista mai mult numai pe hârtie, dar s-a întâmplat un lucru ciudat: se formase pe yahoo un grup de două sute de oameni dornici să dea testul.
“A fost primul test de inteligenţă pe care l-am dat vreodată. Citisem într-un ziar despre Mensa, că organizează testări pentru a măsura IQ-ul şi am venit mai mult din curiozitate. Erau zeci de candidaţi, o sală de clasă plină, apoi încă una, următoarea serie. Testul se baza doar pe nişte figuri geometrice. Şi un om care nu ştia să citească ar fi putut face ceva din el. Am trecut testul şi a fost o mare surpriză, căci până atunci nu mi-a zis nimeni că aş fi supradotată, ba chiar nu aveam prea multă încredere în mine, nu ieşeam în evidenţă, nu mă pricepeam să vorbesc în public. De atunci am căpătat mai multă încredere în mine”, ne povesteşte Raluca Munteanu. Testul i-a arătat că IQ-ul ei depăşeşte valoarea de 131. Or, se ştie, coeficientul de inteligenţă medie bate pe undeva, pe la 100, iar dacă ai un IQ între 90 şi 110, eşti considerat normal şi atât.
Cum câştigi 4.000 de euro în afară dacă ai Mensa în CV
Raluca are 31 de ani, este medic de medicina muncii, locuieşte în Timişoara şi se pregăteşte să părăsească definitiv România. În vară va pleca în Franţa cu tot cu familie. Acolo va câştiga aproape 4.000 de euro, de patru ori mai mult decât acasă. Mare parte din reuşită o datorează apartenenţei la Mensa. “Trecusem în CV că fac parte din această asociaţie. Aşa s-a făcut că, prima întrebare pe care mi-a pus-o angajatorul imediat cum am urcat în maşină, a fost: «De când sunteţi membră Mensa»? Înţeleg că şi el este membru Mensa, în Franţa. Probabil că asta l-a făcut să mă privească cu mai multă simpatie, deşi pe vremea aceea eu eram încă rezident, iar ei preferau medicii care au terminat deja rezidenţiatul”, mai spune Raluca. După ce va ajunge în Franţa va da un test Mensa şi acolo, să nu piardă legătura cu organizaţia. “De ce ne-am mai întoarce în ţară? Poate din Franţa să plecăm în altă parte, într-un loc şi mai bun, lângă un ocean, poate, la soare…”, zice.
Dar sunt mulţi elevi şi studenţi care dau testul Mensa special pentru ca, odată intraţi în asociaţie, să aibă şanse frumoase de angajare în afară, mai târziu. Căci în Occident e o practică asta, anume ca aspirantul la un job bun să dea şi un test de inteligenţă înainte. În România, însă, mulţi dintre mensani nici măcar nu sunt interesaţi de întâlnirile asociaţiei, deşi ar avea ocazia să schimbe idei la nivel înalt despre tot ce le-ar pofti inima - fizică cuantică, numerologie, religie, metafizică, literatură, şah sau te miri ce altceva. Se întâmplă, câteodată, ca la întâlniri să nu sosească mai mult de cinci persoane. Dacă se strâng 15 e foarte bine.
“De fapt, vorbim despre toate şi despre nimic”, ne spune preşedintele, Mihai Belcea. Dar tocmai asta e frumuseţea - sunt acolo oameni care dau în polemici aprinse de la nişte simple diacritice sau de la vaccinul antigripal.
Inteligenţe cu legitimaţie: cercetători şi şoferi de TIR, pompieri şi profesori
Mensa există încă din ‘46; s-a născut la Oxford cu scopul de a găsi cei mai inteligenţi oameni din lume, a-i reuni şi a-i determina să găsească soluţii la problemele concrete ale omenirii. Ca războaiele sau bolile, de pildă. Astăzi organizaţia a devenit mai degrabă un soi de club exclusivist şi numără peste 100.000 de inteligenţi din peste 100 de ţări.
Cine face parte din Mensa, la noi? Mulţi tineri, doctori, ingineri, profesori, psihologi, filologi, specialişti IT, câţiva ziarişti. Mai demult a fost înscris şi un miner din Târgu Jiu. Mai găseşti şi antisemiţi sau misogini, zice Radu Borza, secretarul asociaţiei. În afară sunt membri chiar şi şoferi de TIR alături de profesori universitari cu doctorate multiple, ori pompieri alături de cercetători, dar şi pensionari, şomeri şi milionari. În prezent, Mensa România are numai 112 membri, cei mai numeroşi de când există ea. Raportat la populaţie, ar trebui să numere în jur de 2.000 de membri. Spre comparaţie, bulgarii au 600 de inteligenţi cu acte, iar ungurii, 800. În ţară, asociaţia s-a înfiinţat imediat după Revoluţie, prin “tăticul” ei, Daniel Şerbănică, iar în ‘95 ajunsese mare, avea 109 membri. Era taman perioada aia cu exodul creierelor spre Europa, aşa că prin 2004 în Mensa mai rămăseseră… şapte oameni. Exista mai mult numai pe hârtie, dar s-a întâmplat un lucru ciudat: se formase pe yahoo un grup de două sute de oameni dornici să dea testul.
sâmbătă, 6 februarie 2010
Mancarea contrafacuta din super si hiper marketuri
Marii agenti economici isi diversifica pe zi ce trece oferta. De la Selgros, Gim Rom Holding (G'Market) si Real cumparam alimente expirate, de la Kaufland putem achizitiona ulei de masline care, de fapt, este facut din turte de masline, la Carrefour avem specialitati de branzeturi pe post de cascaval, plus diferente de gramaj intre cantitatea neta si cea inscrisa pe ambalaj, iar la Metro gasim ciocolata facuta, de fapt, din ulei vegetal si frisca din grasimi vegetale.
La nici o luna de la ultimele verificari care au depistat probleme mari, mai ales la supermarketuri si hipermarketuri, agentii economici o comit din nou: un control-fulger al Protectiei Consumatorilor si Autoritatii Sanitar-Veterinare a scos la iveala numeroase nereguli: alimente expirate, mucegaite, spatii mizerabile de
depozitare, diferente de gramaj etc. Zece echipe de inspectori au controlat supermarketurile si hipermarketurile Billa, Kaufland, Metro, Real, Carrefour, Selgros etc., dar si Piata Obor. Pentru opt dintre cei noua agenti economici verificati, echipele de control au aplicat amenzi de aproximativ 200.000 lei. Peste o suta de kilograme de produse alimentare expirate au fost retrase de la vanzare.
Cele mai mari amenzi - de 45.000 lei - le-au incasat Gim Rom Holding (G'Market) si Real Cotroceni, unde s-au depistat la vanzare zeci de kilograme de alimente expirate, legume si fructe cu pete de mucegai sau putrede. La Billa, unde s-au depistat diferente de gramaj intre cantitatea neta si cea inscrisa pe ambalaj, s-a aplicat o amenda de 10.000 lei. Uleiul de masline facut din turte i-a costat pe cei de la Kaufland 8.000 lei, plus 6.000 lei pentru mizeria in care erau pastrate ambalajele de transport produse alimentare. Practicile inselatoare de la Carrefour (specialitati de branzeturi prezentate drept cascaval si diferente de gramaj de 10%) au fost sanctionate cu 22.000 lei. Nici ciocolata din ulei si frisca din grasimi vegetale de la Metro nu au scapat nepedepsite, agentul economic incasand o amenda de 10.000 lei. Desi amenzile au fost majorate de la 2.000-3.000 lei la 40.000-50.000 lei in luna august a anului trecut, acest lucru se pare ca nu-i sperie pe comercianti, care invart milioane de euro intr-o singura zi. Institutiile abilitate de control efectueaza verificari periodice (ultimul control al ANSVSA fiind desfasurat chiar la sfarsitul lunii decembrie). Singura solutie pentru intrarea in normalitate si legalitate este ca romanii care cumpara din aceste magazine si depisteaza nereguli sa sesizeze acest lucru la Callcenter 0800.826.787 (pentru ANSVSA) sau 0800.080.999 (pentru ANPC).
La nici o luna de la ultimele verificari care au depistat probleme mari, mai ales la supermarketuri si hipermarketuri, agentii economici o comit din nou: un control-fulger al Protectiei Consumatorilor si Autoritatii Sanitar-Veterinare a scos la iveala numeroase nereguli: alimente expirate, mucegaite, spatii mizerabile de
depozitare, diferente de gramaj etc. Zece echipe de inspectori au controlat supermarketurile si hipermarketurile Billa, Kaufland, Metro, Real, Carrefour, Selgros etc., dar si Piata Obor. Pentru opt dintre cei noua agenti economici verificati, echipele de control au aplicat amenzi de aproximativ 200.000 lei. Peste o suta de kilograme de produse alimentare expirate au fost retrase de la vanzare.
Cele mai mari amenzi - de 45.000 lei - le-au incasat Gim Rom Holding (G'Market) si Real Cotroceni, unde s-au depistat la vanzare zeci de kilograme de alimente expirate, legume si fructe cu pete de mucegai sau putrede. La Billa, unde s-au depistat diferente de gramaj intre cantitatea neta si cea inscrisa pe ambalaj, s-a aplicat o amenda de 10.000 lei. Uleiul de masline facut din turte i-a costat pe cei de la Kaufland 8.000 lei, plus 6.000 lei pentru mizeria in care erau pastrate ambalajele de transport produse alimentare. Practicile inselatoare de la Carrefour (specialitati de branzeturi prezentate drept cascaval si diferente de gramaj de 10%) au fost sanctionate cu 22.000 lei. Nici ciocolata din ulei si frisca din grasimi vegetale de la Metro nu au scapat nepedepsite, agentul economic incasand o amenda de 10.000 lei. Desi amenzile au fost majorate de la 2.000-3.000 lei la 40.000-50.000 lei in luna august a anului trecut, acest lucru se pare ca nu-i sperie pe comercianti, care invart milioane de euro intr-o singura zi. Institutiile abilitate de control efectueaza verificari periodice (ultimul control al ANSVSA fiind desfasurat chiar la sfarsitul lunii decembrie). Singura solutie pentru intrarea in normalitate si legalitate este ca romanii care cumpara din aceste magazine si depisteaza nereguli sa sesizeze acest lucru la Callcenter 0800.826.787 (pentru ANSVSA) sau 0800.080.999 (pentru ANPC).
miercuri, 3 februarie 2010
Mario Garcia: cinci sfaturi pentru jurnaliştii români
Cunoscutul consultant media american Mario Garcia susţine azi la Bucureşti o prezentare dedicată viitorului presei în contexul crizei economice şi a "tabletizării", apariţia unor platforme e-reader sau tablet PC gen iPad,
care provoacă la o regândire a structurării informaţiei şi a relaţiei
ziarelor cu publicul.
În ultima postare pe blogul său
"Supravieţuirea în timpul iPad-ului şi după" -, analizează situaţia
disperată a presei din ţara noastră în 2009 şi începutul lui 2010 şi oferă
câteva sfaturi jurnaliştilor români.
Sfaturi lui Mario
1. Continuaţi să scrieţi poveşti relevante: la asta vă pricepeţi cel mai
bine şi asta veţi face indiferent de platformă.
2. Faceţi-vă ziarele utile şi dorite: şi faceţi asta prin conţinutul pe care
îl transmiteţi.
3. Revizuiţi felul în care livraţi conţinutul în ziarele voastre (şi
online). Nu mai e nevoie ca ziarele de azi să aibă patru secţiuni şi, până
la urmă, ar fi mai bine să aibă mai puţine pagini şi mai puţine cărţi
ataşate ediţiilor de luni-vineri.
4. Conectaţi-vă cu cititorii voştri prin intermediul site-urilor de social
networking gen Facebook sau Twitter. Fiţi parte a comunităţii. Fiţi cât de
"locali" se poate.
5. Începeţi să gândiţi viitoare platforme şi să faceţi bani. Începeţi
procesul de "tabletizare" (structurare a informaţiei pe platforme tip tablet
PC, gen iPad - n.r.).
"Doctorul de ziare"
Mario Garcia, supranumit "doctorul de ziare", a regândit design-ul a peste
450 de publicatii din întreaga lume, printre care "The Wall Street Journal",
"The Miami Herald", "Die Zeit", "Handelsblatt" şi "The Philadelphia
Inquirer". Garcia a fost inclus de revista "People" printre cele mai
influente 100 de persoane de origine hispanică.
care provoacă la o regândire a structurării informaţiei şi a relaţiei
ziarelor cu publicul.
În ultima postare pe blogul său
"Supravieţuirea în timpul iPad-ului şi după" -, analizează situaţia
disperată a presei din ţara noastră în 2009 şi începutul lui 2010 şi oferă
câteva sfaturi jurnaliştilor români.
Sfaturi lui Mario
1. Continuaţi să scrieţi poveşti relevante: la asta vă pricepeţi cel mai
bine şi asta veţi face indiferent de platformă.
2. Faceţi-vă ziarele utile şi dorite: şi faceţi asta prin conţinutul pe care
îl transmiteţi.
3. Revizuiţi felul în care livraţi conţinutul în ziarele voastre (şi
online). Nu mai e nevoie ca ziarele de azi să aibă patru secţiuni şi, până
la urmă, ar fi mai bine să aibă mai puţine pagini şi mai puţine cărţi
ataşate ediţiilor de luni-vineri.
4. Conectaţi-vă cu cititorii voştri prin intermediul site-urilor de social
networking gen Facebook sau Twitter. Fiţi parte a comunităţii. Fiţi cât de
"locali" se poate.
5. Începeţi să gândiţi viitoare platforme şi să faceţi bani. Începeţi
procesul de "tabletizare" (structurare a informaţiei pe platforme tip tablet
PC, gen iPad - n.r.).
"Doctorul de ziare"
Mario Garcia, supranumit "doctorul de ziare", a regândit design-ul a peste
450 de publicatii din întreaga lume, printre care "The Wall Street Journal",
"The Miami Herald", "Die Zeit", "Handelsblatt" şi "The Philadelphia
Inquirer". Garcia a fost inclus de revista "People" printre cele mai
influente 100 de persoane de origine hispanică.
- Ce riscă micii patroni care îşi umflă cheltuielile ?
Nu luaţi nici o decizie de eficientizare a activităţii până nu citiţi Codul
Fiscal sau până când nu consultaţi un specialist: puteţi să pierdeţi bani
sau chiar să fiţi acuzat de evaziune fiscală. Pus în situaţia să plătească anul acesta un impozit de 16% pe profit, după ce a achitat, până anul trecut, taxa de 3% pe venit, Ilie V., un om de afaceri din Ilfov, spune că va fi nevoit să înregistreze prin firmă cât mai multe cheltuieli. În acest fel, "o să-mi convină să plătesc 16% pe profit, pentru că voi ajunge să nu am nici un profit", ne spune el. Micul întreprinzător, care activează în comerţ, afirmă că îşi va face asigurare CASCO pentru autoturism şi asigurare de viaţă, pentru a-şi umfla cheltuielile.
În cadrul unei campanii de susţinere a micilor firme care au plătit, până pe
31 decembrie 2009, un impozit de 3% pe venit, vă prezentăm astăzi soluţiile
pentru reducerea costurilor şi pericolele care pot apărea când încercaţi să
plătiţi un bir mai mic la stat.
Soluţiile avocaţilor pentru reducerea costurilor
"Trebuie să facem o analiză din toate punctele de vedere ale afacerii: juridic, economic, comercial, contabil şi fiscal şi numai după aceea să alegem o variantă optimă de funcţionare", afirmă Luminiţa Ristea, partener la compania de consultanţă Nexia International. La rândul său, avocatul Gabriel Biriş spune că principalele pericole cu care se vor confrunta firmele şi în 2010 sunt cererea scăzută şi clienţii
rău-platnici. "Recomandarea mea este să nu livreze companiilor despre care
ştiu că au probleme fără plată în avans, să nu accepte termene de plată
foarte lungi şi să se asigure că au instrumente legale (contracte, documente
de recepţie, facturi acceptate) care să le permită recuperarea cât mai rapidă a creanţelor asupra clienţilor", ne-a spus Biriş.
Totodată, companiile nu trebuie să achite impozite mai mari decât strictul necesar. "Pentru aceasta trebuie să se asigure că au toate documentele justificative cerute de lege pentru a putea deduce cheltuielile", spune avocatul. El le recomandă să studieze în Codul Fiscal avantajele neimpozabile, dar deductibile pe care le pot acorda angajaţilor precum bonuri de masă, tichete cadou sau diurne. "Un alt truc, în special în firmele mici cu puţin personal, în care directorul se ocupă şi de vânzări, este să se împartă fişa postului astfel încât să apară, pe lângă management, şi funcţia de agent de vânzări - în felul acesta, cheltuielile cu combustibilul vor fi deductibile", ne-a precizat Biriş.
EVAZIONIŞTI
Facturile falsificate, pedepsite cu închisoare
Unii consultanţi au avertizat chiar că, odată cu înlocuirea impozitului de 3% pe venit cu cota unică, va înflori afacerea cu facturi fără acoperire, în încercarea micilor întreprinzători de a-şi ascunde profiturile pentru a plăti cât mai puţin la stat. Însă nu trebuie uitate riscurile. Potrivit avocatului Gabriel Biriş, cei care sunt prinşi că falsifică facturi folosind datele de identificare ale unei firme - ceea ce nu este deloc complicat - ajung după gratii. În plus, nu toate cheltuielile sunt luate în considerare la calculul profitului. Astfel, mare atenţie la facturile pe care le înregistraţi în contabilitate. Trebuie să discutaţi cu un contabil sau cu un consultant, fie să citiţi Titlul II, articolul 21 din Codul fiscal pentru a afla ce cheltuieli sunt deductibile.
Fiscal sau până când nu consultaţi un specialist: puteţi să pierdeţi bani
sau chiar să fiţi acuzat de evaziune fiscală. Pus în situaţia să plătească anul acesta un impozit de 16% pe profit, după ce a achitat, până anul trecut, taxa de 3% pe venit, Ilie V., un om de afaceri din Ilfov, spune că va fi nevoit să înregistreze prin firmă cât mai multe cheltuieli. În acest fel, "o să-mi convină să plătesc 16% pe profit, pentru că voi ajunge să nu am nici un profit", ne spune el. Micul întreprinzător, care activează în comerţ, afirmă că îşi va face asigurare CASCO pentru autoturism şi asigurare de viaţă, pentru a-şi umfla cheltuielile.
În cadrul unei campanii de susţinere a micilor firme care au plătit, până pe
31 decembrie 2009, un impozit de 3% pe venit, vă prezentăm astăzi soluţiile
pentru reducerea costurilor şi pericolele care pot apărea când încercaţi să
plătiţi un bir mai mic la stat.
Soluţiile avocaţilor pentru reducerea costurilor
"Trebuie să facem o analiză din toate punctele de vedere ale afacerii: juridic, economic, comercial, contabil şi fiscal şi numai după aceea să alegem o variantă optimă de funcţionare", afirmă Luminiţa Ristea, partener la compania de consultanţă Nexia International. La rândul său, avocatul Gabriel Biriş spune că principalele pericole cu care se vor confrunta firmele şi în 2010 sunt cererea scăzută şi clienţii
rău-platnici. "Recomandarea mea este să nu livreze companiilor despre care
ştiu că au probleme fără plată în avans, să nu accepte termene de plată
foarte lungi şi să se asigure că au instrumente legale (contracte, documente
de recepţie, facturi acceptate) care să le permită recuperarea cât mai rapidă a creanţelor asupra clienţilor", ne-a spus Biriş.
Totodată, companiile nu trebuie să achite impozite mai mari decât strictul necesar. "Pentru aceasta trebuie să se asigure că au toate documentele justificative cerute de lege pentru a putea deduce cheltuielile", spune avocatul. El le recomandă să studieze în Codul Fiscal avantajele neimpozabile, dar deductibile pe care le pot acorda angajaţilor precum bonuri de masă, tichete cadou sau diurne. "Un alt truc, în special în firmele mici cu puţin personal, în care directorul se ocupă şi de vânzări, este să se împartă fişa postului astfel încât să apară, pe lângă management, şi funcţia de agent de vânzări - în felul acesta, cheltuielile cu combustibilul vor fi deductibile", ne-a precizat Biriş.
EVAZIONIŞTI
Facturile falsificate, pedepsite cu închisoare
Unii consultanţi au avertizat chiar că, odată cu înlocuirea impozitului de 3% pe venit cu cota unică, va înflori afacerea cu facturi fără acoperire, în încercarea micilor întreprinzători de a-şi ascunde profiturile pentru a plăti cât mai puţin la stat. Însă nu trebuie uitate riscurile. Potrivit avocatului Gabriel Biriş, cei care sunt prinşi că falsifică facturi folosind datele de identificare ale unei firme - ceea ce nu este deloc complicat - ajung după gratii. În plus, nu toate cheltuielile sunt luate în considerare la calculul profitului. Astfel, mare atenţie la facturile pe care le înregistraţi în contabilitate. Trebuie să discutaţi cu un contabil sau cu un consultant, fie să citiţi Titlul II, articolul 21 din Codul fiscal pentru a afla ce cheltuieli sunt deductibile.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
