70% dintre romani cumpara medicamente fara sa consulte un medic

Statistica alarmanta: 70% dintre romani cumpara medicamente fara sa consulte
un medic
Romanii nu obisnuiesc sa ia medicamente prescrise de medic, avand in
vedere ca unul din zece nu considera necesar sa consulte doctorul inainte de
a cumpara pastile. Situatia este agravata si de farmacisti pentru ca dau la liber medicamente care trebuie vandute doar cu reteta. Romanii au consumat 40 de milioane de cutii de medicamente in ianuarie Agentia Nationala a Medicamentului trage un semnal de alarma si spune ca aceste medicamente luate "dupa ureche" ne pot afecta organismul iremediabil. Specialistii spun ca efectele adverse variaza de la afectiuni
gastro-intestinale sau cardiace, in cazul unei persoane sanatoase, pana la
cronicizarea bolilor, in cazul personelor bolnave. In Romania, doar in luna ianuarie au fost achizitionate 39,05 milioane de cutii de medicamente. Din totalul medicamentelor vandute in farmacii, 24 de milioane au fost medicamente cu prescriptie, iar 12 milioane medicamente fara prescriptie

Atacul lui Basescu la adresa companiilor de medicamente

Preşedintele Traian Băsescu a avut o reacţie extrem de dură la adresa
furnizorilor de medicamente, prima de acest fel din mandatul său, cerând
stoparea plăţii arieratelor din sistem până când se va reglementa sistemul
de achiziţii de medicamente în spitale şi farmacii.
În cadrul declaraţiei de presă pe tema recentului raport al Comisiei
Europene, preşedintele a atins şi probeleme extrem de spinoase aşa cum sunt
banii pe care firmele din sistemul sanitar îi au de recuperat, dar şi
lobby-ul companiilor de medicamente.
"Vreau să ştiţi public punctul meu de vedere, indiferent ce va decide
Guvernul: nu trebuie plătit niciun leu pentru arieratele la medicamente până
când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale,
şi cele distribuite prin farmacii. A continua la fiecare şase luni să tot
constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană
constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare
greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de
arierate la medicament", a spus Traian Băsescu.
El a mers şi mai departe adăugând că "probabil lobby-ul furnizorilor de
medicamente este atât de puternic încât nimeni nu reuşeşte să stăvilească
această veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor".
Discuţii vechi
În ultimii ani, discuţiile cu privire la sumele pe care furnizorii de
medicamente, farmaciile le au de recuperat de la autorităţi au fost
constante, însă cele mai mari sume au fost vehiculate în toamnă, atunci când
au apărut facturi neplătite de 1 mld. lei (240 mil. euro), la scurt timp
după ce fuseseră achitate peste 2 mld. lei (476 mil. euro). Era vorba despre
facturi care nu fuseseră acceptate la plată şi care au ieşit la iveală cu
ocazia unei vizite a FMI.
Luna trecută, reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor au anunţat că vor
sesiza Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru neplata în cazul
reţetelor de diabet şi oncologie pe ultimele şase luni de anul trecut şi se
refereau la 535 mil. lei, bani care nu erau recunoscuţi de către autorităţi.
Mai mulţi farmacişti din ţară, care însă au dorit să-şi păstreze anonimatul,
au spus că şi acum multe facturi nu sunt primite la plată de către
autorităţi, deci nu sunt înregistrate în statisticile oficiale.
"Avem multe reţete care nu au fost primite la plată. Ne descurcăm foarte
greu, iar furnizorii nu vor să ne mai dea marfă", a spus o farmacistă din
Dâmboviţa, care a adăugat că plăţile sunt la nivelul lunii august anul
trecut.
În legătură cu o eventuală stopare a acestor plăţi, ea este de părere că
farmaciştii ar trebui anunţaţi din timp atunci când nu mai sunt bani, astfel
încât să nu fie puşi în situaţia de a elibera produse pentru ca apoi să nu
mai fie plătiţi pentru ele. Un farmacist a propus chiar introducerea din nou
a plafoanelor la farmacii aşa cum au mai existat în trecut, astfel încât
fiecare unitate să ştie cât are de cheltuit.
Discuţiile constante cu privire la arieratele din sănătate apar însă în
condiţiile în care fondurile pentru sănătate au avut o creştere susţinută
până în 2009 (dublându-se în cinci ani), iar anul trecut s-a acordat o
rectificare bugetară, care s-ar putea repeta şi acum. În prezent bugetul
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care susţine majoritatea
cheltuielilor din sistem, este de aproximativ 4 mld. euro, iar bugetul
Ministerului Sănătăţii de circa 1 mld. euro. La rectificarea bugetară care
se preconizează în august - septembrie ministrul sănătăţii a solicitat 1
mld. euro, adică aproape un sfert din suma totală care se învârte în sistem.
Contactat de Ziarul Financiar, Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS, omul
care ar trebui să pună în aplicare punctul de vedere al preşedintelui
Băsescu de a nu se mai plăti arieratele, nu a dorit să facă niciun
comentariu pe această temă.
Reacţia jucătorilor din piaţa medicamentelor
Jucătorii din piaţa de medicamente s-au arătat surprinşi de declaraţiile
preşedintelui.
"Există un cadru legal care funcţionează în acest moment. (...) Nu înţelegem
contextul acestor declaraţii. Există o legislaţie pe baza căreia se
stabilesc achiziţiile publice, termenele de decontare", a spus Dan
Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
El apreciază că probleme reale ale sistemului sunt legate de subfinanţate şi
de faptul că în România banii alocaţi sunt mai puţini decât media statelor
africane.
"Este normal să apară aceste arierate. Nevoile sunt mai mari decât sumele
alocate de la buget. România nu sare calul din punctul de vedere al
cheltuielilor cu medicamentele. Ne aflăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană
în ceea ce priveşte consumul de medicamente. Ţările din jur cheltuiesc
dublu. Decalajele trebuie acoperite", a mai spus Zaharescu.
La rândul său, Elena Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului
Farmaciştilor, a spus că la farmacii achiziţiile se fac între farmacii şi
distribuitori. "Este dramatic dacă nu se mai plătesc arieratele", a adăugat
ea.
Cum apar arieratele din Sănătate
* Iunie 2011: Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor au anunţat că
vor sesiza Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru neplata
arieratelor de către CNAS în cazul reţetelor de diabet şi oncologie pe
ultimele şase luni de anul trecut. Era vorba de datorii în valoare de 535 de
milioane de lei, pe care CNAS nu le recunoaşte.
* Octombrie 2010: Farmaciile au primit de la Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate (CNAS) peste 2 mld. lei (476 mil. euro) în perioada
septembrie - octombrie, reprezentând arierate (restanţe de plată de peste 90
de zile), însă recent au mai apărut şi alte datorii, de un miliard de lei,
potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.
* August 2010: Arieratele către sectorul farmaceutic au ajuns la circa
3 miliarde lei, în condiţiile în care CNAS nu a decontat încă medicamentele
pentru 2009, iar producătorii de profil susţin că nu mai pot asigura banii
necesari pentru derularea activităţii, fără un angajament pentru plata
datoriilor, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor Români de Medicamente
Generice din România (APMGR).

Cota de TVA unica in toata Europa

Comisia Europeană vrea TVA unică, din 2014. UE va impune noi taxe şi
impozite
Vin vremuri grele pentru România. Din 2014, ţara noastră va avea de achitat
noi taxe şi impozite, iar sumele colectate se vor duce la bugetul Uniunii
Europene. Şeful reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Niculae
Idu, a declarat miercuri că bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020 are în
vedere introducerea unor noi surse de finanţare, respectiv Taxă pe Valoarea
Adăugată europeană (TVA) şi impozit pe tranzacţii. În acelaşi timp, Comisia
vrea să scadă contribuţia ţărilor membre la bugetul UE. Unele state europene
au anunţat deja că nu vor susţine aceste măsuri.
Impozitul pe tranzacţiile financiare va afecta băncile, fondurile de
investiţii, dar şi companiile de asigurări. Rata va fi stabilită ulterior,
însă CE are în vedere să stabilească un impozit cu o valoare foarte mică.
Comisia a anunţat că va propune aplicarea unui impozit diferenţiat în
funcţie de tipul de tranzacţie financiară. Potrivit Centrului Român de
Politici Europene, cei mai mari contribuitori sunt concentraţi în câteva
centre financiare importante, astfel că banii vor pleca din aceste locuri,
cel mai important fiind Londra.
"Ţinând cont de condiţiile actuale, propunerea este una ambiţioasă,
inovativă, responsabilă şi riguroasă. Principalul obiectiv este stimularea
creşterii economice durabile, iar politica de coeziune, cu o nouă alocare
financiară, va fi abordată în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020. Se
evită dispersarea resuselor pe proiecte mai puţin relevante şi se stimulează
cultura de responsabilitate în cheltuirea baniilor. Se merge pe ideea de a
diminua contribuţia statelor proprii prin înlocuirea cu resurse proprii", a
precizat Idu.
Totodată, resursa bazată pe TVA în forma ei actuală urmează să fie înlocuită
cu o Taxă pe Valoarea Adăugată modernizată, însă nu se precizează cum vor fi
afectate sumele colectate de diferenţele între ţări şi nivelul cotei
standard. Cele două noi surse ar putea asigura împreună până la 40% din
resursele bugetului european. De asemenea, se va constitui o rezervă de 5%
din anvelopa fiecărui stat membru, care va ajunge la ţările cu cele mai bune
performanţe în utilizarea fondurilor.
Bugetul UE îşi schimbă priorităţile
Bugetul propus de Comisie include propuneri de a îngheţa cheltuielile
agricole şi administrative ale UE la nivelurile din 2013, dar şi o creştere
puternică a fondurilor alocate cercetării şi dezvoltării. Comisia propune şi
introducerea unor noi linii bugetare pentru proiecte transfrontaliere în
domeniile energiei, transporturilor şi tehnologiei. Bugetul total al UE este
de 1.025 miliarde de euro, 94% dintre aceste fonduri întorcându-se la
statele membre prin proiectele dezvoltate.
Propunerea are şanse minime să treacă
Mai mulţi diplomaţi europeni se îndoiesc că TVA şi impozitul pe tranzacţii
financiare vor fi vreodată adoptate la nivelul UE. Motivul: opoziţia unei
singure ţări este suficientă pentru a bloca adoptarea măsurii, care are
nevoie de unanimitate. Marea Britanie a susţinut deja că se va opune noilor
taxe UE, care vor introduce noi poveri asupra mediului de afaceri şi vor
afecta competitivitatea Uniunii.
Leonard Orban anticipează negocieri dure
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat că propunerea CE privind
cadrul multianual de finanţare conferă României o bază bună de negociere,
dar nu se va putea obţine sută la sută ce se doreşte. "România îşi doreşte
să se afle într-o poziţie mult avantajoasă decât cea din 2007-2013. Trebuie
să înţelegem că negocierea va presupune nu doar dezbateri, ci şi o
capacitate de compromis. Nu putem obţine sută la sută, dar trebuie să avem
flexibilitatea necesară să facem compromisuri ca, într-un orizont decent de
timp, să avem un buget adecvat", a precizat Orban. "Probabil va fi discuţia
cea mai sensibilă pe agenda decidenţilor europeni. Implică unanimitatea
statelor membre şi acordul PE, astfel că întrevăd o negociere dură, cu
suişuri şi coborâşuri, pe o perioadă lungă. Cred că, dacă negocierea se va
duce pe bază de principii, şi mai puţin pe sume, vor fi argumentele necesare
pentru un compromis cât mai acceptabil", consideră Orban.
Dăianu: "Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii"
Daniel Dăianu, fost europarlamentar şi ex-ministru de finanţe, a declarat
că, în opinia sa, bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este "depăşit copios
de evenimente". "Deciziile se iau mai mult prin forţă, iar factorul
comunitar pierde teren. Bugetul trebuie să răspundă la presiunea
concurenţială pe plan internaţional. Buba este însă acasă: bani pentru
România sunt! Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii. Nu
absorbim, ci risipim, fiindcă noi nu utilizăm numai bani europeni, ci nici
măcar bugetul public nu-l folosim cum trebuie. Este aşadar un buget depăşit
de evenimente: a fost constituit ca şi cum n-ar exista criză în Europa. Este
o relicvă ce demonstrează imobilismul. La fel ca în cazul Greciei: se face
prea târziu, prea puţin!"
Theodor Stolojan: "E greu de obţinut acordul unanim"
În ceea ce priveşte introducerea noului sistem de finanţe al bugetului
european, Stolojan a apreciat că este greu de obţinut acordul unanim.
Europarlamentarul a atras atenţia asupra faptului că România nu are încă un
program naţional de investiţii. "Nici la ora actuală nu cred că există, deşi
Guvernul a încercat, un program naţional de investiţii. România este în
situaţia pe care o ştim cu toţii, în care are zeci de mii de obiective de
investiţii sunt începute, dar pentru care nu se ştie cine va da banii. În
România, la capitolul fonduri europene, discutăm de două categorii, grupa
sutelor sau miilor de proiecte din diferite fonduri structurale şi grupa de
proiecte mari de infrastructură, de mediu, cu finanţare din fondul de
coeziune. Noi stăm prost şi pe unele şi pe altele", a spus Stolojan.

PINA IN 2013 TREBUIE SA SCAPAM DE MEDICAMENTE FALSIFICATE

Ţările UE trebuie să scape de medicamentele falsificate până în 2013

Statele membre vor verifica dacă fabricarea, importul şi distribuţia
medicamentelor respectă bunele practici
Toate site-urile specializate în vânzarea medicamentelor trebuie să conţină
legături către paginile electronice ale autorităţilor competente

Comisia Europeană a dat răgaz statelor membre până la data de 2 ianuarie
2013 să transpună în legislaţia internă Directiva 2011/62/UE privind
pătrunderea medicamentelor falsificate în lanţul legal de aprovizionare,
după ce vor fi organizate întâlniri cu organizaţiile de pacienţi şi de
consumatori.
Modificarea Directivei 2001/83/CE s-a impus ca urmare a creşterii alarmante
a numărului de medicamente falsificate, acestea conţinând fie ingrediente
sub standardele de calitate, fie într-un dozaj necorespunzător, fie nu
conţin deloc substanţe active. "Pe lângă faptul că astfel de medicamente pot
pune în pericol sănătatea oamenilor, ele pot determina şi o scădere a
nivelului de încredere în lanţurile legale de distribuţie, deoarece pot
ajunge şi prin intermediul acestora la pacienţi", şi-a motivat CE decizia de
modificare a legislaţiei.
Potrivit unei statistici efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS), în 2009 piaţa medicamentelor falsificate a depăşit 75 de miliarde de
dolari, punând în pericol sănătatea a 77 de milioane de europeni. În urmă cu
doi ani, mai mult de jumătate de milion de medicamente contrafăcute au fost
confiscate în Europa.
Aceeaşi statistică releva, la timpul respectiv, că peste 50% din
medicamentele vândute pe Internet sunt contrafăcute, cele mai mari probleme
fiind identificate în cazul medicamentului Viagra. Potrivit datelor Pfizer,
88% dintre medicamentele Viagra puse în vânzare erau contrafăcute.

Titularul autorizaţiei de fabricaţie va face audituri la punctele de
fabricaţie şi distribuţie

Încercând să evite pe viitor astfel de probleme, Comisia Europeană a adoptat
Directiva 2011/62/UE, aceasta intrând în vigoare la data de 21 iulie a.c.
Potrivit noilor reglementări, medicamentele falsificate sunt acelea care
prezintă informaţii false cu privire la identitate, denumire, compoziţie,
sursă (inclusiv producătorul, ţara de fabricaţie, ţara de origine) şi la
istoric (inclusiv înregistrările şi documentele referitoare la canalele de
distribuţie utilizate).
Prin acelaşi act normativ, titularul unei autorizaţii de fabricaţie va
trebui să respecte principiile şi orientările de bună practică de fabricaţie
pentru medicamente şi să folosească numai substanţe active care au fost
fabricate şi distribuite în conformitate cu bunele practici în domeniu.
Titularul autorizaţiei de fabricaţie va trebui să verifice respectarea de
către producătorul şi distribuitorii de substanţe active a bunelor practici
de fabricaţie şi distribuţie prin realizarea de audituri la punctele de
fabricaţie şi distribuţie ale producătorului şi ale distribuitorilor de
substanţe active. În sarcina titularului intră şi evaluarea excipienţilor
pentru a se verifica dacă aceştia sunt adecvaţi.
De asemenea, titularul unei autorizaţii de fabricaţie va avea obligaţia să
informeze imediat autorităţile competente în cazul în care suspectează că
anumite medicamente sunt falsificate şi va trebui să verifice autenticitatea
şi calitatea substanţelor active şi a excipienţilor.

Medicamentele eliberate cu reţetă trebuie să aibă dispozitive de securitate

Pe de altă parte, directiva revizuită stabileşte şi obligaţia statelor
membre de a se asigura că fabricarea, importul şi distribuţia substanţelor
active pe teritoriul lor - inclusiv a substanţelor active destinate
exportului - respectă bunele practici.
În plus, statele membre vor trebui să se asigure că distribuitorii de
medicamente au o autorizaţie care să precizeze spaţiile de pe teritoriile
lor pentru care este valabilă. Verificarea distribuitorilor şi inspectarea
sediilor acestora va fi în responsabilitatea statului membru care a acordat
autorizaţia.
"Statele membre introduc certificatele de bună practică de fabricaţie şi de
bune practici de distribuţie pe care le emit într-o bază de date a Uniunii
gestionată de agenţie în numele Uniunii", se arată în documentul CE.
Medicamentele pe bază de prescripţie trebuie să aibă dispozitive de
securitate care să permită verificarea autenticităţii lor. Dispozitivele de
securitate pot fi folosite şi pentru unele medicamente care nu necesită
prescripţie, dar care comportă anumite riscuri.

Autorităţile competente vor elabora o listă cu toate entităţile autorizate
să vândă la distanţă

Documentul stabileşte o serie de reguli mai clare în ceea ce priveşte
vânzarea medicamentelor pe Internet, astfel încât pacienţii să beneficieze
de o protecţie eficace împotriva medicamentelor contrafăcute. În acest sens,
directiva revizuită prevede obligaţia celui care face vânzarea pe Internet
de a pune la dispoziţia statului membru în care este stabilit anumite
informaţii, precum numele sau denumirea comercială şi adresa permanentă a
punctului de lucru de unde sunt furnizate medicamentele respective; data
începerii activităţii de vânzare prin Internet; adresa site-ului de Internet
utilizat în acest scop şi toate informaţiile relevante necesare pentru
identificarea lui; clasificarea medicamentelor oferite spre vânzare la
distanţă către populaţie prin intermediul serviciilor societăţii
informaţionale.
Mai mult, aceste pagini de Internet trebuie să conţină legături către
paginile electronice ale autorităţilor competente, unde să se regăsească o
listă cu toate persoanele şi entităţile autorizate în statul membru
respectiv să vândă medicamente pe Internet.

Fiecare stat trebuie să-şi creeze un logo

Pentru ca populaţia să poată identifica mai uşor paginile de Internet ce
oferă legal medicamente spre vânzare la distanţă, directiva prevede crearea
unui logo care să poată fi recunoscut în întreaga Uniune Europeană şi
afişarea lui pe paginile de comercializare a medicamentelor. Totodată,
logo-ul respectiv va trebui să facă posibilă identificarea statului membru
unde este stabilită persoana care oferă medicamente spre vânzare la
distanţă.
În ceea ce priveşte paginile electronice ale autorităţilor competente,
acestea trebuie să pună la dispoziţie informaţii privind legislaţia
naţională referitoare la vânzarea medicamentelor la distanţă către populaţie
şi informaţii generale privind riscurile legate de medicamentele furnizate
ilegal către populaţie prin intermediul serviciilor societăţii
informaţionale.

USL si... cele 8 zone în care opoziţia s-ar putea rupe

Desemnarea candidaţilor USL pentru preşedinţia Consiliilor Judeţene şi a
primăriilor municipii reşedinţă de judeţ a născut rivalităţi între liberali
şi social-democraţi, fiecare parte susţinând că are propunerea câştigătoare.
Decizia finală urmează să fie luată la centru de co-preşedinţii Uniunii Crin
Antonescu şi Victor Ponta.

Desemnarea candidaţilor USL pentru preşedinţia consiliilor judeţene şi a
primăriilor municipii reşedinţă de judeţ a născut rivalităţi între liberali
şi social-democraţi, fiecare parte susţinând că are propunerea câştigătoare.
Decizia finală urmează să fie luată la centru de co-preşedinţii Uniunii,
Crin Antonescu şi Victor Ponta.
După terminarea sondajelor de opinie la nivelul USL, liderii filialelor PNL,
PC şi PSD au început bătălia pentru impunerea propriilor candidaţi pentru
şefia CJ-urilor şi a primăriilor reşedinţă de judeţ. În şapte judeţe
liberalii şi pesediştii nu vor să facă niciunul pasul înapoi, în vreme ce în
Dolj, bătălia pentru primăria Craiova se dă între trei social-democraţi.



În Bacău, adversitatea dintre social-democratul Viorel Hrebenciuc şi
liberalul Romeo Stavarache urmează să fie decisă la centru. "Candidatul PSD
pentru Consiliul Judeţean are cu 40% mai mult în sondaje decât cel de la
PNL", a declarat, pentru gândul, Hrebenciuc. Preşedintele pesediştilor
băcăuani a precizat că Romeo Stavarache va trebui să se supună datelor din
sondaje şi hotărârii de la centru. "După finalizarea sondajului PSD, eu am
55-60%, în timp ce pentru Primăria Municipiului Bacău, Romeo Stavarache se
află pe primul loc", a adăugat preşedintele CJ, pesedistul Dragoş Benea. Din
cealaltă tabără, Romeo Stavarache susţine că există mari diferenţe între
sondajele realizate de PNL şi cele efectuate de PSD. Mai mult, surse de la
centru au precizat, pentru gândul, că preşedintele PNL Bacău a cerut o
întrevedere cu Crin Antonescu pentru a lămuri situaţia din filiala pe care o
conduce. Pentru funcţia de preşedinte al CJ Bacău, liberalii l-au propus pe
deputatul Ionel Palăr.
Cine ia Ilfov-ul

Vicepreşedintele PSD, Robert Negoiţă, a declarat, pentru gândul, că se află
pe primul loc în sondajul pe care l-a efectuat USL. "Eu voi fi candidatul
Uniunii pentru preşedinţia CJ Ilfov", a precizat Negoiţă. "Nu mă interesează
sondajele lui Negoiţă. El nu va fi niciodată candidatul USL pentru Consiliul
Judeţean Ilfov", a fost reacţia lui Marian Petrache, preşedintele
liberalilor ilfoveni. Acesta susţine că PNL conduce mai multe primării decât
PSD în judeţ şi filiala PNL din Ilfov este una importantă pentru partid.
Se joacă scaunul lui Mocanu

Deşi USL are la nivelul judeţului Buzău unul dintre cele mai bune scoruri
din ţară, există tensiuni între liderii celor două partide. Surse din PSD
ne-au declarat că preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, nu se află în
graţiile conducerii partidului şi că este posibil ca la negocieri această
funcţie să fie cedată liberalilor. Primarul municipiului Buzău, Constantin
Boşcodeală, a precizat că Mocanu se află pe primul loc în intenţia de vot a
buzoienilor. "Preşedintele CJ, Victor Mocanu, are o intenţie de vot de 58%,
în timp ce liberalul Cristinel Bîgiu de 50%", a subliniat Boşcodeală. În
schimb, liberalii susţin că Mocanu are un "bagaj" care poate trage în jos
USL. "Este implicat în scandalul legat de fondurile europene şi de multe
alte afaceri în judeţ", au declarat surse din PNL Buzău.
Ceartă în Moldova

La Iaşi, lupta este în trei între PNL, PSD şi PC. Chiar dacă Gheorghe
Nichita, preşedintele pesediştior ieşeni susţine că în sondaje partidul său
se află pe primul loc şi pentru Consiliul Judeţean şi pentru Primărie,
liberalii nu sunt de acord să cedeze ambele funcţii. Liderul PNL Iaşi Relu
Fenechiu a declarat că nu "este obligatoriu ca primii în sondajele USL să
fie desemnaţi şi candidaţi la primării şi CJ". Liberalul intenţionează să
candideze pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, deţinută în
prezent de Constantin Simirad, fost membru PSD. Şi în lupta pentru Primărie
situaţia nu este clară, deoarece conservatorul (ex-PSD) Tudor Ciuhodaru
ameninţă scaunul lui Gheorghe Nichita.
La Oprişan acasă

Marian Oprişan nu este de acord să cedeze liberalilor vrânceni candidatura
pentru funcţia de primar al municipiului Focşani, la care aspiră liberalul
Nini Săpunaru. Actualul primar Bacinschi Gabriel (PSD) a declarat, pentru
gândul, că nu ştie dacă va mai candida pentru un nou mandat în 2012.
Candidaturile pentru CJ şi Primărie urmează să fie stabilite la centru de
Crin Antonescu şi Victor Ponta.
Scandal în Bănie

Primăria municipiului Craiova este disputată de pesedişti, liberali şi
conservatori. În bătălie s-au înscris pesediştii Olguţa Vasilescu şi Valeriu
Zgonea, Florentin Gust - finul lui Mircea Geoană, ex-PSD, actualmente PC şi
Pavel Badea de la PNL. "Domnul Prioteasa a început să dea prin oraş nişte
fluturaşi în care se spune că cele două partide, PSD şi PNL, vor desemna
candidatul pentru Primăria Craiova. Îi transmit domnului Prioteasa că, dacă
în continuare va merge pe această cale, ne vom comporta şi noi ca un partid
care nu face parte din USL", a declarat Gust, supărat pe fostul şef pe linie
de partid, Ion Prioteasa.
Prahova, între Meleşcanu şi Cosma

Liberalii l-au aruncat în lupta pentru şefia CJ Prahova pe Teodor Meleşcanu,
în contrapondere la actualul preşedinte Mircea Cosma (PSD). Nici pentru
primăria municipiului Ploieşti cele două partide nu s-au înţeles, lucrurile
urmând să fie stabilite la centru, existând candidaţi din partea PNL şi PSD
pentru această poziţie. "În urma sondajului Teodor Meleşcanu se află pe
primul loc pentru CJ, urmat la două procente de Mircea Cosma. La primărie pe
primul loc este actualul primar de la PDL, pe locul doi este Bădescu de la
PSD şi Semcu de la PNL", au declarat pentru gândul surse din USL Prahova.
Vâlcea, operatorii retraşi de pe teren


Tensiunile dintre PNL şi PSD au condus la Vâlcea la retragerea operatorilor
de interviuri din teren. "Au fost probleme şi suspiciuni între cele două
partide", au precizat liderii PNL şi PSD. Surse din USL susţin că situaţia
tinde să intre în normalitate, Ion Câlea fiind propunerea pentru CJ, iar
Emilian Frâncu pentru Primăria Râmnicu-Vâlcea.
Judeţele alese de PSD
Conform protocolului USL, PSD are dreptul să aleagă 21 de judeţe în care să
propună candidaţi pentru CJ-uri. În prezent, pesediştii au 16 şefi de CJ,
urmând să aleagă încă cinci nume care să îi reprezinte la alegerile din
2012. Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Suceava, Neamţ, Iaşi şi Ilfov se numără
printre judeţele unde candidaţii PSD sunt bine poziţionaţi. De altfel,
purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a confirmat că va candida pentru
preşedinţa CJ Bistriţa Năsăud la alegerile din 2012. În Dâmboviţa, senatorul
Adrian Ţuţuianu, a fost prezentat drept candidatul USL pentru Consiliul
Judeţean. În cadrul USL Suceava s-a stabilit prin protocol ca PSD să propună
candidatul pentru Consiliul Judeţean, în timp ce PNL va propune candidatul
pentru Primăria Suceava. Chiar dacă în cadrul PSD s-a vorbit despre
posibilitatea ca social-democraţii să propună mai mult de 21 de nume pentru
preşedinţia Consiliilor Judeţene, liberalii, prin vocea lui Crin Antonescu,
au precizat că se va respecta principiul parităţii stabilit prin Protocolul
USL.
Ce judeţe conduc în prezent
Social democraţii conduc 16 Consilii Judeţene: Teleorman - Liviu Dragnea,
Argeş - Constantin Nicolescu, Prahova - Mircea Cosma, Ialomiţa - Silvian
Ciupercă, Buzău - Victor Mocanu, Brăila - Bunea Stancu, Constanţa - Nicuşor
Constantinescu, Galaţi - Eugen Chebac, Vrancea - Marian Oprişan, Bacău -
Dragoş Benea, Vaslui - Vasile Mihalachi, Vâlcea - Ion Câlea, Dolj - Ion
Prioteasa, Gorj - Ion Călinoiu, Olt - Paul Stănescu, Sălaj - Tiberiu Marc,
în timp ce liberalii se află în fruntea a cinci judeţe: Călăraşi - Răducu
Filipescu, Hunedoara - Mircea Moloţ, Braşov - Aristotel Căncescu, Giurgiu -
Dumitru Beianu, Bihor - Radu Tirle. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea
a declarat pentru gândul că după estimările sale, USL va câştiga între 29 şi
32 de Consilii Judeţene.

BANII DE LA UE SI NERVII NOSTRII DE CATE 4 ANI...

Vrei proiect cu bani UE? Ai de infruntat 4 ani de nervi si birocratie -

Dupa 4 ani de travaliu birocratic pentru a atrage cat mai multe fonduri europene , Romania nu a reusit sa se aleaga decat cu 13,2% din banii pe care UE i-a pus la
dispozitie. Procentul este unul foarte mic, avand in vedere ca tari precum Letonia sau Estonia au ajuns la o cota apropiata de 35%. Intr-un interviu acordat Ziare.com, coordonatorul pe fonduri europene al UniCredit Tiriac Bank, Marius Radu, ne-a vorbit despre cat de mult au contat birocratia si coruptia locala in procesul luarii banilor europeni. In primul an, de absorbtii de fonduri europene, tara noastra a reusit sa atraga un "zdrobitor" procent de 2,1%. La finele lunii iunie, Romania avea,
dupa 4 ani, doar 6.200 de contracte/decizii de finantare in timp ce Polonia are 57.800, de aproape 10 ori mai multe decat noi. Cu toate acestea, oficialul UniCredit
Tiriac Bank spera ca, pana la sfarsitul lui 2015, sa reusim sa ajungem sa
luam 90% din banii pusi pe tava de UE. Cat de mult a contat in procesul de absorbtie birocratia stufoasa pe care o are Romania? In ultima perioada, se simte o imbunatatire, prin faptul ca, daca ne raportam la 2007-2008, anul in care nu era foarte clar cum trebuie sa arate o cerere de finantare, ce documente trebuiau aduse, in acest moment, chiar daca exista ceva diferente la nivel national, exista, in continuare, o birocratizare pentru ca fondurile europene inca nu sunt niste instrumente care se absorb usor prin definitie. Ne-am dori ca autoritatile sa fie foarte clare in instructiunile pe care le dau, astfel incat sa nu lase loc de
interpretari la evaluari.
Dar coruptia? Momentan exista niste suspiciuni din partea UE, ceea ce a facut ca
procedurile de achizitii publice sa fie reverificate la nivel national si asteptam verdicul pentru a vedea daca avem de a face cu un caz de coruptie sau nu. Intr-un final, singurele surse prin care se poate atesta un astfel de caz sunt autoritatile de management sau Comisia Europeana. Daca vorbim de PNDR, unde a existat o experienta anterioara prin programul SAPARD , personalul a fost mai pregatit de la inceput. A stiut care sunt etapele de lucru, s-au pus la punct cu noile proceduri si, chiar daca a durat ceva vreme pana s-au acomodat cu acestea, sunt mai familiarizati cu gandirea europeana.
Pentru a ne misca mai repede in implementarea proiectelor de cati oameni ar
mai fi nevoie in institutii? Dar in acest moment nu pregatirea este problema, cat subcapacitatea. Autoritatile nu au suficient personal pentru a grabi lucrurile asa cum ne dorim toti, inclusiv autoritatile centrale. In momentul de fata, as spune ca
suntem la o capacitate de 50% cu oamenii de care este nevoie pentru a gestiona dosarele pentru fonduri europene. In conditiile date, cam cat din fondurile europene alocate vom reusi sa absorbim pana in 2013?
Cu siguranta nu vom ajunge sa absorbim 100% pana in 2013. Sperantele noastre
sunt ca, la finalul lui 2015, cand se incheie efectiv perioada de absorbtie,
sa ajungem la un minim de 85-90%. Si sanse avem pentru ca se vede o crestere
a calitatii proiectelor. Tin sa mentionez ca august 2011 este o luna foarte
importanta pentru absorbtia fondurilor structurale in Romania, doarece poate
este ultima sansa pentru intreprinderi mari si IMM-uri sa depuna un proiect
eligibil si sa obtina o finantare nerambursabila pana la 50-70%, dupa caz.
Cum este mai bine: sa avem mai multe proiecte de implementat sau mai putine
dar bune, cum spuneau oficialii BNR ?
Atat timp cat avem scrisoare de confort, numarul proiectelor cu sansa de
reusita va creste. Pe de alta parte, autoritatile au niste obiective
negociate cu UE. Cu cat ai o paleta mai larga de proiecte viabile este mai
simplu sa alegi ceea ce te va duce la indeplinirea obiectivului. Este
adevarat ca, si avand foarte multe proiecte, exista o munca mult mai intensa
si e posibil ca perioada de evaluare sa se prelungeasca.
Din punctul nostru de vedere este foarte bine sa fie cat mai multe proiecte,
dar din start sa nu li se dea sansa proiectelor care nu au capacitatea sa
fie implementate.
Cam care sunt cel mai des intalnite probleme de care se poate lovi o
persoana care vrea sa-si implementeze un proiect european?
Depinde cat de familiarizat este cu procedurile. Intr-o prima faza, pentru
cei care sunt mai putin familiarizati este un proces birocratic. Sunt foarte
multe documente pe care trebuie sa le depuna, au de citit foarte multe
informatii, de aceea recomandam sa se apeleze la o firma de consultanta
specializata care, foarte important, sa ofere servicii atat pentru
inscrierea proiectului si depunerea lui dar, si ulterior, pentru
implementarea lui, pentru ca faza cea mai dificila nu este depunerea, ci
implementarea lui.
Totodata, trebuie sa fie foarte atent ce semneaza si ce depune in acest
sens.
Apoi trebuie sa aiba o echipa de proiect. Este foarte dificil sa duci de
unul singur un proiect pana la capat. Este foarte important sa ai alaturi de
tine un expert contabil, sa ai un tehnician, de exemplu pentru domeniul
agricol, care sa se priceapa din acest punct de vedere la implementarea
proiectului si, de asemenea, un manager de proiect.
Si, bineinteles, trebuie sa-ti asiguri finantarea pe care, de cele mai multe
ori, o ai printr-un credit bancar. Doritorii trebuie sa stie ca exista un
efort financiar pe care trebuie sa-l faca de la inceput pentru acest
proiect.
Sunt aceste proiecte accesibile financiar oricui?
Sunt niste costuri pe care le are de la inceput. Pana cand proiectul sa fie
implementat are nevoie sa plateasca documentatia de proiect, deci o firma de
consultanta, o firma de proiectare, daca are si studiu de fezabilitate, si
alte costuri legate de autorizatii si diverse taxe. Dupa care exista si un
cost financiar care tine de creditul pe care-l obtine. Cu cat are mai multe
surse proprii, cu atat mai mult acest cost va fi diminuat.
Cat dureaza sa implementezi un astfel de proiect?
As merge pe un exemplu concret. Daca acum, in august, se depune proiectul,
estimam 5-6 luni din partea autoritatilor pentru a-l aproba, dupa aia inca
doua luni sa semneze contractul de finantare, intre autoritate si
beneficiar. Urmeaza procedura de achizitie si apoi implementarea.
De la momentul in care un beneficiar se apuca sa creeze un proiect alaturi
de o firma de consultanta trece cam un an de zile, in medie, pana cand
incepe sa faca prima achizitie in cadrul proiectului, prima plata de
echipamente constructii sau alte servicii pe care vrea sa le contracteze,
iar rezultatele, implementarea mai dureaza inca 24-36 de luni, in functie de
proiect.
Pe ce domeniu avem sanse sa tragem cele mai multe fonduri?
Sunt multe domenii atractive. As sublinia agricultura si industria de
procesare agro-alimentara, unde ratele de absorbtie sunt incurajatoare.
Acolo sunt foarte multe solicitari si bani alocati pentru aceste domenii.
Apoi mai exista si industria usoara, in Romania, de la textile la industria
hartiei. La fel si partea de softuri sau energia regenerabila