Cota de TVA unica in toata Europa

Comisia Europeană vrea TVA unică, din 2014. UE va impune noi taxe şi
impozite
Vin vremuri grele pentru România. Din 2014, ţara noastră va avea de achitat
noi taxe şi impozite, iar sumele colectate se vor duce la bugetul Uniunii
Europene. Şeful reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Niculae
Idu, a declarat miercuri că bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020 are în
vedere introducerea unor noi surse de finanţare, respectiv Taxă pe Valoarea
Adăugată europeană (TVA) şi impozit pe tranzacţii. În acelaşi timp, Comisia
vrea să scadă contribuţia ţărilor membre la bugetul UE. Unele state europene
au anunţat deja că nu vor susţine aceste măsuri.
Impozitul pe tranzacţiile financiare va afecta băncile, fondurile de
investiţii, dar şi companiile de asigurări. Rata va fi stabilită ulterior,
însă CE are în vedere să stabilească un impozit cu o valoare foarte mică.
Comisia a anunţat că va propune aplicarea unui impozit diferenţiat în
funcţie de tipul de tranzacţie financiară. Potrivit Centrului Român de
Politici Europene, cei mai mari contribuitori sunt concentraţi în câteva
centre financiare importante, astfel că banii vor pleca din aceste locuri,
cel mai important fiind Londra.
"Ţinând cont de condiţiile actuale, propunerea este una ambiţioasă,
inovativă, responsabilă şi riguroasă. Principalul obiectiv este stimularea
creşterii economice durabile, iar politica de coeziune, cu o nouă alocare
financiară, va fi abordată în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020. Se
evită dispersarea resuselor pe proiecte mai puţin relevante şi se stimulează
cultura de responsabilitate în cheltuirea baniilor. Se merge pe ideea de a
diminua contribuţia statelor proprii prin înlocuirea cu resurse proprii", a
precizat Idu.
Totodată, resursa bazată pe TVA în forma ei actuală urmează să fie înlocuită
cu o Taxă pe Valoarea Adăugată modernizată, însă nu se precizează cum vor fi
afectate sumele colectate de diferenţele între ţări şi nivelul cotei
standard. Cele două noi surse ar putea asigura împreună până la 40% din
resursele bugetului european. De asemenea, se va constitui o rezervă de 5%
din anvelopa fiecărui stat membru, care va ajunge la ţările cu cele mai bune
performanţe în utilizarea fondurilor.
Bugetul UE îşi schimbă priorităţile
Bugetul propus de Comisie include propuneri de a îngheţa cheltuielile
agricole şi administrative ale UE la nivelurile din 2013, dar şi o creştere
puternică a fondurilor alocate cercetării şi dezvoltării. Comisia propune şi
introducerea unor noi linii bugetare pentru proiecte transfrontaliere în
domeniile energiei, transporturilor şi tehnologiei. Bugetul total al UE este
de 1.025 miliarde de euro, 94% dintre aceste fonduri întorcându-se la
statele membre prin proiectele dezvoltate.
Propunerea are şanse minime să treacă
Mai mulţi diplomaţi europeni se îndoiesc că TVA şi impozitul pe tranzacţii
financiare vor fi vreodată adoptate la nivelul UE. Motivul: opoziţia unei
singure ţări este suficientă pentru a bloca adoptarea măsurii, care are
nevoie de unanimitate. Marea Britanie a susţinut deja că se va opune noilor
taxe UE, care vor introduce noi poveri asupra mediului de afaceri şi vor
afecta competitivitatea Uniunii.
Leonard Orban anticipează negocieri dure
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat că propunerea CE privind
cadrul multianual de finanţare conferă României o bază bună de negociere,
dar nu se va putea obţine sută la sută ce se doreşte. "România îşi doreşte
să se afle într-o poziţie mult avantajoasă decât cea din 2007-2013. Trebuie
să înţelegem că negocierea va presupune nu doar dezbateri, ci şi o
capacitate de compromis. Nu putem obţine sută la sută, dar trebuie să avem
flexibilitatea necesară să facem compromisuri ca, într-un orizont decent de
timp, să avem un buget adecvat", a precizat Orban. "Probabil va fi discuţia
cea mai sensibilă pe agenda decidenţilor europeni. Implică unanimitatea
statelor membre şi acordul PE, astfel că întrevăd o negociere dură, cu
suişuri şi coborâşuri, pe o perioadă lungă. Cred că, dacă negocierea se va
duce pe bază de principii, şi mai puţin pe sume, vor fi argumentele necesare
pentru un compromis cât mai acceptabil", consideră Orban.
Dăianu: "Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii"
Daniel Dăianu, fost europarlamentar şi ex-ministru de finanţe, a declarat
că, în opinia sa, bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este "depăşit copios
de evenimente". "Deciziile se iau mai mult prin forţă, iar factorul
comunitar pierde teren. Bugetul trebuie să răspundă la presiunea
concurenţială pe plan internaţional. Buba este însă acasă: bani pentru
România sunt! Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii. Nu
absorbim, ci risipim, fiindcă noi nu utilizăm numai bani europeni, ci nici
măcar bugetul public nu-l folosim cum trebuie. Este aşadar un buget depăşit
de evenimente: a fost constituit ca şi cum n-ar exista criză în Europa. Este
o relicvă ce demonstrează imobilismul. La fel ca în cazul Greciei: se face
prea târziu, prea puţin!"
Theodor Stolojan: "E greu de obţinut acordul unanim"
În ceea ce priveşte introducerea noului sistem de finanţe al bugetului
european, Stolojan a apreciat că este greu de obţinut acordul unanim.
Europarlamentarul a atras atenţia asupra faptului că România nu are încă un
program naţional de investiţii. "Nici la ora actuală nu cred că există, deşi
Guvernul a încercat, un program naţional de investiţii. România este în
situaţia pe care o ştim cu toţii, în care are zeci de mii de obiective de
investiţii sunt începute, dar pentru care nu se ştie cine va da banii. În
România, la capitolul fonduri europene, discutăm de două categorii, grupa
sutelor sau miilor de proiecte din diferite fonduri structurale şi grupa de
proiecte mari de infrastructură, de mediu, cu finanţare din fondul de
coeziune. Noi stăm prost şi pe unele şi pe altele", a spus Stolojan.