Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor din ambalaje

Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă şi reciclarea a deşeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Spre exemplu, anul acesta obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a
plasticului 14%, a sticlei la 44% şi a metalelor la 50%, explică directorul EcoRom, Sorin Popescu. Dacă România ratează ţintele de valorificare şi reciclare pe care le are o paşte, prin 2015, procedura de infringement şi riscă, dacă aceasta este
declanşată şi aplicată până la capăt, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. Ţinta de reciclare pentru 2013 este de 60% şi aceasta presupune ca, în fiecare an, ponderea de deşeuri colectate de la populaţie să crească
semnificativ. Anul trecut, cu ajutorul containerelor puse la dispoziţie de EcoRom Ambalaje, au fost colectate 12.000 de tone de deşeuri de ambalaje.
Ţintele noastre de reciclare
România a avut anul trecut un obiectiv global de valorificare prin reciclare de 38%. Anul acesta, ţinta a crescut la 42%. În 2011 va fi de 46%. Pentru îndeplinirea acestor obiective este nevoie atât de educarea populaţiei, cât şi de infrastructura adecvată, explică directorul EcoRom Ambalaje. "Ţintele fixate de UE pentru deşeurile de ambalaje pot fi obţinute numai prin extinderea rapidă a colectării selective de la populaţie, iar aceasta depinde în principal de modul în care autorităţile locale plasează deşeurile în rândul priorităţilor lor," potrivit directorului EcoRom.
Povestea celor trei clopote colorate
Containerele galbene, albastre şi verzi sunt prezente atât în trei sectoare ale Bucureştiului, cât şi în 80 de localităţi din ţară, din 2006. În clopotul galben se aruncă deşeurile din plastic şi aluminiu, în cel albastru cele de hârtie şi carton, iar în cel verde sticla. Când sistemul s-a extins în ţară, EcoRom exista de trei ani. Apăruse ca o societate comercială pe acţiuni, dar care nu este orientată spre profit, din nevoia unor firme de a ajunge la ţintele de valorificare şi reciclare a
deşeurilor de ambalaje. Iniţial, EcoRom lucra cu firme care colectau doar din circuitul comercial, unde se produceau cele mai multe deşeuri de ambalaje. Acum patru ani, însă, situaţia s-a schimbat şi compania a demarat proiecte în parteneriat cu autorităţile locale pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie, unde se regăsesc acum 60% din deşeurile de ambalaje. EcoRom aplică un sistem denumit Punctul Verde, care a apărut prima dată în Germania şi apoi în alte state ale Uniunii Europene. Cele trei containere ale Punctului Verde, care ocupă aproape patru metri pătraţi sunt amplasate astfel încât să deservească între 500 şi 1.000 de locuitori. Aşezarea lor pe domeniul public revine în sarcina operatorilor de salubritate, în urma unei înţelegeri cu primăria. Clopotele sunt achiziţionate de Eco Rom Ambalaje, din import, şi oferite gratis autorităţilor, subliniază Sorin Popescu.
Colectarea la grămadă, o percepţie greşită
Munca celor de la EcoRom înseamnă provocarea schimbării mentalităţii. Oamenii mai întâi trebuie educaţi asupra necesităţii colectării selective, apoi au nevoie de infrastructura adecvată. La acestea se adaugă şi necesitatea de a schimba modul de lucru al operatorilor de salubritate, potrivit lui Sorin Popescu. Amenzile pentru cei care nu respectă obligaţia de colectare selectivă a deşeurilor din ambalaje, instituită prin lege, sunt între 5.000 şi 10.000 de lei şi se dau de către Garda de Mediu care are şi dreptul de a efectua controale. Cât priveşte munca operatorilor de salubritate, aceştia au obligaţia de a ridica clopotele cel puţin o dată pe săptămână. "S-a creat un mit. De multe ori percepţia oamenilor că deşeurile sunt
colectate la grămadă este eronată", a explicat Sorin Popescu. Oamenii văd o singură maşină ce ridică, pe rând, fiecare container şi de aceea cred că nu sunt ridicate selectiv. El a găsit şi o soluţie pentru această problemă: maşini colorate asemenea containerelor. Urban, firma care asigură salubrizarea în sectorul 6, va folosi maşini de ridicare diferite pentru deşeurile de plastic, metal şi, respectiv hârtie, din aprilie. Circuitul este închis de operatorii de salubritate. Cei cu care colaborează EcoRom şi-au achiziţionat staţii de sortare a deşeurile, care astfel pot fi reciclate.
15% dintre români, dezinteresaţi / Un sondaj recent, comandat de EcoRom şi realizat de IMAS, a arătat că 98% dintre români ştiu ce presupune colectarea selectivă. Mai mult, 58% dintre cei intervievaţi au declarat că mereu colectează selectiv, în timp ce 28% fac asta uneori, iar 13% niciodată. O altă întrebare a relevat faptul că mulţi nu ştiu încă multe detalii despre colectarea selectivă. Astfel, 31% dintre respondenţi au spus că au depus alte deşeuri în containerul pentru hârtie, 9% în cel pentru sticlă, iar 15% în cel pentru plastic.
Câteva cifre / Containerele au 1,1 sau 3 metri cubi. La case, EcoRom oferă saci coloraţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar firmele de salubritate îi
anunţă pe rezidenţi în ce zile vin să le ridice. Compania a sprijinit colectarea selectivă, anul trecut, pentru 3 milioane de locuitori din 80 de localităţi şi din sectoarele bucureştene 2, 3 şi 6. De asemenea, colectarea selectivă s-a făcut în 6.000 de containere. Pentru acest an, EcoRom şi-a propus să pună accent pe performanţă şi să susţină campanii de educare a populaţiei. Una dintre acestea include distribuirea manualului de reciclare pe care l-a creat pentru clasele a
III-a şi a IV-a la cât mai multe şcoli primare. "Puterea exemplului este dată de cei mici, ei sunt locomotiva de a schimba prejudecăţi şi percepţii asupra acestei activităţi", a mai spus directorul EcoRom.