"Special Gold" - substanţă periculoasă

Psihoterapeutul Eugen Hriscu atenţionează că, în lipsa unor reacţii ferme ale autorităţilor, sistemul va intra în colaps. În timp ce cabinetele private se umplu de tineri care consumă cu
regularitate "Special Gold" - substanţă periculoasă, dar perfect legală în România -, autorităţile îşi pasează responsabilitatea, evitând să ia măsuri prin care ar putea salva viaţa multor tineri.
În plus, specialiştii în tratamentul adicţiilor avertizează că sistemul e la un pas de colaps: nu doar toxicomanii sau potenţialii consumatori vor avea însă de suferit, ci întreaga societate. Motivul: netrataţi, dependenţii de droguri sau nu - sunt nu doar viitori hoţi şi tâlhari, ci şi surse de îmbolnăvire în masă cu HIV/SIDA şi hepatita C. "Centrele de tratament sunt supraaglomerate. Nu putem nici să protejăm, nici să informăm populaţia. Autorităţile par să uite că un consumator aflat în tratament e un pericol mai puţin pentru sănătatea publică. Consumul de
droguri e o realitate a tinerilor, e în muzica lor, în filmele lor, pe internet, pe forumuri. Nu putem să mai sperăm că acest lucru va trece", arată, psihoterapeutul Eugen Hriscu.
- Când aţi aflat de sarea de mare numită "Special Gold"?
Eugen Hriscu: În perioada decembrie 2009-ianuarie 2010. Din păcate, din ce ştim noi, mulţi consumatori au 16-17 ani, sunt persoane care n-aveau o problemă cu drogurile înainte. Rudele lor au venit să ceară sfaturi la centrele private, cele de stat fiind deja blocate. "Sarea de baie" care se găseşte în "magazinele de vise" este un subiect serios, părinţii nu trebuie să se panicheze, dar să se informeze, chiar împreună cu copiii lor, asupra efectelor acestei substanţe.
Cât de gravă e situaţia acum?
Din ce ştim, consumul e foarte mare nu numai la nivel de Capitală ci şi în ţară, chiar şi în oraşele mici. Oamenii trebuie să ştie că există pe piaţă un produs care le poate pune sănătatea în pericol. Fiind un drog nou, nu ştim cât de periculos e, dar dacă ne gândim că 4-metylmethcathinone este similară ca structură şi ca efecte cu amfetaminele, riscul e mare. Este adevărat că unii oameni pot să consume şi să menţină un control, dar, în general, amfetaminele le dau dependenţă
psihologică multor consumatori. Mai grav este că nu se ştiu efectele "Special Gold" pe termen lung.
Ce reacţii aţi primit din partea autorităţilor din momentul în care aţi semnalat pericolul legal?
De mai bine de o săptămână, nu am fost contactaţi de nimeni.
ONG-urile au tras semnalul de alarmă, cine face restul?
În momentul de faţă, Internele pot discuta, dar nu pot lua măsuri, Sănătatea nu ia măsuri fiindcă nu are specialişti. Avem nevoie de o autoritate sub directa coordonare a primului-ministru, care să reacţioneze la nivel de politici, să formuleze şi să implementeze proiecte şi să o facă în cel mai scurt timp.
"Special Gold" nu va fi ultima substanţă legală periculoasă, cu siguranţă vor mai apărea şi altele. Trebuie să înţelegem că drogurile sunt o problemă cronică, nu o criză. E la fel ca atunci când faci curat în casă: scoţi aspiratorul în fiecare săptămână. România are nevoie de o instituţie care să urmărească permanent ce se întâmplă: ce mai apare nou în "magazinele de
vise".
"Magazinele de vise" sunt o alternativă la tot ce este ilegal, iar la noi se face o confuzie: credem că ce este legal e mai puţin periculos. Nu putem să mai sperăm că magazinele vor dispărea. Trebuie să găsim cele mai bune moduri de a-i păzi pe tineri de substanţele cele mai rele.
PROIECT LEGISLATIV
Internele pregătesc reînfiinţarea ANA
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) ar putea fi reînfiinţată curând, ca in
stituţie subordonată premierului.
"Există deja un proiect în acest sens, pentru că suntem preocupaţi, în
primul rând, de problemele pe care le ridică tratamentul toxicomanilor,
consilierea şi prevenirea, mai ales în şcoli. Toate acestea pot fi făcute
doar de către specialiştii care lucrau cu Ministerul Sănătăţii (MS) - în
acele centre ale ANA care ar fi trebuit să fie preluate, potrivit legii, de
MS -, şi cu Ministerul Educaţiei. Problema este că, odată desfiinţată
agenţia, în 2009, centrele şi, implicit, tratamentul toxicomanilor au fost
lăsate de izbelişte. Sănătatea nu le-a preluat, iar poliţia ar trebui să
prindă traficanţii şi să combată consumul prin măsuri coercitive, aşa că nu
poate asigura consilierea şi tratamentul zecilor de mii de dependenţi", au
explicat surse din cadrul Internelor.
PREVIZIUNI SUMBRE
Tratarea toxicomanilor, blocată în câteva luni
Fără măsuri rapide şi concrete, sistemul, şi aşa şubred, de tratament şi
consiliere a toxicomanilor se apropie cu paşi mari de colaps.
"În acest moment, centrele sunt supraaglomerate, iar capacitatea lor de a
primi noi pacienţi este aproape zero. Au mai rămas câţiva specialişti în
Antidrog, dar ei sunt foarte puţini. (...) Odată cu desfiinţarea ANA, a
dispărut un partener instituţional cu care se puteau face planificări. Anul
trecut, agenţia trebuia să deruleze, împreună cu organizaţiile
nonguvernamentale, programe în valoare de un milion de euro. Aceşti bani
s-au pierdut. Dacă până în iunie nu vom găsi o soluţie alternativă, cam
toate ONG-urile care oferă servicii pentru consumatori vor trebui să se
închidă", a explicat psihoterapeutul Eugen Hriscu.
Iar potrivit specialiştilor, urmările ar fi mai mult decât dramatice: mai
multe furturi şi tâlhării comise în plină stradă de consumatorii în căutare
de bani pentru doza zilnică - mai ales în Capitală, unde numărul acestora a
fost estimat la 17.000 -, mai mulţi bolnavi de HIV/SIDA şi hepatită C, dar
şi un val de sancţiuni de la UE.