Desemnarea candidaţilor USL pentru preşedinţia Consiliilor Judeţene şi a
primăriilor municipii reşedinţă de judeţ a născut rivalităţi între liberali
şi social-democraţi, fiecare parte susţinând că are propunerea câştigătoare.
Decizia finală urmează să fie luată la centru de co-preşedinţii Uniunii Crin
Antonescu şi Victor Ponta.
Desemnarea candidaţilor USL pentru preşedinţia consiliilor judeţene şi a
primăriilor municipii reşedinţă de judeţ a născut rivalităţi între liberali
şi social-democraţi, fiecare parte susţinând că are propunerea câştigătoare.
Decizia finală urmează să fie luată la centru de co-preşedinţii Uniunii,
Crin Antonescu şi Victor Ponta.
După terminarea sondajelor de opinie la nivelul USL, liderii filialelor PNL,
PC şi PSD au început bătălia pentru impunerea propriilor candidaţi pentru
şefia CJ-urilor şi a primăriilor reşedinţă de judeţ. În şapte judeţe
liberalii şi pesediştii nu vor să facă niciunul pasul înapoi, în vreme ce în
Dolj, bătălia pentru primăria Craiova se dă între trei social-democraţi.
În Bacău, adversitatea dintre social-democratul Viorel Hrebenciuc şi
liberalul Romeo Stavarache urmează să fie decisă la centru. "Candidatul PSD
pentru Consiliul Judeţean are cu 40% mai mult în sondaje decât cel de la
PNL", a declarat, pentru gândul, Hrebenciuc. Preşedintele pesediştilor
băcăuani a precizat că Romeo Stavarache va trebui să se supună datelor din
sondaje şi hotărârii de la centru. "După finalizarea sondajului PSD, eu am
55-60%, în timp ce pentru Primăria Municipiului Bacău, Romeo Stavarache se
află pe primul loc", a adăugat preşedintele CJ, pesedistul Dragoş Benea. Din
cealaltă tabără, Romeo Stavarache susţine că există mari diferenţe între
sondajele realizate de PNL şi cele efectuate de PSD. Mai mult, surse de la
centru au precizat, pentru gândul, că preşedintele PNL Bacău a cerut o
întrevedere cu Crin Antonescu pentru a lămuri situaţia din filiala pe care o
conduce. Pentru funcţia de preşedinte al CJ Bacău, liberalii l-au propus pe
deputatul Ionel Palăr.
Cine ia Ilfov-ul
Vicepreşedintele PSD, Robert Negoiţă, a declarat, pentru gândul, că se află
pe primul loc în sondajul pe care l-a efectuat USL. "Eu voi fi candidatul
Uniunii pentru preşedinţia CJ Ilfov", a precizat Negoiţă. "Nu mă interesează
sondajele lui Negoiţă. El nu va fi niciodată candidatul USL pentru Consiliul
Judeţean Ilfov", a fost reacţia lui Marian Petrache, preşedintele
liberalilor ilfoveni. Acesta susţine că PNL conduce mai multe primării decât
PSD în judeţ şi filiala PNL din Ilfov este una importantă pentru partid.
Se joacă scaunul lui Mocanu
Deşi USL are la nivelul judeţului Buzău unul dintre cele mai bune scoruri
din ţară, există tensiuni între liderii celor două partide. Surse din PSD
ne-au declarat că preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, nu se află în
graţiile conducerii partidului şi că este posibil ca la negocieri această
funcţie să fie cedată liberalilor. Primarul municipiului Buzău, Constantin
Boşcodeală, a precizat că Mocanu se află pe primul loc în intenţia de vot a
buzoienilor. "Preşedintele CJ, Victor Mocanu, are o intenţie de vot de 58%,
în timp ce liberalul Cristinel Bîgiu de 50%", a subliniat Boşcodeală. În
schimb, liberalii susţin că Mocanu are un "bagaj" care poate trage în jos
USL. "Este implicat în scandalul legat de fondurile europene şi de multe
alte afaceri în judeţ", au declarat surse din PNL Buzău.
Ceartă în Moldova
La Iaşi, lupta este în trei între PNL, PSD şi PC. Chiar dacă Gheorghe
Nichita, preşedintele pesediştior ieşeni susţine că în sondaje partidul său
se află pe primul loc şi pentru Consiliul Judeţean şi pentru Primărie,
liberalii nu sunt de acord să cedeze ambele funcţii. Liderul PNL Iaşi Relu
Fenechiu a declarat că nu "este obligatoriu ca primii în sondajele USL să
fie desemnaţi şi candidaţi la primării şi CJ". Liberalul intenţionează să
candideze pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, deţinută în
prezent de Constantin Simirad, fost membru PSD. Şi în lupta pentru Primărie
situaţia nu este clară, deoarece conservatorul (ex-PSD) Tudor Ciuhodaru
ameninţă scaunul lui Gheorghe Nichita.
La Oprişan acasă
Marian Oprişan nu este de acord să cedeze liberalilor vrânceni candidatura
pentru funcţia de primar al municipiului Focşani, la care aspiră liberalul
Nini Săpunaru. Actualul primar Bacinschi Gabriel (PSD) a declarat, pentru
gândul, că nu ştie dacă va mai candida pentru un nou mandat în 2012.
Candidaturile pentru CJ şi Primărie urmează să fie stabilite la centru de
Crin Antonescu şi Victor Ponta.
Scandal în Bănie
Primăria municipiului Craiova este disputată de pesedişti, liberali şi
conservatori. În bătălie s-au înscris pesediştii Olguţa Vasilescu şi Valeriu
Zgonea, Florentin Gust - finul lui Mircea Geoană, ex-PSD, actualmente PC şi
Pavel Badea de la PNL. "Domnul Prioteasa a început să dea prin oraş nişte
fluturaşi în care se spune că cele două partide, PSD şi PNL, vor desemna
candidatul pentru Primăria Craiova. Îi transmit domnului Prioteasa că, dacă
în continuare va merge pe această cale, ne vom comporta şi noi ca un partid
care nu face parte din USL", a declarat Gust, supărat pe fostul şef pe linie
de partid, Ion Prioteasa.
Prahova, între Meleşcanu şi Cosma
Liberalii l-au aruncat în lupta pentru şefia CJ Prahova pe Teodor Meleşcanu,
în contrapondere la actualul preşedinte Mircea Cosma (PSD). Nici pentru
primăria municipiului Ploieşti cele două partide nu s-au înţeles, lucrurile
urmând să fie stabilite la centru, existând candidaţi din partea PNL şi PSD
pentru această poziţie. "În urma sondajului Teodor Meleşcanu se află pe
primul loc pentru CJ, urmat la două procente de Mircea Cosma. La primărie pe
primul loc este actualul primar de la PDL, pe locul doi este Bădescu de la
PSD şi Semcu de la PNL", au declarat pentru gândul surse din USL Prahova.
Vâlcea, operatorii retraşi de pe teren
Tensiunile dintre PNL şi PSD au condus la Vâlcea la retragerea operatorilor
de interviuri din teren. "Au fost probleme şi suspiciuni între cele două
partide", au precizat liderii PNL şi PSD. Surse din USL susţin că situaţia
tinde să intre în normalitate, Ion Câlea fiind propunerea pentru CJ, iar
Emilian Frâncu pentru Primăria Râmnicu-Vâlcea.
Judeţele alese de PSD
Conform protocolului USL, PSD are dreptul să aleagă 21 de judeţe în care să
propună candidaţi pentru CJ-uri. În prezent, pesediştii au 16 şefi de CJ,
urmând să aleagă încă cinci nume care să îi reprezinte la alegerile din
2012. Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Suceava, Neamţ, Iaşi şi Ilfov se numără
printre judeţele unde candidaţii PSD sunt bine poziţionaţi. De altfel,
purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a confirmat că va candida pentru
preşedinţa CJ Bistriţa Năsăud la alegerile din 2012. În Dâmboviţa, senatorul
Adrian Ţuţuianu, a fost prezentat drept candidatul USL pentru Consiliul
Judeţean. În cadrul USL Suceava s-a stabilit prin protocol ca PSD să propună
candidatul pentru Consiliul Judeţean, în timp ce PNL va propune candidatul
pentru Primăria Suceava. Chiar dacă în cadrul PSD s-a vorbit despre
posibilitatea ca social-democraţii să propună mai mult de 21 de nume pentru
preşedinţia Consiliilor Judeţene, liberalii, prin vocea lui Crin Antonescu,
au precizat că se va respecta principiul parităţii stabilit prin Protocolul
USL.
Ce judeţe conduc în prezent
Social democraţii conduc 16 Consilii Judeţene: Teleorman - Liviu Dragnea,
Argeş - Constantin Nicolescu, Prahova - Mircea Cosma, Ialomiţa - Silvian
Ciupercă, Buzău - Victor Mocanu, Brăila - Bunea Stancu, Constanţa - Nicuşor
Constantinescu, Galaţi - Eugen Chebac, Vrancea - Marian Oprişan, Bacău -
Dragoş Benea, Vaslui - Vasile Mihalachi, Vâlcea - Ion Câlea, Dolj - Ion
Prioteasa, Gorj - Ion Călinoiu, Olt - Paul Stănescu, Sălaj - Tiberiu Marc,
în timp ce liberalii se află în fruntea a cinci judeţe: Călăraşi - Răducu
Filipescu, Hunedoara - Mircea Moloţ, Braşov - Aristotel Căncescu, Giurgiu -
Dumitru Beianu, Bihor - Radu Tirle. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea
a declarat pentru gândul că după estimările sale, USL va câştiga între 29 şi
32 de Consilii Judeţene.
Se afișează postările cu eticheta Iasi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iasi. Afișați toate postările
marți, 26 iulie 2011
marți, 23 februarie 2010
Minuni medicale la Iaşi: Operaţie pe creier prin picior
Episoade demne de seriale Discovery se petrec la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. Pacienţii sunt operaţi pe creier printr-o incizie mică la picior. Prin vene se "transportă" la locul leziunii pulbere, gel sau chiar firişoare de platină. Tehnica de operaţie pe creier fără bisturiu poate ţine pacientul în spital şi numai o zi. Cei mai curioşi pot viziona "filmul" operaţiei, în direct, deoarece intervenţia se face şi cu anestezie locală. Chirurgia minim invazivă, fără cuţit, vine de hac afecţiunilor pe creier. Pacienţii care suferă de malformaţii, anevrisme sau hemoragie cerebrală sunt operaţi cu ajutorul tehnologiei moderne, denumită tehnica de cateterizare a vaselor din creier. Totul se face prin artera femurală, de unde se ajunge până la vasele din creier. Practic cu ajutorul unor microcatetere intră în corp în zona coapsei, trec prin vene şi caută leziunile din creier. "Metoda se foloseşte atât ca procedură de diagnoscticare, cât şi pentru tratament. Instrumentele folosite sunt de mare fineţe şi flexibilitate maximă pentru a putea fi ghidate până la locul leziunii din creier. Se face o incizie în artera femurală prin care se intră şi urcăm uşor prin vasele de sânge până la creier. În acelaşi timp se transmit imagini din interiorul corpului şi de la locul bolnav cu ajutorul Razelor X ce fac să se traspună imaginea pe un ecran pe monitor. Acele imagini le urmărim şi le folosim pentru a vedea cum să vindecăm", ne-a explicat dr. Nicoale Dobrin, medicul
care face acest tip de operaţii la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu". "Boalfă" la un vas de sânge din creier, extirpată cu platină. Una dintre afecţiunile rezolvate este anevrismul vascular cerebral, care în termeni expliciţi înseamnă o umflătură, ca o boalfă, pe peretele vascular. O tânără din Iaşi a fost salvată de la hemoragie cerebrala prin intervenţia minim invazivă. A venit la spital cu o durere puternică de cap, iar medicii au descoperit că avea un anevrism într-o zonă greu accesibilă. Medicii neurochirurgi au decis să o supună intervenţiei prin cateterizare pentru a
evita spargerea vasului de sânge. Afecţiunea a fost reparată cu spirale de platină care rămân în creier pentru totdeauna. "La această pacientă care avea anevrism de arteră bazilară, într-o zonă dificil de abordat chirurgical s-a intervenit minim invaziv, iar anevrismul a fost rezolvat cu ajutorul microspiralelor de platină", a adăugat dr. Dobrin. În afară de metal preţios pentru rezolvarea unei tumori se foloseşte şi pulbere sau gel. "Intervenţia noastră este de a opri vascularizarea zonei tumorale şi se opreşte patologia sau de a debloca un vas. Ocluzia vasului
de sânge se face cu microparticule de polivinil care arată ca un fel de pudră. Se mai utilizează şi o substanţă ca un gel care acţionează la fel şi sunt tolerate de organism", completează medicul. Medicul umblă în creier, iar pacientul vede pe ecran. Pe parcursul intervenţiei pacienţii pot urmări ce se petrece în creierul lor. Pentru operaţia prin cateterizare se folosesc aparate de înaltă performanţă, intervenţia pe un pacient făcându-se cu doi medici o dată şi un asistent. "Unele intervenţii nu necesita anestezie totală, doar locală în zona femurală, ca să nu simtă introducerea cateterului. În timpul intervenţiei noi putem vorbi cu pacientul, el poate vedea pe monitoare ce i se întâmplă. Este un avantaj că operaţia nu implică riscurile unei anestezii", a spus dr. Dobrin. O operaţie poate dura între 30 de minute şi o oră şi jumătate, iar perioada de spitalizare a pacientul se reduce la câteva zile, faţă de intervenţia clasică. În schimb operaţia este costisitoare. Numai o spirală de platină costă aproape 2.000 de euro, iar la unele intervenţii se folosesc şi câte cinci sau şase bucăţi. Finanţarea operaţilor pe creier prin această
tehnică se asigură din programul naţional de neurochirurgie endovasculară. Numai în 2009, au fost trataţi sau diagnosticaţi cu ajutorul chirurgiei minim invazive peste 40 de persoane.
care face acest tip de operaţii la Spitalul de Neurochirurgie "N. Oblu". "Boalfă" la un vas de sânge din creier, extirpată cu platină. Una dintre afecţiunile rezolvate este anevrismul vascular cerebral, care în termeni expliciţi înseamnă o umflătură, ca o boalfă, pe peretele vascular. O tânără din Iaşi a fost salvată de la hemoragie cerebrala prin intervenţia minim invazivă. A venit la spital cu o durere puternică de cap, iar medicii au descoperit că avea un anevrism într-o zonă greu accesibilă. Medicii neurochirurgi au decis să o supună intervenţiei prin cateterizare pentru a
evita spargerea vasului de sânge. Afecţiunea a fost reparată cu spirale de platină care rămân în creier pentru totdeauna. "La această pacientă care avea anevrism de arteră bazilară, într-o zonă dificil de abordat chirurgical s-a intervenit minim invaziv, iar anevrismul a fost rezolvat cu ajutorul microspiralelor de platină", a adăugat dr. Dobrin. În afară de metal preţios pentru rezolvarea unei tumori se foloseşte şi pulbere sau gel. "Intervenţia noastră este de a opri vascularizarea zonei tumorale şi se opreşte patologia sau de a debloca un vas. Ocluzia vasului
de sânge se face cu microparticule de polivinil care arată ca un fel de pudră. Se mai utilizează şi o substanţă ca un gel care acţionează la fel şi sunt tolerate de organism", completează medicul. Medicul umblă în creier, iar pacientul vede pe ecran. Pe parcursul intervenţiei pacienţii pot urmări ce se petrece în creierul lor. Pentru operaţia prin cateterizare se folosesc aparate de înaltă performanţă, intervenţia pe un pacient făcându-se cu doi medici o dată şi un asistent. "Unele intervenţii nu necesita anestezie totală, doar locală în zona femurală, ca să nu simtă introducerea cateterului. În timpul intervenţiei noi putem vorbi cu pacientul, el poate vedea pe monitoare ce i se întâmplă. Este un avantaj că operaţia nu implică riscurile unei anestezii", a spus dr. Dobrin. O operaţie poate dura între 30 de minute şi o oră şi jumătate, iar perioada de spitalizare a pacientul se reduce la câteva zile, faţă de intervenţia clasică. În schimb operaţia este costisitoare. Numai o spirală de platină costă aproape 2.000 de euro, iar la unele intervenţii se folosesc şi câte cinci sau şase bucăţi. Finanţarea operaţilor pe creier prin această
tehnică se asigură din programul naţional de neurochirurgie endovasculară. Numai în 2009, au fost trataţi sau diagnosticaţi cu ajutorul chirurgiei minim invazive peste 40 de persoane.
Etichete:
chirurgie,
Iasi,
operatie pe creier,
picior
Abonați-vă la:
Postări (Atom)