PRIMARI JUDETUL SUCEAVA MANDAT 2012 - 2016

Suceava – Ion Lungu PDL Câmpulung Moldovenesc Mihăiţă Negură USL Fălticeni – Cătălin Coman USL Rădăuţi – Aurel Olărean PDL Vatra Dornei – Ilie Boncheş PDL Broşteni – Nicu Chiriac USL Cajvana – Gheorghe Tomăscu USL Dolhasca – Maria Cojocaru PDL Frasin – Marinel Bălan PDL Gura Humorului – Marius Ursaciuc USL Liteni – Tomiţă Onisii PDL Milişăuţi – Mircea Laurus USL Salcea – Ilie Lungu PDL Siret – Adrian Popoiu USL Solca – Hofnar Valeruţ Ţăranu PDL Vicovu de Sus – Gheorghe Schipor USL ..................... Adâncata – Viorel Cucu PDL Arbore – Ionel Hrincescu PDL Baia – Mihai Cârlan PDL Bălăceana – Nichita Babor USL Bălcăuţi – Vasile Ursachi USL Berchişeşti – Zenovia Violeta Ţăran PDL Bilca – Zaharie Rusu PDL Bogdăneşti – Traian Rogojână PDL Boroaia – Vasile Berariu USL Bosanci – Anton Curic PDL Botoşana – Ioan Ghiaţă PDL Breaza – Gheorghe Lesenciuc USL Brodina – Viorel Vasile Melen – independent Buneşti – Gheorghe Beraru USL Burla – Viorel Pintiliuc PDL Cacica – Elena Voloca USL Calafindeşti – Loghin Saviuc USL Capu Câmpului – Gheorghe Cajvan PDL Ciocăneşti – Radu Ciocan PDL Ciprian Porumbescu – Dumitru Nimiţean PDL Cârlibaba – Gabriel Michael Danciu PDL Comăneşti – Grigoraş Păstrăv PDL Cornu Luncii – Gheorghe Fron USL Coşna – Gabriel Pardău USL Crucea – Dorin Rusu USL Dărmăneşti – Dan Chidoveţ PDL Dolheşti – Cătălin Darabă PDL Dorna Arini – Ioan Moraru USL Dorna Candrenilor – Mafteiu Candrea PDL Dorneşti – Gheorghe Luţă PDL Drăgoieşti – Vasile Petroaie USL Drăguşeni – Vasile Cepoi USL Dumbrăveni – Ioan Pavăl USL Fântâna Mare – Vasile Mucileniţa USL Fântânele – Gheorghe Cornea USL Forăşti – Avrămia Brăduţ USL Frătăuţii Noi – Aurel Ştreangă USL Frătăuţii Vechi – Vasile Artimon Ionesi PDL Frumosu – Maftei Tiron PDL Fundu Moldovei – Tudor Ion Zdrob USL Gălăneşti – Liviu Mironescu USL Grămeşti – Vasile Şuleap USL Grăniceşti – Gheorghe Nuţu USL Hânţeşti – Daniel Olaru PDL Hârtop – Toader Grădinariu PDL Horodnic de Jos – Petrică Onică PDL Horodnic de Sus – Gheorghe Sbiera USL Horodniceni – Neculai Florea PDL Iacobeni – Angelica Fădor PDL Iaslovăţ – Ion Cotoară USL Ilişeşti – Florin Avasiloaie PDL Ipoteşti – Dumitru Corjuc PDL Izvoarele Sucevei – Mihail Mechno PDL Marginea – Ioan Onufrei USL Mălini – Petru Nistor PDL Mănăstirea Humorului – Constantin Moldovan – independent Mitocu Dragomirnei – Dănuţ Solcan PDL Moara – Constantin Prodaniuc PDL Moldova Suliţa – Petru Jecalo PDL Moldoviţa – Traian Iliesi PDL Muşeniţa – Filip Niculaev USL Ostra – Oros Ioan USL Panaci – Vasile Cozan USL Păltinoasa – Cristian Dumitru Carpiuc PDL Pătrăuţi – Vasile Breabăn PDL Pârteştii de Jos – Ioan Toma USL Poiana Stampei – Viluţ Mezdrea USL Poieni Solca – Simion Jucan PDL Pojorâta – Bogdan Codreanu PDL Preuteşti – Ion Vasiliu USL Putna – Gheorghe Coroamă USL Rădăşeni – Nicolae Perju PDL Râşca – Ion Bosânceanu USL Sadova – Mihai Constantinescu PDL Satu Mare – Ştefan Cramariuc PDL Siminicea – Gheorghe Haliţă USL Slatina – Ilie Gherman PDL Straja – Vasile Juravle PDL Stroieşti – Mihai Senic PDL Stulpicani – Vasile Ostanschi USL Suceviţa – Dorin Pânzar USL Şaru Dornei – Cătălin Iordache PDL Şcheia – Vasile Andriciuc PDL Şerbăuţi – Cătălin Sănduleac PDL Todireşi – Vasile Avram USL Udeşti – Săvel Botezatu USL Ulma – Marocico Petru – independent Vadu Moldovei – Maricel Iacob USL Valea Moldovei – Constantin Moroşan USL Vama – Nicolai Baltag PDL Vatra Moldoviţei – Virgil Saghin PDL Vereşti – Dănuţ Gavriliuc PDL Vicovu de Jos – Constantin Mutescu PDL Voitinel – Maria Pleşca USL Volovăţ – Ioan Vicol USL Vultureşti – Mihai Grădinaru PDL Zamostea – Vasile Al. Haliuc USL Zvoriştea – Constantin Barariu USL

Lista completă a candidaţilor pentru funcţiile de primar în cele 114 localităţile din judeţul Suceava pentru alegerile locale din 10 iunie 2012 și ... NOII PRIMARI CARE AU CÎȘTIGAT MANDAT PENTRU PERIOADA 2012 - 2016. SUCEAVA Ion Lungu PDL Alexandru Băişanu USL Dan Fănel Dăscălescu Forţa Civică Petru Juravlea PRM Adrian Arămescu PPDD Octavian Moţac Partidul Poporului Adrian Macovei UNPR Cristian Victor Ilie Partidul Verde Ghiorghe Ignătescu PNŢCD CÂMPULUNG MOLDOVENESC Doru Eugen Ciumău PRM Ioan Ţăran PDL Adrian Creciunescu PPDD Mihăiţă Negură USL Ioan Alboi Şandru UNPR Gabriel Constantin Şerban Independent FĂLTICENI Paraschiva Mercore PRM Vasile Tofan PDL Vasile Moroşanu PER Constantin Bulaicon PPDD Gheorghe Cătălin Coman USL Arald Gabriel Drăgan UNPR Ioan Ilişescu Independent RĂDĂUŢI Samoilă Luchian PRM Aurel Olărean PDL Constantin Lazăr PNŢCD Dumitru Ciobotariu PPDD Petru Carcalete USL Traian Andronachi UNPR VATRA DORNEI Ilie Boncheş PDL Serenela Simireanu Timinschi PPDD Rodica Albei Partidul Verde Dorin Grohinschi UNPR Ioan Moraru USL Vasile Mustea Partidul Poporului Mihai Cioată Independent Cezar Ioja Independent BROŞTENI Viorel Dulgheriu PRM Steliean Chirilă PDL Nicolae Chiriac PNL Vasile Rusu PPDD Gheorghe Bălan PSD Nicu Axinia UNPR Constantin Baroiu Independent CAJVANA Gheorghe Iacoban PDL Nechita Savu PPDD Gheorghe Tomăscu USL Filip Mârza UNPR DOLHASCA Ioan Creţu PRM Maria Cojocariu PDL Aurel Daicu PPDD Iulian Ionel Gheorghiţă USL Nicolae Guşetu UNPR FRASIN Constantin Sergiu Sahlean PRM Marinel Balan PDL Ioan Moroşan PPDD Constantin Volanschi USL GURA HUMORULUI Ghiocel Ioan Boghiu PRM Radu Ionuţ Creţuleac PDL Ioan Marius Ursăciuc USL Stelian Simiganovschi UNPR Anilore Plaiu PPDD LITENI Ilie Cristian Gontaru PRM Tomiţă Onisii PDL Constantin Ciubotaru PNL Petrea Hurmuz PPDD Vasile Irinel Costan PSD Petru Tănăsuc UNPR MILIŞĂUŢI Mihai Viţega PDL Vasile Peslar PPDD Mircea Laurus USL Mircia Calinciuc UNPR SALCEA Corneliu Dumitru Ilisăi PRM Ilie Lungu PDL Mircea Belţic Partidul Verde Gabriel Atodiresei PPDD Viorel Lubera USL Florin Cheia UNPR SIRET Vasile Tablan PDL Dorin Florin Fasolă PPDD Adrian Popoiu USL Ilie Enache UNPR SOLCA Gheorghe Pipirigeanu PRM Valeruţ Hofnăr Ţăranu PDL Daniel Florin Romaniuc PPDD Gheorghe Bahan USL Petru Bahan UNPR VICOVU DE SUS Gheorghe P. Schipor PRM Vasile Iliuţ PDL Constantin Ilaş-Rusu PPDD Gheorghe D. Schipor USL Gheorghe Ursachi UNPR Reveca Juravle Nistor Independent Comune: ADÂNCATA Viorel Cucu PDL Petru Girigan PPDD Dorel Filip USL Ioan Lucaci UNPR ARBORE Vasile Vîntu PRM Ionel Hrincescu PDL Gheorghe Mugurel Ciobotariu PPDD Gheorghe Tiron USL BAIA Firuţa Laurenţa Hlihor PRM Petru Ghiocel Diaconiţa PPLC Mihail Cîrlan PDL Romică Şandru PER Constantin Gogu PPDD Nicolae Şcurhan USL BĂLĂCEANA Grigore Melneciuc PDL Ilie Bazga PPDD Nichita Babor USL BĂLCĂUŢI Iulian Petru Chideşa PDL Sănducu Spînu PPDD Vasile Ursachi USL BERCHIŞEŞTI Zenovia Violeta Ţăran PDL Vasile Coca PPDD Andrei Varvaroi USL Laurenţiu Coca UNPR BILCA Zaharie Rusu PDL Ilie Sandu PPDD Corneliu Pamfil Costică Savu USL Vasile Bahnean UNPR BOGDĂNEŞTI Traian Rogojină PDL Constantin Vacariu PPDD Corneliu Solcanu USL Gheorghe Damian UNPR BOROAIA Dumitru Dan Berariu PRM Gheorghe Rusu PDL Alexandru Pei PPDD Vasile Berariu USL Marian Beraru UNPR BOSANCI Ion Donisă PRM Anton Curic PDL Neculai Miron PPDD Constantin Blîndu USL Nistor Găitan UNPR BOTOŞANA Ioan Ghiaţă PDL Gheorghe Ghiaţă PPDD Dorel Sevastian Slevoacă USL BREAZA Petru Ţăran PDL Gheorghe Lesenciuc USL Mihai Misiuc UNPR BRODINA Aurel Simion Cotos PRM Vasile Petru Popescu PDL Vasile Popescu PPDD Ilie Haleţa USL Dorin Juravle UNPR Vasile Viorel Melen Independent BUNEŞTI Gheorghe Beraru PDL Valentin Sărăcuţ PPDD Ioan Dolcean USL Emanuel Zancu UNPR BURLA Gheorghe Papuc USL Nichifor Juravle PPDD Viorel Pintiliuc PDL CACICA Petru Todosi PDL Eduard Dolhaniuc PPDD Elena Boloca USL Călin Mircea Cojocaru Independent CALAFINDEŞTI Vasile Cioban PDL Adrian Frîncu PER Vasile Moloce PPDD Loghin Saviuc USL CAPU CÂMPULUI Gheorghe Cajvan PDL Marcela Elena Bârsan USL CIOCĂNEŞTI Doina Ujică PRM Radu Ciocan PDL Mihail Radu Novac PPDD Gheorghe Tomoiagă USL Maria Vera Varga Independent CIPRIAN PORUMBESCU Dumitru Nimiţean PDL Stanca Moldovan USL CÂRLIBABA Gabriel Michael Danciu PDL Gheorghe Ujică PPDD Ilie Tironiac PSD Constantin Şandru UNPR COMĂNEŞTI Grigoraş Păstrăv PDL Gheorghe Sofian PPDD Ioan Arcadie Vorobchievici USL CORNU LUNCII Petru Vodă PDL Gheorghe Fron USL Ion Ciurlă UNPR COŞNA Ionel Chiforescu PRM Iliuţă Ivan PDL Gavril Pardău USL CRUCEA Elena Zetu PRM Marcel Păvăleanu PDL Grigore Bumbu PPDD Dorin Rusu USL DĂRMĂNEŞTI Dan Chidoveţ PDL Virgil Mateiciuc USL Ilie Briniuc UNPR Gavril Galan PRM Marinela Cristina Daniliuc PPDD DOLHEŞTI Cătălin Gheorghe Darabă PDL Petru Agafiţei USL Costache Albu UNPR Gheorghe Iftode PPDD DORNA-ARINI Liviu Paul Chiriluş PDL Ioan Moraru USL Silviu Răzvan Prelipceanu PPDD Lucian Georgel Ungureanu Partidul Poporului DORNA CANDRENILOR Mafteiu Candrea PDL Daniel Ţîcşa PNL Dănuţ Candrea PSD Gabriela Corina Cozmaciuc PPDD Roman Irimescu Independent DORNEŞTI Gheorghe Luţa PDL Gheorghe Nastasi USL Visarion Gherman PPDD Corneliu Nicolae Furman Independent DRĂGOIEŞTI Adrian Ionel Brădăţan PDL Vasile Petroaie USL Gheorghe Dobrea PPDD DRĂGUŞENI Romică Ghiţu PDL Vasile V. Cepoi USL Vasile A. Cepoi PPDD DUMBRĂVENI Dorin Costel Gafiţescu PDL Ioan Pavăl USL Sorin Bursuc UNPR Neculai Velu Chirica PPDD Petru Zaiţi Independent Cristinel Musteaţă Independent FÂNTÂNA MARE Costică Ştefănoaia PDL Vasile Mucileniţa USL Vasilică Varganici PRM Vasile Ion PPDD FÂNTÂNELE Vasile Hîj PDL Lazăr Petru Nemţoi PNL Gheorghe Cornea PSD Constantin Leonte UNPR Constantin Ursache PRM Corneliu Mănălăchioaiei PPDD Dorel Bejinariu Forţa Civică Lazăr Ion Vezeteu PNŢCD Iulian Cornia PC Mihai Vlad Telescu Independent FORĂŞTI Emil Grigoraş PDL Brăduţ Avrămia USL Constantin Floria PPDD FRĂTĂUŢII NOI Constantin Galan PDL Gheorghe Ştreangă USL Vasile Franciuc UNPR Rodica Lucia Burciu PPDD Sorin Foca Partidul Verde FRĂTĂUŢII VECHI Artimon Vasile Ionesi PDL Aurel Mihalescu USL Gheorghe Cojocar PPDD Dorinel Burciu Partidul Verde FRUMOSU Maftei Tiron PDL Viorel Morari USL Grigore Mihai Vaman UNPR Ilie Negură PPDD FUNDU MOLDOVEI Gavril Ursescu PDL Tudor Ion Zdrob USL GĂLĂNEŞTI Elena Coroamă PDL Liviu Mironescu USL Constantin Balan PRM Dinu Florin Cîrstean PPDD GRĂMEŞTI Mariana Eugenia Nimerschi PDL Vasile Şuleap USL Vasile Andruşcă UNPR Neculai Şuleapă PPDD GRĂNICEŞTI Florea Duţu PDL Sorin Gabriel Simionese PNL Gheorghe Nuţu PSD Gheorghe Chiţan UNPR Ioan Cepuc PRM Ionel Moloce PPDD HÂNŢEŞTI Daniel Olariu PDL Filaret Galan USL Beniamin Duduman UNPR Aurel Atomulesei PPDD Mihai Chiţu Partidul Verde HÂRTOP Toader Grădinariu PDL Ion Hreţcanu USL HORODNIC DE JOS Petrică Onică PDL Gheorghe Popescu USL Gheorghe Buznean UNPR Dan Olenici PPDD HORODNIC DE SUS Gavril Grigorean PDL Gheorghe Sbiera USL Valentin Petrică Luţa UNPR Maria Luţa PRM Ioan Ichim PPDD HORODNICENI Neculai Florea PDL Alexandru Savin USL Dan Iulian Toader UNPR Petru Lemnaru PPDD IACOBENI Angelica Fădor PDL Ciprian Stoleru USL Liviu Cristian Ţăran UNPR Cristian Alexandru Pralea PRM Marian Bogdan Spiru PPDD IASLOVĂŢ Petru Bilaşeschi PDL Ion Cotoară USL Gheorghe Strugari PRM ILIŞEŞTI Florinel Răduţu Avasaloaie PDL Cornel Popovici USL Vasile Fedorovici UNPR Vasile Radu Doboş PPDD IPOTEŞTI Dumitru Corjuc PDL Daniel Nicuşor Danieleţ USL Florin Gheorghe Grămadă UNPR Grigori Horbaniuc PRM Marius Andrei Arămescu PPDD Gheorghe Sandu Brînză Independent Traian Reguş Independent Vasile Ciocan Independent IZVOARELE SUCEVEI Mihail Mechno PDL Ioan Habur USL Valentin Dobranschi PPDD MARGINEA Dumitru Nichitean PDL Ioan Onufrei USL Vasile Balan PPDD Stelian Onufreiciuc PRM Dumitru Lungu Independent Constantin Bodnărescu Independent Petrică Grigorean Independent MĂLINI Petru Nistor PDL Ioan Guguţă USL Vasile Blanaru PPDD MĂNĂSTIREA HUMORULUI Cătălin Ionel Tomaşciuc PDL Vasile Micuţaru USL Adrian Buburuzan UNPR Carolică Bordea PPDD Constantin Moldovan Independent MITOCU DRAGOMIRNEI Dănuţ Solcan PDL Viorel Reziuc USL Viorel Morariu UNPR Ion Vasile Cojocariu PPDD MOARA Constantin Prodaniuc PDL Laurenţie David USL Dorel Constantin Dumitraş UNPR Dumitru Bivol PRM Ioan Ghivnici PPDD Ferdinand Eduard Dziminschi Independent MOLDOVA – SULIŢA Petru Jecalo PDL Vasile Rebenciuc USL Aurel Lazăr PPDD MOLDOVIŢA Traian Iliesi PDL Romeo Cocerhan PNL Niculae Boşutar PSD Gheorghe Vlad PPDD Lucian Constantin Cocerhan Partidul Alianţa Socialistă Sergiu Narcis Prindii PC MUŞENIŢA Gheorghe Iftimie PDL Filip Niculaev USL Marius George Costiuc UNPR Vasile Sacaliuc PRM Radu Florin Tudurean PPDD Gheorghe Prelipcian Independent OSTRA Grigore Coperza PDL Ioan Oros USL Neculai Rotariu UNPR Marin Balaur PRM Dinu Dorneanu PPDD PANACI Andrei Acatrinei PDL Vasile Cozan USL Gheorghe Acatrinei PRM Mircea Marius Ţarcă UNPR Dragoş Alupei PPDD PĂLTINOASA Dumitru Cristian Carpiuc PDL Eduard Rudolf Wendling USL Dănuţ Virgil Ştefănescu PPDD Ioan Pascar PRM PĂTRĂUŢI Vasile Breabăn PDL Dan Varaşciuc USL Ion Hostiuc UNPR Radu Boghean PRM Adrian Isepciuc PPDD PÂRTEŞTII DE JOS Constantin Marcel Strugariu PDL Ioan Pavel Toma USL Lenuţa Strugariu PRM Ilie Todos PPDD Ştefan Strugariu Independent POIANA STAMPEI Gheorghe Ţiganea PDL Viluţ Mezdrea USL Maria Ţăran PPDD POIENI SOLCA Simion Jucan PDL Nicolae Sorin Galiş USL Vasile Slevoacă UNPR Nicolae Filimon PPDD POJORÂTA Ioan Bogdan Codreanu PDL Gabriel Corşoreanu USL Radu Burduhos PPDD PREUTEŞTI Adrian Aniţa PDL Ion Vasiliu USL Dorin Alexandru PPDD PUTNA Corneliu Popa PDL Gheorghe Coroamă USL Vasile Chitriuc PPDD RĂDĂŞENI Neculai Perju PDL Paul Buhlea USL Constantin Vataman UNPR Ioan Mercore PRM Mihai Şoldănescu PPDD RÂŞCA Neculai Rusu PDL Ion Bosînceanu USL Gheorghiţă Handragel UNPR Ştefan Andrei PRM Costică Iftimescu PPDD Aurel Sbîrn Independent SADOVA Mihai Constantinescu Otcu PDL Vladimir Petrişor Zbranca Luncan PNL Gheorghe Rusu PSD Iulian Coca UNPR Nistor Zbranca PPDD Mirela Zbranca PRM Constantin Burcea Partidul Poporului SATU MARE Ştefan Valerian Cramarciuc PDL Toader Adrian Lavric ACD (PNL+PC) Dumitru Jurovschi PSD Ion Florean UNPR Constantin Balan PRM Stejărel Florin Duceac PPDD Silvestru Rădăuţi Bălan PER SIMINICEA Ştefan Clim PDL Gheorghe Haliţă USL Vasile Clim UNPR Gheorghe Hluşcă PRM Ioan Boicu PPDD Dumitru Stanciu Partidul Verde SLATINA Ilie Gherman PDL Petre Simeria PNL Gavril Niculeasa PSD Benone Cojocariu PRM Dorin Moroşanu PPDD STRAJA Vasile A. Juravlea PDL Vasile D. Juravlea USL Gheorghe Popescu UNPR Dorin Ioan Popescu PRM STROIEŞTI Mihai Senic PDL Ion Băiţan USL Gheorghe Scheuleac UNPR Constantin Ilciuc PPDD STULPICANI Vasile Cotlarciuc PDL Vasile Ostanschi USL Isidor Răcilă UNPR Ioana Catrinari PRM Marcel Scheuleac PPDD SUCEVIŢA Ionel Marcel Dorel Vatamaniuc PDL Dorin Ioan Pînzar USL Vasile Bujanovschi UNPR Pintilei Jolobai PRM Constantin Aurel Ştirbu PPDD ŞARU DORNEI Ioan Cătălin Iordache PDL Cristian Sfîca USL Dumitru Iordache PRM Tudor Iordache PPDD ŞCHEIA Vasile Andriciuc PDL Ioan Scotniţchi PNL Nicolai Reuţi PSD Dan Cornel Motoveleţ UNPR Gheorghe Păcurari PRM Mihai Sfecliş PPDD Gheorghiţă Ciot PNŢCD ŞERBĂUŢI Cătălin Sănduleac PDL Mihai Rebenciuc PNL Constantin Corniciuc PSD Florin Maciuc UNPR Gheorghe Marici PPDD TODIREŞTI Mugurel Bocancea PDL Gheorghe Rudnic PNL Vasile Avram PSD Ioan Popescu UNPR Mircia Tanasan PRM Gheorghe Crăciunescu PPDD Petrică Gabor PNŢCD Gherasim Constantin Ciocîrlan Independent Dragoş Straton Independent UDEŞTI Mihai Morariu PDL Aurel Jescu PNL Săvel Viorel Botezatu PSD Daniel Viziteu UNPR Gheorghe Morari PPDD Mihai Arseni PNŢCD ULMA Constantin Vlad Cobeleţa PDL Mircea Ihnatiuc USL Vasile Marocico UNPR Dumitru Iamniţchi PRM Daniel Marius Chimiuc PPDD Nicolai Ciocan Uniunea Ucrainenilor din România Petru Marocico Independent VADU MOLDOVEI Vasile Sofronie PDL Maricel Iacob USL Ionel Cantoriu UNPR Traian Sandu PRM Constantin Burlacu PPDD Romică Buta Independent VALEA MOLDOVEI Vasile Floriştean PDL Constantin Moroşan USL Nicolai Floriştean UNPR Vasile Popescu PPDD VAMA Nicolai Baltag PDL Gheorghe Moroşan USL Ioan Balmoş UNPR Vasile Axentoi PRM Petru Preutescu PPDD VATRA MOLDOVIŢEI Virgil Saghin PDL Gheorghiţă Trufan PNL Gelu Gheorghe Clitnovici PSD Candiano Aristide Breabăn UNPR Gheorghe Vereha PPDD VEREŞTI Dănuţ Gavriliuc PDL Constantin Tololoi PSD Ioan Maxim PNL + Partidul Poporului Ghiorghe Tabără UNPR Dumitru Neamţu PRM Elena Jescu PPDD Vasilică Tabără PNDC Dorel Luchian Partidul Alianţa Socialistă VICOVU DE JOS Vasile Petruneac PDL Gheorghe Corneliu Carcea PNL Ionel Pleşca PSD Gheorghe Şorodoc PPDD Constantin Mutescu Independent VOITINEL Ion Hură PDL Maria Pleşca USL Gheorghe Coroamă PPDD VOLOVĂŢ Ioan Halip PDL Ioan Vicol USL Dragoş Hîj UNPR Gavril Covali PPDD Andrei Maloş Partidul Poporului Mitică Dorobanţu PER VULTUREŞTI Mihai Grădinariu PDL Mihai Iftime PNL Cornel Salamaha PSD Alexandru Vieru UNPR Marcel Moroşanu PPDD Corina Elena Ciubotariu PC Ioan Crăciun Independent ZAMOSTEA Vasile Gh. Haliuc PDL Vasile Al. Haliuc USL Dumitru Ciubotariu PER Marian Cojocaraşu PPDD ZVORIŞTEA Virgil Sfichi PDL Constantin Barariu USL Traian Naharniuc PPDD ............................................................................................ Suceava – Ion Lungu PDL Câmpulung Moldovenesc Mihăiţă Negură USL Fălticeni – Cătălin Coman USL Rădăuţi – Aurel Olărean PDL Vatra Dornei – Ilie Boncheş PDL Broşteni – Nicu Chiriac USL Cajvana – Gheorghe Tomăscu USL Dolhasca – Maria Cojocaru PDL Frasin – Marinel Bălan PDL Gura Humorului – Marius Ursaciuc USL Liteni – Tomiţă Onisii PDL Milişăuţi – Mircea Laurus USL Salcea – Ilie Lungu PDL Siret – Adrian Popoiu USL Solca – Hofnar Valeruţ Ţăranu PDL Vicovu de Sus – Gheorghe Schipor USL Adâncata – Viorel Cucu PDL Arbore – Ionel Hrincescu PDL Baia – Mihai Cârlan PDL Bălăceana – Nichita Babor USL Bălcăuţi – Vasile Ursachi USL Berchişeşti – Zenovia Violeta Ţăran PDL Bilca – Zaharie Rusu PDL Bogdăneşti – Traian Rogojână PDL Boroaia – Vasile Berariu USL Bosanci – Anton Curic PDL Botoşana – Ioan Ghiaţă PDL Breaza – Gheorghe Lesenciuc USL Brodina – Viorel Vasile Melen – independent Buneşti – Gheorghe Beraru USL Burla – Viorel Pintiliuc PDL Cacica – Elena Voloca USL Calafindeşti – Loghin Saviuc USL Capu Câmpului – Gheorghe Cajvan PDL Ciocăneşti – Radu Ciocan PDL Ciprian Porumbescu – Dumitru Nimiţean PDL Cârlibaba – Gabriel Michael Danciu PDL Comăneşti – Grigoraş Păstrăv PDL Cornu Luncii – Gheorghe Fron USL Coşna – Gabriel Pardău USL Crucea – Dorin Rusu USL Dărmăneşti – Dan Chidoveţ PDL Dolheşti – Cătălin Darabă PDL Dorna Arini – Ioan Moraru USL Dorna Candrenilor – Mafteiu Candrea PDL Dorneşti – Gheorghe Luţă PDL Drăgoieşti – Vasile Petroaie USL Drăguşeni – Vasile Cepoi USL Dumbrăveni – Ioan Pavăl USL Fântâna Mare – Vasile Mucileniţa USL Fântânele – Gheorghe Cornea USL Forăşti – Avrămia Brăduţ USL Frătăuţii Noi – Aurel Ştreangă USL Frătăuţii Vechi – Vasile Artimon Ionesi PDL Frumosu – Maftei Tiron PDL Fundu Moldovei – Tudor Ion Zdrob USL Gălăneşti – Liviu Mironescu USL Grămeşti – Vasile Şuleap USL Grăniceşti – Gheorghe Nuţu USL Hânţeşti – Daniel Olaru PDL Hârtop – Toader Grădinariu PDL Horodnic de Jos – Petrică Onică PDL Horodnic de Sus – Gheorghe Sbiera USL Horodniceni – Neculai Florea PDL Iacobeni – Angelica Fădor PDL Iaslovăţ – Ion Cotoară USL Ilişeşti – Florin Avasiloaie PDL Ipoteşti – Dumitru Corjuc PDL Izvoarele Sucevei – Mihail Mechno PDL Marginea – Ioan Onufrei USL Mălini – Petru Nistor PDL Mănăstirea Humorului – Constantin Moldovan – independent Mitocu Dragomirnei – Dănuţ Solcan PDL Moara – Constantin Prodaniuc PDL Moldova Suliţa – Petru Jecalo PDL Moldoviţa – Traian Iliesi PDL Muşeniţa – Filip Niculaev USL Ostra – Oros Ioan USL Panaci – Vasile Cozan USL Păltinoasa – Cristian Dumitru Carpiuc PDL Pătrăuţi – Vasile Breabăn PDL Pârteştii de Jos – Ioan Toma USL Poiana Stampei – Viluţ Mezdrea USL Poieni Solca – Simion Jucan PDL Pojorâta – Bogdan Codreanu PDL Preuteşti – Ion Vasiliu USL Putna – Gheorghe Coroamă USL Rădăşeni – Nicolae Perju PDL Râşca – Ion Bosânceanu USL Sadova – Mihai Constantinescu PDL Satu Mare – Ştefan Cramariuc PDL Siminicea – Gheorghe Haliţă USL Slatina – Ilie Gherman PDL Straja – Vasile Juravle PDL Stroieşti – Mihai Senic PDL Stulpicani – Vasile Ostanschi USL Suceviţa – Dorin Pânzar USL Şaru Dornei – Cătălin Iordache PDL Şcheia – Vasile Andriciuc PDL Şerbăuţi – Cătălin Sănduleac PDL Todireşi – Vasile Avram USL Udeşti – Săvel Botezatu USL Ulma – Marocico Petru – independent Vadu Moldovei – Maricel Iacob USL Valea Moldovei – Constantin Moroşan USL Vama – Nicolai Baltag PDL Vatra Moldoviţei – Virgil Saghin PDL Vereşti – Dănuţ Gavriliuc PDL Vicovu de Jos – Constantin Mutescu PDL Voitinel – Maria Pleşca USL Volovăţ – Ioan Vicol USL Vultureşti – Mihai Grădinaru PDL Zamostea – Vasile Al. Haliuc USL Zvoriştea – Constantin Barariu USL

EURO, BANG, BUNGA BUNGA ...

„Asa se termina drumul euro – nu cu un «bang», ci cu «bunga bunga». Pana nu de mult, liderii europeni insistau ca Grecia ar putea si ar trebui sa ramana in zona euro in timp ce isi plateste datoriile complet. Acum, cand Italia este pe punctul de a se prabusi, e foarte dificil de crezut ca euro va supravietui", spune Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, intr-un articol de opinie din The New York Times. Alftel spus, sfarsitul monedei unice va sta sub semnul „bunga bunga”, termen folosit pentru a descrie orgiile sexuale pe care le gazduia Silvio Berlusconi, care a demisionat pe 12.XI.2011 de la conducerea Guvernului italian. Krugman spune ca incercarea de a crea o moneda europeana comuna a fost una dintre acele idei care a reusit sa treaca peste orice linie ideologica. “Ea a fost intampinata cu bucurie de americanii de dreapta, dar si de britanicii de stanga, pe cand conservatorii englezi s-au opus, considerand-o un pas spre o Europa social-democratica”, afirma economistul. Euro a fost pusa sub semnul intrebarii si de americanii liberali care s-au temut ca tarile nu vor putea sa foloseasca politicile monetare si fiscale in lupta contra recesiunii. Acum, ca proiectul euro este pe cale sa se prabuseasca, ce ar trebui sa invatam?, scrie Krugman, argumentand ca a auzit doua idei, ambele false. Prima este ca problemele Europei reflecta, in general, esecul statelor cu o politica de protectie sociala puternica, iar a doua - criza din Europa impune o fiscalitate austera iminenta in SUA. Cu privire la prima idee Krugman admite ca toate tarile europene ofera beneficii sociale mai generoase, dar da exemplul Suediei si al Canadei, tari recunoscute pentru asistenta sociala ridicata, care au reusit totusi sa slabeasca din puterea crizei. Mai mult decat atat, economistul afirma ca daca ne uitam in lume, putem observa ca factorul determinant pentru dobanda-cheie nu este nivelul datoriei, ci cel al imprumuturilor in moneda proprie. Un exemplu in acest sens il reprezinta Japonia, care are datorii mai mari decat Italia, dar si Marea Britanie, ale carei perspective fiscale arata mai rau in comparatie cu cele ale Spaniei. “Ceea ce s-a intamplat este ca, intrand in zona euro, Spania si Italia s-au redus la statutul de tari din lumea a treia care trebuie sa se imprumute in moneda altuia, cu tot cu lipsa de flexibilitate care decurge de aici”, explica Paul Krugman. Tarile din zona euro pot face subiectul intreruperilor de capitalizare, in conditiile in care ele nu pot tipari bani, nici macar in stare de urgenta. “Iar rezultatul este ceea ce vedeti acum”, subliniaza economistul. America, pe de alta parte, se imprumuta in dolari, motiv pentru care nu are aceeasi problema. Krugman atrage atentia asupra esecului masurilor de austeritate peste tot unde au fost aplicate si avertizeaza sa ne ferim de acei ideologi care incearca sa transforme criza in functie de propriile agende. “Daca ii ascultam pe acei ideologi, vom sfarsi cu totii prin a ne face propriile probleme, diferite de cele ale Europei, dar cel putin la fel se grave”, conchide economistul.

10 MILIARDE DE EURO AU ROMANII IN BANCILE ELVETIENE

Valoarea evaziunii fiscale este de 10% din PIB, asta insemnand 12 miliarde de euro !!!
Impozitul pe marile averi e un vis oniric in Romania. In Dorobanti esti ca la Monte Carlo cu aceste masini luxoase majoritatea decapotabile, care trag langa nenumaratele cafenele unde misuna celebra fauna de Dorobanti. Niciuna din acele masini, folosite de catre copii nu sunt luate pe persoana fizica, multe sunt luate in leasing pe anumite firme, din offshore-uri prin Cipru. O masura buna a fost data de Dinu Patriciu: mai baieti aduceti-va banii inapoi, acei 10 miliarde de euro depusi de romani in Elvetia, nu va intrebam de unde ati facut banii, dar platiti macar taxa de 10%. Acesta ar fi sloganul: Baieti, albiti-va banii!", a declarat Dan Matei Agathon. Cei mai multi bani se pierd la produsele accizabile, unde frauda este combinata - accize plus TVA. De asemenea, doua sectoare contaminate de evaziune sunt reprezentate de comertul cu produse agricole si micul comert - serviciile. Cu toate acestea exista si zone in care evaziunea fiscala este zero: la utilitati, hipermarketuri si supermarketuri si mall-uri. In Romania, daca cineva poate sa sustraga si sa nu plateasca taxe, nu le va plati. Legea trebuie impusa si trebuie sa se faca actiuni concentrate. La noi sunt actiuni atat de punctuale incat iti dau impresia ca se intampla fiindca cineva a suparat pe altcineva. O gasca s-a suparat pe alta gasca si uite asa si-o platesc unul altuia. Au facut arestari masive in vami, unde se spune ca vamesii protejau comertul ilegal cu tigari. Cantitatile cele mai mari nu se aduc cu portbagajul ci cu containerul, cu tirul sau cu trenul.
"Nu exista popor care sa se fi nascut civilizaT. Gradul de civilizatie al oricarui popor e direct proportional cu marimea sanctiunilor si cu certitudinea aplicarii lor.
Daca te prinde cu tigari pe frontiera se cheama contrabanda si primesti pedepse mai mari. Daca te prinde cu o fabrica de tigari clandestina in interiorul tarii, nu mai sunt aceleasi pedepse, sunt mai mici fiindca nu mai e contrabanda, e doar evaziune", sublinieaza avocatul. De aceea reducerea gradului de coruptie este primul pas care trebuie facut. Mai mult, cresterea TVA-ului nu trebuia realizata atata timp cat autoritatile nu aveau instrumenetle necesare care sa impuna respectarea legii. "Astfel, au marit instrumentele pentru evazionisti. Veniturile la bugetul de stat au crescut fiindca mai sunt cativa prosti care platesc. Potrivit consultantului financiar Ionel Blanculescu, evaziunea fiscala poate fi combatuta doar prin coordonarea actiunilor de lupta impotriva evaziunii fiscale. In opinia acestuia, una din cele mai mari gafe este mentinerea Gardei Financiare si a Autoritatii Vamale la Ministerul Finantelor. "E cel mai mare conflict de interese. Garda Financiara este obligata sa controleze toate administatiile financiare din tara. Avem nevoie de o legislatie pe masura si de o institutie foarte puternica in persoana Garzii Financiare, care ar trebui sa colaboreze cu ANAF, nu sa fie subordonata acestei institutii. Pentru a fi eficienta, Garda Financiara trebuie scoasa din cadrul Ministerului Finantelor Publice", a declarat Ionel Blanculescu.
"La noi toate circuitele sunt descoperite. Pe Marea Neagra se face evaziune, pe Dunare, prin aer, peste tot. Din acest motiv pierdem miliarde de euro. Sectoarele unde se face cea mai mare evaziune fiscala sunt: produse petroliere, tigari, cafea, bauturi alcoolice, operatiuni de import-export, comert cu lemn, comert cu metale. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al CONPIROM, Dan Matei Agathon spune ca valoarea evaziunii fiscale in Romania este de 30% din PIB. In opinia acestuia, atata timp cat accizele si taxele depasesc pretul de productie al unui pachet de tigari, va exista contrabanda cu tigari in Romania. "Anul trecut, contrabanda cu tigari reprezenta peste 1 miliard de euro, ceea ce este extraordinar de mult, bani suficienti pentru o crestere a salariilor, cat si pentru ameliorarea pensiilor. In Romania, orice minune tine trei zile. In piata Obor, distinsi cetateni minoritari vand tigari aduse din Basarabia cu preturi care sfideaza orice concurenta. Solutia exista: aducerea la vami a unor vamesi straini din UE. Sa vina vamesi italieni, austrieci si lucrurile ar fi sub control", a declarat Agathon. "Trebuie sa ai orbul gainilor sa nu constati ca in centrul Bucurestiului gasesti numai automobile luxoase. O masina middle-class este in jur de 20.000 de euro, masina pe care ar trebui sa si-o permita, intr-o tara normala, orice reprezentant al clasei mijlocii. Marea problema este in ceea ce priveste masinile care depasesc 150.000-200.000 de euro - Bugatti, Rolls Royce, Maserati, Ferrari. Impozitul pe marile averi e un vis oniric in Romania. In Dorobanti esti ca la Monte Carlo cu aceste masini luxoase majoritatea decapotabile, care trag langa nenumaratele cafenele unde misuna celebra fauna de Dorobanti". Potrivit lui Agathon, niciuna din acele masini, folosite de catre copii nu sunt luate pe persoana fizica, multe sunt luate in leasing pe anumite firme, din offshore-uri prin Cipru. "O masura buna a fost data de Dinu Patriciu: mai baieti aduceti-va banii inapoi, acei 10 miliarde de euro depusi de romani in Elvetia, nu va intrebam de unde ati facut banii, dar platiti macar taxa de 10%. Acesta ar fi sloganul: Baieti, albiti-va banii!", a mai subliniat Agathon. De aceesi parere este si avocatul Gabriel Birisi care mai adauga faptul ca foarte multi romani care au masini scumpe, ca Tuareg sau Cayenne, stau in apartamente din blocuri comuniste. "Anul trecut s-a facut mare tam-tam cand au fost introduse masurile de control indirect. Asta inseamna ca poate compara nivelul cheltuielilor cu nivelul veniturilor si daca sunt discrepante trimit controlul si trebuie sa justifici sumele.
Eficienta acestor masuri a fost contrazisa chiar de autoritati. Ca sa stii daca omul acela e in culpa sau nu, trebuie sa stii cat a avut la inceputul perioadei.

"Viata Nu inseamna sa astepti ca furtunile sa treaca.Ci sa inveti sa dansezi in ploaie "

CE PRIMESC EU ASTAZI DE LA PRIETENUL CEZAR STRATON:
Adevaratul sens al cuvintelor:
Iubire
Durere
Inocenta
Plecare
Suferinta
Singuratate
Respect
Compasiune
Prietenie
Muzica
Răbdare Rabdare
Eliberare
Cel mai bun Prieten
Divin ...
"Viata Nu inseamna sa astepti ca furtunile sa treaca.Ci sa inveti sa dansezi in
ploaie "

TARE, TARE : i BOC 2 .... !!!

Criza din 2011 este în schimb o problemă care pleacă de sus în jos. Guvernele nu sunt în stare să stimuleze economiile şi să-şi pună lucrurile în ordine, iar comunităţile de business şi cele financiare şi-au pierdut încrederea în ele. Repet GUVERNUL BOC, BASESCU, UDREA, , GUVERUL PDL……..
Presedinte (inca ! DIN PACATE...) Traian Basescu a declarat, astazi, ca nu ar trebui folosit cuvantul "criza" in actualul context si a adaugat ca nu crede ca se poate "vorbi inca despre o criza, ci despre reactii economica… ei da. O reactie ar face Udrea cu Cocos si Boagiu cu Berceanu si cu Bercea Mondial….
Chiar daca esti sau nu fan Apple, este greu sa nu fii de acord ca Steve Jobs, seful companiei, este un personaj foarte carismatic si persuasiv cand vine vorba de discursuri in public. Dar cum ar fi, de exemplu, ca Steve Jobs sa-l convinga pe Traian Basescu de utilitatea unei solutii minune anti-criza”?

AM ALUNITE PE UMAR SI... MA INGRIJOREZ

Fiecare dintre noi sau aproape fiecare, avem pe piele alunite care uneori dau un aspect sarmant fetei sau corpului, alteori deformeaza, uratesc. Ce este de facut? Din ce cauza apar alunitele? Cum se trateaza ele? Alunitele sunt recunoscute a fi micile excrescente pigmentate la nivelul pielii. In realitate, aceste alunite sunt de regula tumor benigne si sunt de mai multe feluri: nevii care sunt deformitati circumscrise ale pielii de origine embrionara sau evolutiva care survin la orice varsta dar mai frecvent la tineri, si evolueaza lent. Mai exista nevi tuberosi sub forma unor ridicaturi din planul pielii cu suprafata ca un bob de zmeura sau de mura. Papiloamele sau fibroamele sunt alunitele care apar in jurul decolteului in general, dupa varsta de 40 de ani si nu in ultimul rand, mai exista o multitudine de alunite vasculare, glandulare, in functie de tesutul din care ele se dezvolta. Aparitia lor nu trebuie sa ne alarmeze dar este bine sa consultam un medic dermatolog pentru a primi indicatiile corespunzatoare. Alunitele survin si din multitudinea de factori genetici, proprii fiecarui individ in parte, apoi pot aparea si din cauza gradului de expunere la soare, al stilului de viata, anumite afectiuni interne dar si modul de ingrijire a pielii. Nu excesul de alunite trebuie sa ne alarmeze, ci schimbarea sau modificarea aspectului lor. Cele aparute la varsta adulta se pot incadra in riscul de precancere sau cancere cutanate. Traumatizarea sau ruperea unei alunite nu inseamna ca induce imediat aparitia cancerului de piele.
Semnele care ar trebui sa ne ingrijoreze sunt atunci cand o alunita ne da o senzatia de mancarime sau de usoara jena si isi schimba aspectul. Un factor favorizant in aparitia cancerelor de piele il constituie expunerea neadecvata si dozata la soare. Acest lucru inseamna ca in functie de tipul de piele, se vor folosi creme sau lotiuni de fotoprotectie atunci cand se face plaja, se vor evita orele de varf ale radiatiilor UV si se va adapta imbracamintea (palarii cu boruri largi, tricouri, mai ales la copii si la persoane cu pielea sensibila la soare). Daca o persoana are alunite, intr-o zona a corpului care vine in contact frecvent cu o imbracaminte prea stransa sau accesoriu (curea de ceas, curea de pantaloni, marginea sutienului, etc.) se recomanda indepartarea preventiva a alunitei. Stilul de viata sanatos previne in general multe boli, dar printre ele si cancerul de piele.
Daca un asmenea caz se prezinta din timp la doctor, solutia este indepartarea chirurgicala si problema poate fi considerata ca si rezolvata. Daca prezentarea la medic se amana, atunci rezectia chirurgicala nu mai poate garanta vindecarea si dupa cum se stie, cancerul de piele este foarte agresiv. Consultant: Dr. Olsavszky Rozalia, Dermatolog, Doctor in stiinte medicale

BALCIC - "INIMA REGINEI MARIA LA BALCIC 2011"

FESTIVAL 09-12 SEPTEMBRIE - "INIMA REGINEI MARIA LA BALCIC 2011"

In perioada 9 -12 septembrie 2011 se va desfasura in orasul bulgar Balcic, Festivalul "Inima Reginei Maria". Evenimentul, ajuns la cea de a doua editie, isi propune omagierea personalitatii Reginei Maria a Romaniei in cadrul unei manifestari cu profil cultural-elitist. Pe parcursul a trei zile, in zona cunoscuta odinioara sub numele Coasta de Argint, turismul cultural, materializat prin vizitarea locurilor dragi Reginei Maria, se va imbina cu o componenta spirituala reprezentata prin: muzica, dans, teatru, expozitii.

BASESCU SE LEAPADA DE CRIZA ... - OARE NU SE LEAPADA SI DE SATANA ?

Basescu se leapada de CRIZA: Nu trebuie folosit acest cuvant. Bursele isi vor reveni.

Presedinte (inca ! DIN PACATE...) Traian Basescu a declarat ca nu ar trebui folosit cuvantul "criza" in actualul context, fiind vorba despre o reactie a pietelor la unele decizii neconvingatoare luate atat in SUA cat si in Europa, el aniticipand ca in zilele urmatoare bursele isi vor revenI. "As vrea sa fac o precizare la formularile din mass-media. Se pare ca placerea presei a fost sa anunte o intalnire de criza la Palatul Cotroceni. Vreau sa stiti ca n-a fost nicio intalnire de criza. Pur si simplu a fost o intalnire intre institutii cu responsabilitati pentru a face o analiza a evolutiilor situatiei de pe pietele internationale si pentru a incerca sa pozitionam efectele asupra Romaniei in contextul international pe care il cunoasteti cu totii", a spus Basescu. El a adaugat ca, cel putin in acest moment, nu ar trebui utilizat cuvantul "criza". "Cel putin in momentul de fata n-ar trebui sa utilizam cuvantul «criza». Nu mi-e frica de acest cuvant, dar deocamdata asistam la o reactie a pietei la decizii probabil neconvingatoare atat in SUA cat si in Europa", a spus Basescu. El a adaugat ca nu crede ca se poate "vorbi inca despre o criza, ci despre reactii" "Probabil ca in zilele urmatoare se va confirma aprecierea pe care o fac printr-o revenire a burselor, atat in SUA cat si in Europa", a spus el.
El a mai spus ca face un apel catre partide, in special cele de la guvernare, ca, in actualul context, sa se concentreze spre mentinerea stabilitatii si sa nu alunece spre populism, adica spre promisiuni legate de cresteri de salarii. Potrivit lui Traian Basescu, dupa discutiile de la Cotroceni despre situatia economica globala, s-a stabilit ca solutia corecta pentru Romania este continuarea programelor de restructurare si consilidare fiscala convenite cu FMI, UE si BM. Declaratiile au fost facute dupa Intalnirea de lucru de la Cotroceni la care au participat seful statului, premierul, guvernatorul BNR, ministrul Finantelor Publice si presedintele Consiliului Fiscal. La intalnire au mai participat Gheorghe Gherghina si Bogdan Dragoi, secretari de stat in Ministerul Finantelor si Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Discutiile au avut ca tema situatia economica globala.

CRIZA ECONOMICA DIN 2008 SI CEA DIN AUGUST 2011 !!!

Mulţi investitori şi bancheri au impresia că zilele acestea trăiesc un deja-vu: criza financiară din 2008 se repetă, iar retrogradarea ratingului de credit al SUA de la AAA la AA+ echivalează cu prăbuşirea sistemului bancar de investiţii de acum trei ani.
Singura asemănare între aceste două crize este că pieţele au intrat în panică şi au luat-o în jos. În rest, există trei diferenţe fundamentale între crizele economice din 2008 şi 2011. Prima diferenţă şi cea mai evidentă este că cele două crize au origini complet diferite. Cea din 2008 a pornit de jos în sus: de la cumpărătorii super-optimişti de locuinţe, criza a urcat la mecanismul "securities" de pe Wall Street, cu ajutorul firmelor de rating, şi a sfârşit prin infectarea întregii economii globale. Recesiunea a fost cauzată atunci de colapsul sistemului financiar Criza din 2011 este în schimb o problemă care pleacă de sus în jos. Guvernele nu sunt în stare să stimuleze economiile şi să-şi pună lucrurile în ordine, iar comunităţile de business şi cele financiare şi-au pierdut încrederea în ele. Drept urmare, cheltuielile şi investiţiile sectorului privat s-au redus drastic, cauzând un cerc vicios care a dus la şomaj ridicat şi la o creştere economică greoaie.

De data aceasta, băncile şi pieţele sunt victimele, nu răufăcătorii.

A doua mare diferenţă este poate cea mai importantă, scrie WSJ. Până în 2008, companiile financiare şi populaţia s-au desfătat cu credite ieftine, iar când balonul s-a spart, scăderea a provocat un şoc masiv. În 2011, problema se pune tocmai invers: stagnarea economică îndeamnă companiile şi cetăţenii să-şi pună banii cash deoparte, să stea departe de datorii, ceea ce a dus la un consum redus şi la investiţii anemice. A treia diferenţă se găseşte în soluţionarea acestor crize. În 2008, catastrofa avea o soluţie simplă, dar dureroasă: guvernele au fost nevoite să intervină şi să injecteze lichidităţi în rate cu dobânzi scăzute, în bailout-uri pentru bănci şi în economie. Un oficial al Trezoreriei SUA a rezumat totul astfel: "O să ţinem spatele pentru toţi". Soluţia aceasta a costat guvernele din întreaga lume peste 1 trilion de dolari. Nu a fost corect faţă de cetăţenii care plătesc taxe şi impozite şi care au plătit pentru păcatele altora, dar s-a reuşit evitarea unei depresiuni globale. În 2011, o astfel de soluţie nu mai există. Problema nu mai este lipsa de lichidităţi - companiile americane stau cu teancuri record de bani la saltea. Datoriile companiilor şi ale cetăţenilor nu sunt ieşite din comun. Problema reală este o lipsă cronică de încredere din partea actorilor financiari, atât între ei, cât şi faţă de abilitatea guvernelor de a reporni creşterea economică. Armele din 2008 nu mai funcţionează acum. Chiar dacă băncile centrale ar începe din nou să pompeze bani în economie, cu o asemenea abundenţă de cash deja existentă, nu ar folosi la nimic. În aceste zile, marile companii dau fuga la bănci să-şi pună la adăpost fondurile în exces, în conturi sigure. La fel, investitorii nu sunt convinşi să se pună în mişcare doar pentru că Trezoreria SUA sau Banca Centrală Europeană mai aruncă în piaţă câteva miliarde. Pentru a ieşi din impasul de acum, pieţele trebuie să se bazeze pe propriile puteri sau să-i aştepte pe politicieni să ia măsuri radicale pentru a porni creşterea economică. Soluţia din partea pieţelor nu este imposibilă, arată analiza WSJ. La un moment dat, preţurile investiţiilor vor ajunge atât de jos, încât vor reaprinde "spiritul animalic" al investitorilor şi companiilor. Warren Buffett le spunea acţionarilor săi că de obicei, cele mai bune achiziţii ale sale au fost făcute când temerile legate de vreun eveniment macroeconomic erau la maximum. Soluţia din partea politicienilor americani şi europeni va lua mult timp, pentru că reformele fiscale şi ale pieţei muncii, care să repornească economiile, durează.

Cei mai mari datornici la bugetul de stat !

Opt din primii zece cei mai mari datornici la bugeul de stat la 30 iunie
2011 erau companii de stat, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscal (ANAF). Cumulat datoriile celor zece agenţi economici se
ridică la 4,08 miliarde de lei (962 milioane de euro).
Pe primul loc în clasament se situează, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii
ani, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani cu o datorie de 1,86
miliarde de lei (circa 440 milioane de euro). Restanţele CNH doar la bugetul
de stat sunt mai mari decât datoriile cumulate ale celorlalţi cinci mari
datornici din clasament - 1,83 miliarde de lei.

Locul secund în top este deţinut de CFR SA, a cărei datorie se cifra, la 30
iunie, la aproximativ un miliard de lei, mai exact 998,34 milioane de lei
(235 milioane de euro).

Poziţiile 3 şi 4 în clasament sunt deţinute de alte două companii din
sectorul feroviar de stat, şi anume Electrificare CFR (260 milioane de lei
sau 61,45 milioane de euro) şi CFR Marfă cu 249 milioane de lei (58,81
milioane de euro).
Ultima poziţie din top 5 îi aparţine Societăţii Naţionale a Lignitului
Oltenia (SNLO), care datora bugetului de stat la finele primului semestru o
sumă de circa 190 milioane de lei (44,7 milioane de euro).

Aşa cum se poate vedea primele cinci cele mai datornice companii sunt cele
din sectorul minier şi cel feroviar, ambele administrare de statul român.


Următoarea poziţie în top este deţinută, de altfel, tot de o companie din
sectorul feroviar. Este vorba de Telecomunicaţii CFR, care avea la 30 iunie
datorii în valoare de 139 milioane de lei (32,8 milioane de euro).

Pe locurile 7 şi 8 se află două companii private, de această dată, care s-au
aflat în topul datornicilor şi la finele primului trimestru. Cele două
societăţi sunt European Food şi Silo Impex. Compania deţinută fraţii Micula,
prezenţi în Top 300 Capital, a acumulat până la 30 iunie 2011 la bugetul de
stat restanţe în valore de 134 milioane de lei (31,65 milioane de euro). În
urmă cu şase luni, adică la finele anului trecut, potrivit datelor Fiscului,
European Food avea o datorie la bugetul de stat de 79,8 milioane de lei,
sumă care poziţiona compania fraţiilor Micula pe locul 9 în topul celor mai
mari datornici.

Următoarea clasată, Silo Impex 2007 SRL, a reuşit să achite o mică parte din
datoriile restante de la 31 decembrie 2010. Atunci societatea avea de
achitat o sumă de 91,81 milioane de lei, iar la 30 iunie soldul era de 90,8
milioane de lei (21,43 milioane de euro).

Ultimele două companii din top 10 sunt Electrica Serv cu datorii de 78,6
milioane de lei şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) cu
76 milioane de lei (17,95 milioane de euro).

Întru aducere aminte de... BOLTA RECE

Printre punctele turistice pe care ar trebui să le vizitați neapărat când
ajungeți în „dulșele târg al Ieșilor” se numără și locanta „Bolta Rece“.
Cârciuma datează din 1786, și este una dintre cele mai vechi din țară. Aici
se întâlneau pe vremuri Eminescu şi Creangă, la un pahar de Cotnari,
amețitor ca o muiere tânără și frumoasă. Când îi venea în minte vreun vers,
„Poetul nepereche” îl nota rapid pe o bucățică de șervețel.

Chiar și azi, restaurantul „Bolta Rece” păstrează ceva din parfumul „de
epocă” al Iașilor de odinioară. Odată ce îi treci pragul, te cuprinde o
senzaţie stranie. Te aştepţi să se ivească de undeva Eminescu, gânditor, cu
ochii lui mari și negri, iar la o masă, nu departe de lăutari, parcă îl
zăreşti pe eroul „Amintirilor din copilărie” scărpinându-și barba.
„Bolta Rece” şi-a câştigat repede faima de „Universitas Vinorum”, fiind un
punct de atracţie pentru boemii din Iași şi împrejurimi. „Academia de umor
şi inteligenţă” de la „Bolta Rece” îi găzduia şi pe junimişti, cărora li se
rezervau întotdeauna câteva mese.
Printre clienţii fideli ai restaurantului se numărau şi: A. Panu, V. Conta,
I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, A. Naum, P. P. Carp, Alexandru Lambrior,
Samson Bodnărescu, I.M. Melik, Miron Pompiliu.

SINTEM TOT MAI PUTINI PRIN ROMANIA !

Opt state membre ale UE au înregistrat mai multe decese decât naşteri,
printre care Letonia, Bulgaria, Ungaria, Germania şi România. Per ansamblu,
în 20 de state membre ale UE populaţia a crescut, faţă de doar 7 în care a
scăzut, printre care şi România, se arată în ultimul raport al Eurostat
(biroul de statistică al Uniunii Europene), citat de Irish Times în ediţia
de vineri, scrie Agerpres.
Irlanda a înregistrat anul trecut cea mai mare rată de creştere naturală a
populaţiei din toate cele 27 de state membre ale UE, cu alte cuvinte cea mai
mare rată de născuţi vii, prin comparaţie cu decesele înregistrate.
Cel mai recent raport al Eurostat privind populaţia şi condiţiile sociale,
arată că, per ansamblu, populaţia Uniunii Europene a ajuns la 502,5
milioane, la 1 ianuarie 2011, data când a fost efectuată măsurătoarea.
Aceasta reprezintă o creştere totală a populaţiei de 1,4 milioane de
persoane pe întreg teritoriul UE, prin comparaţie cu un an mai devreme,
ţinând seama atât de schimbările naturale - numărul de naşteri minus numărul
de decese - cât şi de migraţie.
În total, 5,35 milioane de copii au fost născuţi în cele 27 de state membre
ale UE pe parcursul anului 2010, ceea ce reprezintă o rată brută de 10,7 de
născuţi-vii la 1.000 de locuitori.
În acelaşi timp, au fost înregistrate 4,85 milioane de decese, reprezentând
o rată brută de 9,7 decese la 1.000 de locuitori.
Raportul constată că diferenţa dintre numărul de naşteri şi decese în
statele membre UE a scăzut considerabil din 1960, şi prevede că, pe viitor,
"pe măsură ce generaţia baby boom va ajunge la pensie şi asumând că rata
fertilităţii rămâne relativ scăzută", UE s-ar putea confrunta cu situaţia de
a avea mai multe decese decât naşteri.
Cu toate acestea, acest lucru nu este luat încă în considerare în contextul
irlandez, în condiţiile în care anul trecut s-au născut 73.900 de persoane,
comparativ cu doar 27.900 de decese.
În termeni statistici, aceasta înseamnă că rata de schimbare naturală în
Irlanda este de 10,3 la 1.000 de locuitori, de aproape două ori mai mare
decât în Cipru, care s-a situat pe locul al doilea în ceea ce priveşte
această rată, cu o schimbare de 5,7 la 1.000 de locuitori.
Irlanda a înregistrat, de asemenea, cea mai mare rată a natalităţii în UE,
anul trecut, în timp ce cea mai scăzută a fost înregistrată în Germania.
Cu toate acestea, cele mai recente cifre furnizate de Eurostat indică că
Irlanda s-a situat pe locul al doilea în ceea ce priveşte rata emigrării din
Europa, măsurată la o scădere de 7,5 persoane la 1.000 de locuitori.
Lituania a înregistrat cea mai mare rată a emigrării, cu o migraţie netă
înregistrată la o scădere de 25 de persoane la 1.000 de locuitori anul
trecut, de departe cea mai mare rată. Cu toate acestea, raportul avertizează
că, din motive administrative, această statistică poate reprezenta emigrarea
din Lituania pe un număr de ani.
Cea mai mare rată de creştere a populaţiei, atunci când a fost luată în
calcul migraţia netă, s-a înregistrat în Luxemburg, urmat de Suedia, Malta,
Belgia şi Regatul Unit, în timp ce scăderi ale populaţiei au fost constatate
în Germania, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, România şi Bulgaria.

- CUM SCAP DE AMENDA PENTRU RADAR ?

Cum poti scapa de amenda pentru depasirea vitezei legale
Amenda pentru depasirea vitezei legale poate fi contestata in instanta daca
stii anumite amanunte. Daca in instanta exista o fotografie ca proba
impotriva ta si ea are semnul "T", trebuie sa stii ca asta inseamna TARGET
adica Tinta si arata ca aparatul radar identifica un corp in miscare si
viteza acestuia, potrivit dcnews.ro.

"Sunt foarte putini cei care stiu ca atunci cand viteza stabilita de radar
este aproape de viteza legala si o depaseste cu cel mult 9 km/h nu trebuie
sa plateasca absolut nicio amenda", explica avocatul Gheorghe Piperea.
Potrivit lui Piperea, "legea spune ca trebuie sa fii trecut cu 10 kmh peste
viteza legala ca sa fii sanctionat".

Mai mult decat atat, ar trebui sa stii ca si daca depaseste 59 de km/h ai
sanse sa castigi in instanta anularea amenzii. De ce? "Poti sa contesti
masuratoarea. Practica arata ca aparatele de radar au o marja de eroare cam
de 5 kmh in plus sau in minus. Poti sa mizezi si pe asta. Daca este un radar
mobil, aici marjele sunt si mai mari", a subliniat Piperea.

In momentul in care ai primit amenda acasa, trebuie sa te asiguri ca toate
datele tale sunt completate corect.

Daca ceva este completat gresit adica ne referim la date precum nume,
prenume, numarul de inmatriculare a masinii, numarul si seria cartii de
identitate, descrierea contraventiei, incadrarea ei in drept, ai mari sanse
de reusita.

Astfel, daca informatiile sunt incomplete sau incorecte, atunci amenda poate
fi anulata.

Un alt lucru important: vezi daca procesul-verbal constatator al amenzii
ti-a fost trimis in termen de maximum 30 de zile de la data aplicarii
acesteia, pentru ca, daca Politia ti-a trimis amenda cu depasirea acestui
termen, ea este nula si va fi desfiintata de orice judecator. Trebuie, de
asemenea, stiut ca in momentul in care contesti amenda aplicarea sanctiunii
se suspenda. Cu alte cuvinte daca ti-a fost suspendat permisul de conducere
si depui o contestatie in instanta, politia va fi obligata sa-ti dea inapoi
actul. Vei putea conduce masina pana cand instanta da o decizie. Daca vrei
sa ai sanse de succes trebuie sa depui plangerea in termen de maximum 15
zile de la primirea ei, altfel esti bun de plata.

Regionalizarea din nou in discutie

Proiectul reorganizarii administrative nu a fost abandonat, discutia va fi
reluata. La nivelul Coalitiei s-a decis ca, daca nu gresesc, in 8 august -
2011, sa aiba loc o discutie in continuare pe marginea acestui
subiect pe doua componente, variante ale propunerii de reorganizare:
discutarea proiectului PDL si vedem ce mai spun si ceilalti parteneri de Coalitie ce solutii au si ce alternative vad ei si continuarea procesului de descentralizare, adica a trimite spre autoritatile locale atributii si patrimoniu, care reprezinta un punct valoros al acestei Coalitiei, a spus seful Executivului", a spus Boc, la postul public de televiziune. Premierul a subliniat ca discutiile vor fi corelatea si cu proiectul descentralizarii. Emil Boc a solicitat, in sedinta de Guvern
de saptamana trecuta, ca fiecare ministru sa prezinte, in luna august,
solutii privind transferul de atributii si patrimoniu de la administratia
centrala catre consilii judetene, consilii locale si primarii, ca parte a
procesului de descentralizare. Premierul declarat ca nici subiectul despre un posibil Minister al Fondurilor Europene nu este inchis, urmand ca acesta sa fie reluat din toamna, la inceperea sesiunii parlamentare. Emil Boc a admis in acelasi timp ca a discutat cu presedintele Traian Basescu numele unui posibil ministru, dar ca aceste discutii nu au fost purtate si in cadrul Coalitiei.

PUŢINĂ ETIMOLOGIE SI DIVERSE...

....."etimologie" curată, adică să încerci să te abţii să "aduci la zi" problema, să mă laşi şi pe mine să explic cum sensul originar al cuvintelor ori proverbelor a ajuns azi total opus celui iniţial...
............
ETIMOLOGÍE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi. ♦ (Gram.; înv.) Morfologie. 3. Etimon. ◊ Etimologie multiplă = proveniență a unui cuvânt din două sau mai multe surse diferite. Etimologie populară= modificarea formei unui cuvânt (recent intrat în limbă) sub influența unui cuvânt mai cunoscut cu care prezintă asemănări de formă sau uneori de sens. – Din fr. étymologie, lat. etymologia.
..............
ORÍGINE, origini, s. f. 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru, a unui fenomen; început, proveniență; izvor, obârșie. ◊ Loc. adj. De origine = a) de proveniență, de natură; b) originar. 2. Apartenență prin naștere la o anumită familie, la un anumit grup social, la o anumită națiune. ◊ Loc. adj. De origine = de obârșie, de baștină, de neam, de naționalitate. ♦ Etimologie (a unui cuvânt). 3. Punct pe o linie, pe o suprafață sau în spațiu, de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte. ♦ Punct sau reper de pe un aparat tehnic dotat cu un sistem de numerotație sau cu o gradație, de la care începe numerotația sau gradația. [Var.: orígină s. f.] – Din lat. origo, -inis, fr. orígine.
.............................
Ca, de pildă, recent descoperita de mine metaforă a "celei de-a 5-a roţi a căruţei", fără de care, azi, nu ai curaj, ca şofer, să pleci din curte...
..............
evoluţia cuvântului "prostituţie" ---un termen religios la origine, că vine din pro-statuare,expunerea zeului în vitrină---apoi a mărfii spre vânzare, abia apoi, dar ff recent --sec XVII--- prostituţia are legătură cu curvele cu tarif...
...........
minunat eseu al lui Victor Eftimiu - un albanez pripăşit pe la noi, azi (prea) uitat---despre anumite cuvinte "pervertite" ori intrate în uz prin practică "depersonalizantă" ( adică de la propriu, particular, majuscul, la subst. comun : degradantul "paţachină" nu e, culmea, un adjectiv, ci el decurge din fetele lui Paţache", un soi de peşte interbelic ce-şi trimitea angajatele în stradă, la atras clienţii...
............
minunata-i emisie ( poluţie, ejaculare, joacă gratuită? tu ştii...)
............

Pe unde a trecut guzganul vor trece si soarecii.
.............
Si cum PDL este o adunare stearpa in materie de valori, nu putem
decat sa mestecam in latrina actuala si continul ei seducator
...........
Bolta Rece“.
Cârciuma datează din 1786, și este una dintre cele mai vechi din țară. Aici
se întâlneau pe vremuri Eminescu şi Creangă, la un pahar de Cotnari,
amețitor ca o muiere tânără și frumoasă.

70% dintre romani cumpara medicamente fara sa consulte un medic

Statistica alarmanta: 70% dintre romani cumpara medicamente fara sa consulte
un medic
Romanii nu obisnuiesc sa ia medicamente prescrise de medic, avand in
vedere ca unul din zece nu considera necesar sa consulte doctorul inainte de
a cumpara pastile. Situatia este agravata si de farmacisti pentru ca dau la liber medicamente care trebuie vandute doar cu reteta. Romanii au consumat 40 de milioane de cutii de medicamente in ianuarie Agentia Nationala a Medicamentului trage un semnal de alarma si spune ca aceste medicamente luate "dupa ureche" ne pot afecta organismul iremediabil. Specialistii spun ca efectele adverse variaza de la afectiuni
gastro-intestinale sau cardiace, in cazul unei persoane sanatoase, pana la
cronicizarea bolilor, in cazul personelor bolnave. In Romania, doar in luna ianuarie au fost achizitionate 39,05 milioane de cutii de medicamente. Din totalul medicamentelor vandute in farmacii, 24 de milioane au fost medicamente cu prescriptie, iar 12 milioane medicamente fara prescriptie

Atacul lui Basescu la adresa companiilor de medicamente

Preşedintele Traian Băsescu a avut o reacţie extrem de dură la adresa
furnizorilor de medicamente, prima de acest fel din mandatul său, cerând
stoparea plăţii arieratelor din sistem până când se va reglementa sistemul
de achiziţii de medicamente în spitale şi farmacii.
În cadrul declaraţiei de presă pe tema recentului raport al Comisiei
Europene, preşedintele a atins şi probeleme extrem de spinoase aşa cum sunt
banii pe care firmele din sistemul sanitar îi au de recuperat, dar şi
lobby-ul companiilor de medicamente.
"Vreau să ştiţi public punctul meu de vedere, indiferent ce va decide
Guvernul: nu trebuie plătit niciun leu pentru arieratele la medicamente până
când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale,
şi cele distribuite prin farmacii. A continua la fiecare şase luni să tot
constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană
constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare
greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de
arierate la medicament", a spus Traian Băsescu.
El a mers şi mai departe adăugând că "probabil lobby-ul furnizorilor de
medicamente este atât de puternic încât nimeni nu reuşeşte să stăvilească
această veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor".
Discuţii vechi
În ultimii ani, discuţiile cu privire la sumele pe care furnizorii de
medicamente, farmaciile le au de recuperat de la autorităţi au fost
constante, însă cele mai mari sume au fost vehiculate în toamnă, atunci când
au apărut facturi neplătite de 1 mld. lei (240 mil. euro), la scurt timp
după ce fuseseră achitate peste 2 mld. lei (476 mil. euro). Era vorba despre
facturi care nu fuseseră acceptate la plată şi care au ieşit la iveală cu
ocazia unei vizite a FMI.
Luna trecută, reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor au anunţat că vor
sesiza Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru neplata în cazul
reţetelor de diabet şi oncologie pe ultimele şase luni de anul trecut şi se
refereau la 535 mil. lei, bani care nu erau recunoscuţi de către autorităţi.
Mai mulţi farmacişti din ţară, care însă au dorit să-şi păstreze anonimatul,
au spus că şi acum multe facturi nu sunt primite la plată de către
autorităţi, deci nu sunt înregistrate în statisticile oficiale.
"Avem multe reţete care nu au fost primite la plată. Ne descurcăm foarte
greu, iar furnizorii nu vor să ne mai dea marfă", a spus o farmacistă din
Dâmboviţa, care a adăugat că plăţile sunt la nivelul lunii august anul
trecut.
În legătură cu o eventuală stopare a acestor plăţi, ea este de părere că
farmaciştii ar trebui anunţaţi din timp atunci când nu mai sunt bani, astfel
încât să nu fie puşi în situaţia de a elibera produse pentru ca apoi să nu
mai fie plătiţi pentru ele. Un farmacist a propus chiar introducerea din nou
a plafoanelor la farmacii aşa cum au mai existat în trecut, astfel încât
fiecare unitate să ştie cât are de cheltuit.
Discuţiile constante cu privire la arieratele din sănătate apar însă în
condiţiile în care fondurile pentru sănătate au avut o creştere susţinută
până în 2009 (dublându-se în cinci ani), iar anul trecut s-a acordat o
rectificare bugetară, care s-ar putea repeta şi acum. În prezent bugetul
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care susţine majoritatea
cheltuielilor din sistem, este de aproximativ 4 mld. euro, iar bugetul
Ministerului Sănătăţii de circa 1 mld. euro. La rectificarea bugetară care
se preconizează în august - septembrie ministrul sănătăţii a solicitat 1
mld. euro, adică aproape un sfert din suma totală care se învârte în sistem.
Contactat de Ziarul Financiar, Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS, omul
care ar trebui să pună în aplicare punctul de vedere al preşedintelui
Băsescu de a nu se mai plăti arieratele, nu a dorit să facă niciun
comentariu pe această temă.
Reacţia jucătorilor din piaţa medicamentelor
Jucătorii din piaţa de medicamente s-au arătat surprinşi de declaraţiile
preşedintelui.
"Există un cadru legal care funcţionează în acest moment. (...) Nu înţelegem
contextul acestor declaraţii. Există o legislaţie pe baza căreia se
stabilesc achiziţiile publice, termenele de decontare", a spus Dan
Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
El apreciază că probleme reale ale sistemului sunt legate de subfinanţate şi
de faptul că în România banii alocaţi sunt mai puţini decât media statelor
africane.
"Este normal să apară aceste arierate. Nevoile sunt mai mari decât sumele
alocate de la buget. România nu sare calul din punctul de vedere al
cheltuielilor cu medicamentele. Ne aflăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană
în ceea ce priveşte consumul de medicamente. Ţările din jur cheltuiesc
dublu. Decalajele trebuie acoperite", a mai spus Zaharescu.
La rândul său, Elena Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului
Farmaciştilor, a spus că la farmacii achiziţiile se fac între farmacii şi
distribuitori. "Este dramatic dacă nu se mai plătesc arieratele", a adăugat
ea.
Cum apar arieratele din Sănătate
* Iunie 2011: Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor au anunţat că
vor sesiza Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru neplata
arieratelor de către CNAS în cazul reţetelor de diabet şi oncologie pe
ultimele şase luni de anul trecut. Era vorba de datorii în valoare de 535 de
milioane de lei, pe care CNAS nu le recunoaşte.
* Octombrie 2010: Farmaciile au primit de la Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate (CNAS) peste 2 mld. lei (476 mil. euro) în perioada
septembrie - octombrie, reprezentând arierate (restanţe de plată de peste 90
de zile), însă recent au mai apărut şi alte datorii, de un miliard de lei,
potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.
* August 2010: Arieratele către sectorul farmaceutic au ajuns la circa
3 miliarde lei, în condiţiile în care CNAS nu a decontat încă medicamentele
pentru 2009, iar producătorii de profil susţin că nu mai pot asigura banii
necesari pentru derularea activităţii, fără un angajament pentru plata
datoriilor, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor Români de Medicamente
Generice din România (APMGR).

Cota de TVA unica in toata Europa

Comisia Europeană vrea TVA unică, din 2014. UE va impune noi taxe şi
impozite
Vin vremuri grele pentru România. Din 2014, ţara noastră va avea de achitat
noi taxe şi impozite, iar sumele colectate se vor duce la bugetul Uniunii
Europene. Şeful reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Niculae
Idu, a declarat miercuri că bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020 are în
vedere introducerea unor noi surse de finanţare, respectiv Taxă pe Valoarea
Adăugată europeană (TVA) şi impozit pe tranzacţii. În acelaşi timp, Comisia
vrea să scadă contribuţia ţărilor membre la bugetul UE. Unele state europene
au anunţat deja că nu vor susţine aceste măsuri.
Impozitul pe tranzacţiile financiare va afecta băncile, fondurile de
investiţii, dar şi companiile de asigurări. Rata va fi stabilită ulterior,
însă CE are în vedere să stabilească un impozit cu o valoare foarte mică.
Comisia a anunţat că va propune aplicarea unui impozit diferenţiat în
funcţie de tipul de tranzacţie financiară. Potrivit Centrului Român de
Politici Europene, cei mai mari contribuitori sunt concentraţi în câteva
centre financiare importante, astfel că banii vor pleca din aceste locuri,
cel mai important fiind Londra.
"Ţinând cont de condiţiile actuale, propunerea este una ambiţioasă,
inovativă, responsabilă şi riguroasă. Principalul obiectiv este stimularea
creşterii economice durabile, iar politica de coeziune, cu o nouă alocare
financiară, va fi abordată în strânsă legătură cu Strategia Europa 2020. Se
evită dispersarea resuselor pe proiecte mai puţin relevante şi se stimulează
cultura de responsabilitate în cheltuirea baniilor. Se merge pe ideea de a
diminua contribuţia statelor proprii prin înlocuirea cu resurse proprii", a
precizat Idu.
Totodată, resursa bazată pe TVA în forma ei actuală urmează să fie înlocuită
cu o Taxă pe Valoarea Adăugată modernizată, însă nu se precizează cum vor fi
afectate sumele colectate de diferenţele între ţări şi nivelul cotei
standard. Cele două noi surse ar putea asigura împreună până la 40% din
resursele bugetului european. De asemenea, se va constitui o rezervă de 5%
din anvelopa fiecărui stat membru, care va ajunge la ţările cu cele mai bune
performanţe în utilizarea fondurilor.
Bugetul UE îşi schimbă priorităţile
Bugetul propus de Comisie include propuneri de a îngheţa cheltuielile
agricole şi administrative ale UE la nivelurile din 2013, dar şi o creştere
puternică a fondurilor alocate cercetării şi dezvoltării. Comisia propune şi
introducerea unor noi linii bugetare pentru proiecte transfrontaliere în
domeniile energiei, transporturilor şi tehnologiei. Bugetul total al UE este
de 1.025 miliarde de euro, 94% dintre aceste fonduri întorcându-se la
statele membre prin proiectele dezvoltate.
Propunerea are şanse minime să treacă
Mai mulţi diplomaţi europeni se îndoiesc că TVA şi impozitul pe tranzacţii
financiare vor fi vreodată adoptate la nivelul UE. Motivul: opoziţia unei
singure ţări este suficientă pentru a bloca adoptarea măsurii, care are
nevoie de unanimitate. Marea Britanie a susţinut deja că se va opune noilor
taxe UE, care vor introduce noi poveri asupra mediului de afaceri şi vor
afecta competitivitatea Uniunii.
Leonard Orban anticipează negocieri dure
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat că propunerea CE privind
cadrul multianual de finanţare conferă României o bază bună de negociere,
dar nu se va putea obţine sută la sută ce se doreşte. "România îşi doreşte
să se afle într-o poziţie mult avantajoasă decât cea din 2007-2013. Trebuie
să înţelegem că negocierea va presupune nu doar dezbateri, ci şi o
capacitate de compromis. Nu putem obţine sută la sută, dar trebuie să avem
flexibilitatea necesară să facem compromisuri ca, într-un orizont decent de
timp, să avem un buget adecvat", a precizat Orban. "Probabil va fi discuţia
cea mai sensibilă pe agenda decidenţilor europeni. Implică unanimitatea
statelor membre şi acordul PE, astfel că întrevăd o negociere dură, cu
suişuri şi coborâşuri, pe o perioadă lungă. Cred că, dacă negocierea se va
duce pe bază de principii, şi mai puţin pe sume, vor fi argumentele necesare
pentru un compromis cât mai acceptabil", consideră Orban.
Dăianu: "Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii"
Daniel Dăianu, fost europarlamentar şi ex-ministru de finanţe, a declarat
că, în opinia sa, bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este "depăşit copios
de evenimente". "Deciziile se iau mai mult prin forţă, iar factorul
comunitar pierde teren. Bugetul trebuie să răspundă la presiunea
concurenţială pe plan internaţional. Buba este însă acasă: bani pentru
România sunt! Nu suntem în stare să folosim cum se cuvine banii. Nu
absorbim, ci risipim, fiindcă noi nu utilizăm numai bani europeni, ci nici
măcar bugetul public nu-l folosim cum trebuie. Este aşadar un buget depăşit
de evenimente: a fost constituit ca şi cum n-ar exista criză în Europa. Este
o relicvă ce demonstrează imobilismul. La fel ca în cazul Greciei: se face
prea târziu, prea puţin!"
Theodor Stolojan: "E greu de obţinut acordul unanim"
În ceea ce priveşte introducerea noului sistem de finanţe al bugetului
european, Stolojan a apreciat că este greu de obţinut acordul unanim.
Europarlamentarul a atras atenţia asupra faptului că România nu are încă un
program naţional de investiţii. "Nici la ora actuală nu cred că există, deşi
Guvernul a încercat, un program naţional de investiţii. România este în
situaţia pe care o ştim cu toţii, în care are zeci de mii de obiective de
investiţii sunt începute, dar pentru care nu se ştie cine va da banii. În
România, la capitolul fonduri europene, discutăm de două categorii, grupa
sutelor sau miilor de proiecte din diferite fonduri structurale şi grupa de
proiecte mari de infrastructură, de mediu, cu finanţare din fondul de
coeziune. Noi stăm prost şi pe unele şi pe altele", a spus Stolojan.

PINA IN 2013 TREBUIE SA SCAPAM DE MEDICAMENTE FALSIFICATE

Ţările UE trebuie să scape de medicamentele falsificate până în 2013

Statele membre vor verifica dacă fabricarea, importul şi distribuţia
medicamentelor respectă bunele practici
Toate site-urile specializate în vânzarea medicamentelor trebuie să conţină
legături către paginile electronice ale autorităţilor competente

Comisia Europeană a dat răgaz statelor membre până la data de 2 ianuarie
2013 să transpună în legislaţia internă Directiva 2011/62/UE privind
pătrunderea medicamentelor falsificate în lanţul legal de aprovizionare,
după ce vor fi organizate întâlniri cu organizaţiile de pacienţi şi de
consumatori.
Modificarea Directivei 2001/83/CE s-a impus ca urmare a creşterii alarmante
a numărului de medicamente falsificate, acestea conţinând fie ingrediente
sub standardele de calitate, fie într-un dozaj necorespunzător, fie nu
conţin deloc substanţe active. "Pe lângă faptul că astfel de medicamente pot
pune în pericol sănătatea oamenilor, ele pot determina şi o scădere a
nivelului de încredere în lanţurile legale de distribuţie, deoarece pot
ajunge şi prin intermediul acestora la pacienţi", şi-a motivat CE decizia de
modificare a legislaţiei.
Potrivit unei statistici efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS), în 2009 piaţa medicamentelor falsificate a depăşit 75 de miliarde de
dolari, punând în pericol sănătatea a 77 de milioane de europeni. În urmă cu
doi ani, mai mult de jumătate de milion de medicamente contrafăcute au fost
confiscate în Europa.
Aceeaşi statistică releva, la timpul respectiv, că peste 50% din
medicamentele vândute pe Internet sunt contrafăcute, cele mai mari probleme
fiind identificate în cazul medicamentului Viagra. Potrivit datelor Pfizer,
88% dintre medicamentele Viagra puse în vânzare erau contrafăcute.

Titularul autorizaţiei de fabricaţie va face audituri la punctele de
fabricaţie şi distribuţie

Încercând să evite pe viitor astfel de probleme, Comisia Europeană a adoptat
Directiva 2011/62/UE, aceasta intrând în vigoare la data de 21 iulie a.c.
Potrivit noilor reglementări, medicamentele falsificate sunt acelea care
prezintă informaţii false cu privire la identitate, denumire, compoziţie,
sursă (inclusiv producătorul, ţara de fabricaţie, ţara de origine) şi la
istoric (inclusiv înregistrările şi documentele referitoare la canalele de
distribuţie utilizate).
Prin acelaşi act normativ, titularul unei autorizaţii de fabricaţie va
trebui să respecte principiile şi orientările de bună practică de fabricaţie
pentru medicamente şi să folosească numai substanţe active care au fost
fabricate şi distribuite în conformitate cu bunele practici în domeniu.
Titularul autorizaţiei de fabricaţie va trebui să verifice respectarea de
către producătorul şi distribuitorii de substanţe active a bunelor practici
de fabricaţie şi distribuţie prin realizarea de audituri la punctele de
fabricaţie şi distribuţie ale producătorului şi ale distribuitorilor de
substanţe active. În sarcina titularului intră şi evaluarea excipienţilor
pentru a se verifica dacă aceştia sunt adecvaţi.
De asemenea, titularul unei autorizaţii de fabricaţie va avea obligaţia să
informeze imediat autorităţile competente în cazul în care suspectează că
anumite medicamente sunt falsificate şi va trebui să verifice autenticitatea
şi calitatea substanţelor active şi a excipienţilor.

Medicamentele eliberate cu reţetă trebuie să aibă dispozitive de securitate

Pe de altă parte, directiva revizuită stabileşte şi obligaţia statelor
membre de a se asigura că fabricarea, importul şi distribuţia substanţelor
active pe teritoriul lor - inclusiv a substanţelor active destinate
exportului - respectă bunele practici.
În plus, statele membre vor trebui să se asigure că distribuitorii de
medicamente au o autorizaţie care să precizeze spaţiile de pe teritoriile
lor pentru care este valabilă. Verificarea distribuitorilor şi inspectarea
sediilor acestora va fi în responsabilitatea statului membru care a acordat
autorizaţia.
"Statele membre introduc certificatele de bună practică de fabricaţie şi de
bune practici de distribuţie pe care le emit într-o bază de date a Uniunii
gestionată de agenţie în numele Uniunii", se arată în documentul CE.
Medicamentele pe bază de prescripţie trebuie să aibă dispozitive de
securitate care să permită verificarea autenticităţii lor. Dispozitivele de
securitate pot fi folosite şi pentru unele medicamente care nu necesită
prescripţie, dar care comportă anumite riscuri.

Autorităţile competente vor elabora o listă cu toate entităţile autorizate
să vândă la distanţă

Documentul stabileşte o serie de reguli mai clare în ceea ce priveşte
vânzarea medicamentelor pe Internet, astfel încât pacienţii să beneficieze
de o protecţie eficace împotriva medicamentelor contrafăcute. În acest sens,
directiva revizuită prevede obligaţia celui care face vânzarea pe Internet
de a pune la dispoziţia statului membru în care este stabilit anumite
informaţii, precum numele sau denumirea comercială şi adresa permanentă a
punctului de lucru de unde sunt furnizate medicamentele respective; data
începerii activităţii de vânzare prin Internet; adresa site-ului de Internet
utilizat în acest scop şi toate informaţiile relevante necesare pentru
identificarea lui; clasificarea medicamentelor oferite spre vânzare la
distanţă către populaţie prin intermediul serviciilor societăţii
informaţionale.
Mai mult, aceste pagini de Internet trebuie să conţină legături către
paginile electronice ale autorităţilor competente, unde să se regăsească o
listă cu toate persoanele şi entităţile autorizate în statul membru
respectiv să vândă medicamente pe Internet.

Fiecare stat trebuie să-şi creeze un logo

Pentru ca populaţia să poată identifica mai uşor paginile de Internet ce
oferă legal medicamente spre vânzare la distanţă, directiva prevede crearea
unui logo care să poată fi recunoscut în întreaga Uniune Europeană şi
afişarea lui pe paginile de comercializare a medicamentelor. Totodată,
logo-ul respectiv va trebui să facă posibilă identificarea statului membru
unde este stabilită persoana care oferă medicamente spre vânzare la
distanţă.
În ceea ce priveşte paginile electronice ale autorităţilor competente,
acestea trebuie să pună la dispoziţie informaţii privind legislaţia
naţională referitoare la vânzarea medicamentelor la distanţă către populaţie
şi informaţii generale privind riscurile legate de medicamentele furnizate
ilegal către populaţie prin intermediul serviciilor societăţii
informaţionale.