Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei (FIUL UNUI NOTAR DIN JUDETUL SUCEAVA, DE OBIRSIE DIN GURA HUMORULUI): "Legea protecţiei animalelor spune ca nu ai voie să eutanasiezi. Legea de gestionare a câinilor fără stăpân permite. Această ambiguitate a legii şi presiunea mediatică a ONG-urilor au făcut ca primăriile să nu mai aplice legea"
prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaei a declarat că, deşi există o legislaţie care permite autorităţilor locale să rezolve problema câinilor fără stăpân, inclusiv prin măsuri extreme (eutanasierea - n.r.), primăriile cedează la presiunea asociaţiilor pentru protecţia animalelor. "Legea protecţiei animalelor spune ca nu ai voie să eutanasiezi. Legea de gestionare a câinilor fără stăpân permite. În prezent nu există nicio autoritate locală, din cauza neconcordanţei legislative, care să ia vreo măsură. Această ambiguitate a legii şi presiunea mediatică a ONG-urilor au făcut ca primăriile să nu mai aplice legea, invocând tot felul de neconcordanţe legislative. Autorităţile locale au îngheţat orice fel de măsură care de altfel există în lege", a spus prefectul Atănăsoaei. Cititorii ziarului gândul l-au întrebat pe prefect dacă cineva va răspunde pentru moartea femeii sfâşiată de o haită de câini maidanezi. Acesta a răspuns: "Potrivit legii, Primăria Municipiului Bucureşti are în atribuţii gestionarea câinilor fără stăpân. Cazul este anchetat de Parchet şi serviciul Omoruri şi ar trebui să aşteptăm finalizarea anchetei".
Costuri avansate de prefect
Întrebat de cititorii ziarului gândul cât ar costa ca bucureştenii să scape de câinii fără stăpân de pe străzi, prefectul a răspuns: "11 lei costă eutanasierea unui câine. Eu consider că aceasta este o măsură fermă, nu radicală. Înmulţiţi 11 lei cu 40.000 de câini şi asta-i suma. În perioada 2006-2009, statul a cheltuit 1,3 milioane de euro cu tratamentul persoanelor muşcate de câini. Cu aceşti bani se puteau construi adăposturi pentru toţi câinii din Bucureşti. Nu au ce să caute câinii pe străzi. Eutanasierea va fi ultima soluţie. Anul trecut 13.000 de persoane au fost agresate de câinii vagabonzi".
Cititorii au mai dorit să afle şi pe ce criterii s-a stabilit ca animalele să fie ţinute în adăposturi doar şapte zile. Prefectul a explicat că termenul a fost fixat pe baza costurilor. "Municipalitatea va trebui să strângă câinii şi să-i ţină în adăposturi. Întreţinerea unui câine costă 300 de lei pe lună. 40.000 de câini înmulţiţi cu 300 de lei şi cu 12 luni rezultă un cost de 144 milioane de lei, cam 30 de milioane şi ceva de euro. În mod evident aceşti bani nu există. Nu pot fi de acord cu relocarea câinilor pe domeniul public. Un adăpost nu costă puţin. Ajungi practic să le construieşti hoteluri. Legislaţia nu e făcută pentru un fenomen de masă".
"Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi"
Prefectul Atănăsoaei a mai spus că relaţiile dintre domnia sa şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sunt "unele instituţionale şi ca orice fel de relaţii de acest gen merg şi mai bine, şi mai rău". Atănăsoaei a mai precizat că ar trebui să existe o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca primarii de sector să se poată implica în problema câinilor fără stăpân. "Doar printr-o hotărâre a CGMB primarii de sector pot primi atribuţii în strângerea câinilor de pe străzi. CGMB ar trebui să le delege aceste atribuţii".
Cititorii ziarului Gândul i-au mai cerut prefectului să avanseze şi o dată la care programul de strângere a câinilor va fi finalizat. "În funcţie de cum se mişcă autorităţile. Teoretic, aud că se mai strâng câini de pe străzi. Evident, că nu în ritmul în care să se simtă şi în Bucureşti".
Te muşcă - dai primăria în judecată
Prefectul a explicat pentru cititotii ziarului gândul în ce constau propunerile legislative pe care le-a iniţiat. "Am pornit de la faptul că nu există nicio evidenţă a numărului de animale. Trebuie făcut un registru electronic pentru a avea o evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân. Am mai introdus şi microciparea care din 2012 devine obligatorie. Prin lege se vor stabili norme clare de adopţie. Până acum adopţiile au fost doar o supapă ca animalele să fie luate şi depuse în stradă. Sunt puţini cei care adoptă câini cu responsabilitate".
Proiectul prefectului mai prevede ca animalele nerevendicate în termen de 7 zile să fie eutanasiate, câinii bătrâni sau care suferă de boli incurabile să fie eutanasiaţi imediat şi amenzi usturătoare pentru cei care adoptă maidanezi şi apoi îi lasă pe domeniul public.
Prefectul Atănăsoaei le-a mai explicat cititorilor că în cazul în care vor fi muşcaţi de câini pot da în judecată Primăria Capitalei, dar nu ştie că ar exista un astfel de precedent.
duminică, 13 februarie 2011
PROTEST PRIMIT DE LA ALMA URSACHE
Cu totii suntem de vina cel putin pentru ca ...
1. Pentru că ne urâm între noi: Ardeleni vs. bucureşteni, olteni vs. moldoveni, posesori de "Logan" vs. posesori de "BMW" SH de la nemţi, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea , dinamovişti vs. stelişti, corporatişti vs. antreprenori, cumpărători vs. dezvoltatori imobiliari, etc, etc..
2. Pentru că suntem "Gică Contra" din naştere: Orice iniţiativă în mintea noastră este sortită eşecului. "Cum, afacere în agricultură? Nu ai nicio şansă. Să vinzi cartofi la piaţă, nuuuu! Să deschizi un chioşc, nuuu, te mănâncă mafia locală, îţi sparg ăştia magazinul, vine banca şi îţi ia casa, etc, etc.". Nici nu vedem că alţii reuşesc în jurul nostru . "Eh, ăştia au pile..."
3. Pentru că indiferent cât de scurt este drumul de parcurs, sau cât de aglomerat este traficul, noi ne urcăm în maşină.( "ca să ajung mai repede...")
4. Pentru că nu ne bucurăm de viaţă. Suntem mici roboţei doborâţi de grija zilei de mâine .
5. Pentru că vecinii mai vechi din bloc se consideră proprietari ai locurilor de parcare publice din faţa blocului.
6. Pentru că ridicăm 100 de biserici şi 2 şcoli.
7. Pentru că ne înfofolim copiii cu 2 tricouri şi 3 pulovere chiar dacă sunt 20 de grade afară.
8. Pentru că suntem săraci din cauza prostiei şi nu ne dăm seama.
9. Pentru că suntem egoişti: investim tot ce avem în propriile locuinţe, însă nu vrem să dăm niciun ban pentru reparaţia blocului în care trăim, pentru parcuri, pentru curăţenie publică, pentru multe altele care aparţin şi altora....
10. Pentru că l-am ales de trei ori pe Iliescu şi de două ori pe Băsescu.
11. Pentru că deşi avem o mulţime de femei frumoase, suntem o naţie de "frustraţi"
12. Pentru că am lăsat să apară Guţă, Salam, Minune .
13. Pentru cozile de la loto de Crăciun şi înainte de alegeri.
14. Pentru că nu suntem capabili să ne adaptăm la noile tehnologii. Părinţii şi copiii lor nu prea mai discută, pentru că părinţii nu sunt capabili să pornească un mp3 player sau să intre pe yahoo .
15. Pentru că la nuntă invităm toţi cunoscuţii şi necunoscuţii la nunţile cărora am mers şi noi la rândul nostru.
16. Pentru că McDonald's este un succes în România,chiar daca produsele nu sunt sanatoase .
17. Pentru că românii care mai fac ocazional un sport sunt atât de rari încât întorci capul după ei prin parcuri.
18. Pentru că burta la bărbaţi este 'sexy"
19. Pentru că pădurile noastre (câte mai sunt), după weekend-uri arată ca o groapă menajeră.
20. Pentru că nu facem nimic dacă nu suntem plătiţi.
21. Pentru că nu înţelegem termenul "solidaritate socială" - mulţi dintre noi consideră că banii pe care îi dau la fondul de pensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru bătrâneţe. Nicidecum că acesta este ajutorul nostru pentru bătrânii şi bolnavii care nu mai pot munci.
22. Pentru că facem rate la bancă pentru plasmă şi maşină de spălat vase fără să ne pese de comisioane şi dobânzi, apoi dăm vina pe bănci că ne jefuiesc.
23. Pentru OTV
24. Pentru că suntem invidioşi. Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care şi-a pus termopan, pe fratele care şi-a făcut vilă şi pe colega care arată mai bine. Nu ne întrebăm ce au făcut ei ca să ajungă acolo (muncă, sport, învăţătură, efort etc). Nuu, e mai simplu să găsim explicaţii de genul "şi-o trage cu şeful,fură, are noroc."
25. Pentru că mai ţinem milieul şi peştele de pe televizor.
26. Pentru că deşi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la şcoală învăţăm despre cele câteva victorii pe care le-am avut împotriva lor. De parcă " Istoria " trebuie să fie motiv de mândrie, nu ştiinţă de studiu.
27. Pentru că din şcoală ieşi aşa cum ai intrat.
28. Pentru că aruncăm mizeria din maşină pe geam.
29. Pentru că mergem la Mall fără să intenţionăm să cumpărăm ceva ,doar pentru barfa
30. Pentru că donatorii de sânge sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masă.
1. Pentru că ne urâm între noi: Ardeleni vs. bucureşteni, olteni vs. moldoveni, posesori de "Logan" vs. posesori de "BMW" SH de la nemţi, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea , dinamovişti vs. stelişti, corporatişti vs. antreprenori, cumpărători vs. dezvoltatori imobiliari, etc, etc..
2. Pentru că suntem "Gică Contra" din naştere: Orice iniţiativă în mintea noastră este sortită eşecului. "Cum, afacere în agricultură? Nu ai nicio şansă. Să vinzi cartofi la piaţă, nuuuu! Să deschizi un chioşc, nuuu, te mănâncă mafia locală, îţi sparg ăştia magazinul, vine banca şi îţi ia casa, etc, etc.". Nici nu vedem că alţii reuşesc în jurul nostru . "Eh, ăştia au pile..."
3. Pentru că indiferent cât de scurt este drumul de parcurs, sau cât de aglomerat este traficul, noi ne urcăm în maşină.( "ca să ajung mai repede...")
4. Pentru că nu ne bucurăm de viaţă. Suntem mici roboţei doborâţi de grija zilei de mâine .
5. Pentru că vecinii mai vechi din bloc se consideră proprietari ai locurilor de parcare publice din faţa blocului.
6. Pentru că ridicăm 100 de biserici şi 2 şcoli.
7. Pentru că ne înfofolim copiii cu 2 tricouri şi 3 pulovere chiar dacă sunt 20 de grade afară.
8. Pentru că suntem săraci din cauza prostiei şi nu ne dăm seama.
9. Pentru că suntem egoişti: investim tot ce avem în propriile locuinţe, însă nu vrem să dăm niciun ban pentru reparaţia blocului în care trăim, pentru parcuri, pentru curăţenie publică, pentru multe altele care aparţin şi altora....
10. Pentru că l-am ales de trei ori pe Iliescu şi de două ori pe Băsescu.
11. Pentru că deşi avem o mulţime de femei frumoase, suntem o naţie de "frustraţi"
12. Pentru că am lăsat să apară Guţă, Salam, Minune .
13. Pentru cozile de la loto de Crăciun şi înainte de alegeri.
14. Pentru că nu suntem capabili să ne adaptăm la noile tehnologii. Părinţii şi copiii lor nu prea mai discută, pentru că părinţii nu sunt capabili să pornească un mp3 player sau să intre pe yahoo .
15. Pentru că la nuntă invităm toţi cunoscuţii şi necunoscuţii la nunţile cărora am mers şi noi la rândul nostru.
16. Pentru că McDonald's este un succes în România,chiar daca produsele nu sunt sanatoase .
17. Pentru că românii care mai fac ocazional un sport sunt atât de rari încât întorci capul după ei prin parcuri.
18. Pentru că burta la bărbaţi este 'sexy"
19. Pentru că pădurile noastre (câte mai sunt), după weekend-uri arată ca o groapă menajeră.
20. Pentru că nu facem nimic dacă nu suntem plătiţi.
21. Pentru că nu înţelegem termenul "solidaritate socială" - mulţi dintre noi consideră că banii pe care îi dau la fondul de pensii sunt un fel de "depozit bancar" pentru bătrâneţe. Nicidecum că acesta este ajutorul nostru pentru bătrânii şi bolnavii care nu mai pot munci.
22. Pentru că facem rate la bancă pentru plasmă şi maşină de spălat vase fără să ne pese de comisioane şi dobânzi, apoi dăm vina pe bănci că ne jefuiesc.
23. Pentru OTV
24. Pentru că suntem invidioşi. Pe colegul care a fost promovat, pe vecinul care şi-a pus termopan, pe fratele care şi-a făcut vilă şi pe colega care arată mai bine. Nu ne întrebăm ce au făcut ei ca să ajungă acolo (muncă, sport, învăţătură, efort etc). Nuu, e mai simplu să găsim explicaţii de genul "şi-o trage cu şeful,fură, are noroc."
25. Pentru că mai ţinem milieul şi peştele de pe televizor.
26. Pentru că deşi turcii ne-au cotropit sute de ani, noi la şcoală învăţăm despre cele câteva victorii pe care le-am avut împotriva lor. De parcă " Istoria " trebuie să fie motiv de mândrie, nu ştiinţă de studiu.
27. Pentru că din şcoală ieşi aşa cum ai intrat.
28. Pentru că aruncăm mizeria din maşină pe geam.
29. Pentru că mergem la Mall fără să intenţionăm să cumpărăm ceva ,doar pentru barfa
30. Pentru că donatorii de sânge sunt muritorii de foame care au nevoie de bonuri de masă.
COMISIOANE ABUZIVE DE LA BANCI !!! ANPC E SOLUTIA
Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita. Este un business (…) Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor", a declarat senatorul Iulian Urban, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. Au inceput bancile sa transparentizeze costurile la credite dupa toate disputele pe seama Ordonantei 50?
Nu am remarcat o imbunatatire a acestor raporturi.
Singurul lucru benefic a fost faptul ca bancile au intrat intr-o disputa, insa doar de fatada, pentru a-si lua clientii unele altora pe motivul refinantarii creditelor. La acest moment, piata bancara din Romania functioneaza ca un monolit care demonstreaza ca industria bancara romaneasca stie sa-si apere interesele. Acestea reusesc sa ramana unite pentru ca gasesc in lumea politica tot felul de politicieni slabi de inger sau slabi de buzunar. E un lucru remarcabil sa reusesti sa infrangi un intreg guvern. Asta demonstreaza ca ne meritam pe deplin soarta pentru ca, pana la urma, nu i-a pus nimeni pe acei baieti sa semneze niste amendamente care le-au fost servite de catre banci. OUG 50 creeaza un haos din punct de vedere juridic pentru ca ea a abrogat niste texte de lege foarte "interesante". A fost un test pe care Guvernul l-a picat cu brio. Vor accepta bancile sa piarda prin eliminarea sau scaderea comisioanelor sau vor recupera pierderile prin majorarea dobanzilor? Intotdeauna banca trebuie sa castige. Bancile functioneaza ca o industrie. Stiu clar ce au de facut, insa in momentul de fata au o problema cu creditele corporatiste, mai ales cu cele acordate in zona imobiliara, acolo unde se confrunta cu un blocaj financiar. Problema asta a restantelor la creditele luate de catre persoanele fizice este doar un subiect de presa pentru ca daca incercam sa facem o paralela intre ce inseamna pentru o banca un portofoliu de 5-6000 restantieri persoane fizice si ce inseamna finantarea unui proiect imobiliar de 50-100 milioane euro, vom vedea ca nivelul restantelor persoanelor fizice este o “glumita” pe langa ce au pierdut ele pe acest segment. Ce se va intampla cu clientii pentru care bancile au considerat acceptare tacita aplicarea OUG 50? Nu li se va imbunatati cu absolut nimic situatia. Ei au fost nemultumiti din momentul in care au primit acele acte aditionale. Probabil ca vor beneficia de niste conditii de refinantare a creditelor mai bune. Acei clienti trebuie sa inceapa sa-si plateasca acele restante, in caz contrar vor suporta rigorile actiunilor intreprinse de banci. Nu cred ca pozitia bancilor se va flexibiliza pentru ca banca este o entitate care trebuie sa faca profit pentru actionarii ei. Banca este cel mai dur element al capitalismului. Daca bancile se decid sa-si transfere pierderile pe care le au de pe zona corporatista pe umerii clientilor buni platnici ca sa-si recupereze acele pierderi, automat vor fi nevoite sa mareasca si comisioanele. Un client poate renunta sa ii mai fie aplicata OUG 50 daca a constatat ca plateste mai mult decat inainte de OUG 50? Nu exista diferente mari intre ce platea inainte si ce plateste acum. Situatia nu se va imbunatati. Bancile vor trebui sa-si recupereze de undeva pierderile pe care le vor avea din zona creditelor corporatiste. Ele nu se vor putea transpune in majorari de dobanzi, si atunci totul se va transpune la nivelul comisioanelor. Vor aparea tot felul de comisioane abuzive, iar ANPC-ul va incepe sa dea sanctiuni. Bancile nu degeaba s-au luptat foarte tare sa diminueze puterile ANPC-ului, ele au intuit pericolul care venea din aceasta zona. Bancile au statistici, calcule care arata cat la suta dintre romani se duc in instanta sau aleg alte forme de protest in urma maririi comisioanelor. De asemenea, ele sunt incurajate si de aceasta justitie din Romania, care este unica in lume. In Romania nu poti sa obligi in solidar 88 de coparticipanti intr-un proces, sa plateasca cheltuielile de judecata. Din cei 88 de clienti ai BCR-ului, oricare dintre ei poate fi executat silit pentru intreaga suma ce reprezinta cheltuieli de judecata. Asta arata clar semnalul pe care a vrut sa-l dea justitia din Romania catre cei care vor sa mai parcurga aceeasi cale ca si clientii BCR-ului. Cum credeti ca vor fi vazuti de banci cei care au initiat diverse actiuni impotriva bancilor? Banca, animal al junglei capitaliste, va fi mai mult decat fericita sa-l vada intorcandu-se. O sa-i acorde aceleasi conditii ca si altor clienti. Intr-adevar semnalul care s-a dat a fost unul extrem de prost si de demobilizator, este unul in spiritul natiei romane. Suntem destul de slabi de inger si de caracter. Exista riscul ca in urma acestei Directive, sa existe clienti ale caror credite se vor scumpi in timp din cauza schimbarii sistemului de calcul? Bineinteles. Nu e vorba de sistemul de calcul, e vorba de pierderile pe care le are sistemul bancar, pierderi care se vor recupera de la clientii buni-platnici. Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita.
Este un business - Care este castigul pana la urma pentru clientii bancilor in urma acestei Directive a UE? Bancile vor incalca inclusiv aceasta OUG 50. Asa cum de 15 ani in Romania bancile prefera sa ignore legile pentru ca fac afaceri foarte bune, le vor incalca in continuare, iar formele de sanctiune care exista la indemna autoritatilor sunt firave. BNR-ul nu va lovi niciodata in sistemul bancar romanesc, iar ANPC-ul are puteri limitate. Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor. Este posibil ca toate aceste lucruri sa aduca in Romania aterizarea unor noi actori pe piata serviciilor bancare.
Nu am remarcat o imbunatatire a acestor raporturi.
Singurul lucru benefic a fost faptul ca bancile au intrat intr-o disputa, insa doar de fatada, pentru a-si lua clientii unele altora pe motivul refinantarii creditelor. La acest moment, piata bancara din Romania functioneaza ca un monolit care demonstreaza ca industria bancara romaneasca stie sa-si apere interesele. Acestea reusesc sa ramana unite pentru ca gasesc in lumea politica tot felul de politicieni slabi de inger sau slabi de buzunar. E un lucru remarcabil sa reusesti sa infrangi un intreg guvern. Asta demonstreaza ca ne meritam pe deplin soarta pentru ca, pana la urma, nu i-a pus nimeni pe acei baieti sa semneze niste amendamente care le-au fost servite de catre banci. OUG 50 creeaza un haos din punct de vedere juridic pentru ca ea a abrogat niste texte de lege foarte "interesante". A fost un test pe care Guvernul l-a picat cu brio. Vor accepta bancile sa piarda prin eliminarea sau scaderea comisioanelor sau vor recupera pierderile prin majorarea dobanzilor? Intotdeauna banca trebuie sa castige. Bancile functioneaza ca o industrie. Stiu clar ce au de facut, insa in momentul de fata au o problema cu creditele corporatiste, mai ales cu cele acordate in zona imobiliara, acolo unde se confrunta cu un blocaj financiar. Problema asta a restantelor la creditele luate de catre persoanele fizice este doar un subiect de presa pentru ca daca incercam sa facem o paralela intre ce inseamna pentru o banca un portofoliu de 5-6000 restantieri persoane fizice si ce inseamna finantarea unui proiect imobiliar de 50-100 milioane euro, vom vedea ca nivelul restantelor persoanelor fizice este o “glumita” pe langa ce au pierdut ele pe acest segment. Ce se va intampla cu clientii pentru care bancile au considerat acceptare tacita aplicarea OUG 50? Nu li se va imbunatati cu absolut nimic situatia. Ei au fost nemultumiti din momentul in care au primit acele acte aditionale. Probabil ca vor beneficia de niste conditii de refinantare a creditelor mai bune. Acei clienti trebuie sa inceapa sa-si plateasca acele restante, in caz contrar vor suporta rigorile actiunilor intreprinse de banci. Nu cred ca pozitia bancilor se va flexibiliza pentru ca banca este o entitate care trebuie sa faca profit pentru actionarii ei. Banca este cel mai dur element al capitalismului. Daca bancile se decid sa-si transfere pierderile pe care le au de pe zona corporatista pe umerii clientilor buni platnici ca sa-si recupereze acele pierderi, automat vor fi nevoite sa mareasca si comisioanele. Un client poate renunta sa ii mai fie aplicata OUG 50 daca a constatat ca plateste mai mult decat inainte de OUG 50? Nu exista diferente mari intre ce platea inainte si ce plateste acum. Situatia nu se va imbunatati. Bancile vor trebui sa-si recupereze de undeva pierderile pe care le vor avea din zona creditelor corporatiste. Ele nu se vor putea transpune in majorari de dobanzi, si atunci totul se va transpune la nivelul comisioanelor. Vor aparea tot felul de comisioane abuzive, iar ANPC-ul va incepe sa dea sanctiuni. Bancile nu degeaba s-au luptat foarte tare sa diminueze puterile ANPC-ului, ele au intuit pericolul care venea din aceasta zona. Bancile au statistici, calcule care arata cat la suta dintre romani se duc in instanta sau aleg alte forme de protest in urma maririi comisioanelor. De asemenea, ele sunt incurajate si de aceasta justitie din Romania, care este unica in lume. In Romania nu poti sa obligi in solidar 88 de coparticipanti intr-un proces, sa plateasca cheltuielile de judecata. Din cei 88 de clienti ai BCR-ului, oricare dintre ei poate fi executat silit pentru intreaga suma ce reprezinta cheltuieli de judecata. Asta arata clar semnalul pe care a vrut sa-l dea justitia din Romania catre cei care vor sa mai parcurga aceeasi cale ca si clientii BCR-ului. Cum credeti ca vor fi vazuti de banci cei care au initiat diverse actiuni impotriva bancilor? Banca, animal al junglei capitaliste, va fi mai mult decat fericita sa-l vada intorcandu-se. O sa-i acorde aceleasi conditii ca si altor clienti. Intr-adevar semnalul care s-a dat a fost unul extrem de prost si de demobilizator, este unul in spiritul natiei romane. Suntem destul de slabi de inger si de caracter. Exista riscul ca in urma acestei Directive, sa existe clienti ale caror credite se vor scumpi in timp din cauza schimbarii sistemului de calcul? Bineinteles. Nu e vorba de sistemul de calcul, e vorba de pierderile pe care le are sistemul bancar, pierderi care se vor recupera de la clientii buni-platnici. Sunt legi in Romania care spun ca bancile nu trebuie sa aplice comisioane abuzive si cu toate astea se aplica. Daca o banca face suma comisioanelor si vede ca ii ies 1 milion de euro, iar ea plateste o amenda de 10.000 lei pe care oricum o contesta in instanta si se judeca vreo 20 de ani cu ANPC-ul, atunci merita.
Este un business - Care este castigul pana la urma pentru clientii bancilor in urma acestei Directive a UE? Bancile vor incalca inclusiv aceasta OUG 50. Asa cum de 15 ani in Romania bancile prefera sa ignore legile pentru ca fac afaceri foarte bune, le vor incalca in continuare, iar formele de sanctiune care exista la indemna autoritatilor sunt firave. BNR-ul nu va lovi niciodata in sistemul bancar romanesc, iar ANPC-ul are puteri limitate. Romania va ramane in continuare un paradis financiar al bancilor. Este posibil ca toate aceste lucruri sa aduca in Romania aterizarea unor noi actori pe piata serviciilor bancare.
10.000 de euro pentru tinerii ... DESTEPTI !
Cine va selecta proiectele care vor beneficia de finantare? Din cine este formata comisia de alegere a proiectelor si pe ce criterii sunt alesi cei care fac parte din comisia respectiva? Selectia proiectelor se va face online, de catre o aplicatie software speciala, in conditii de maxima transparenta, spune Andreea Paul (Vass). "Prin intermediul acestui soft am urmarit ca beneficiarii sa nu intre in contact cu functionarii publici. Tanarul intra pe siteul www.aippimm.ro, completeaza cele 7 sectiuni ale planului de afaceri, iar la fiecare sectiune aplicatia ii va genera automat un punctaj. Aplicantul poate completa informatiile solicitate si etapizat, revenind in punctul in care a parasit aplicatia", potrivit Andreei Paul.
are sunt criteriile in functie de care sunt alese proiectele? Sunt sase criterii enumerate in anexa Hotararii de Guvern privind normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri. "Criteriile vizeaza domeniul de activitate al firmei, numarul de locuri de munca create, ponderea investitiilor, mediul rural sau urban unde se creeaza intreprinderea, potentialul creativ sau inovativ al planului de afaceri si schema de finantare solicitata, respectiv cofinantarea proiectului cu un credit bancar sau autofinantare", explica consilierul primului-ministru. Punctajul maxim care se poate obtine este de 100 puncte, iar punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 puncte. La punctaje egale va prevala numarul de inregistrare online. Lista cu aplicanti se actualizeaza online pe site si este publica. cand se da startul programului?
Programul intra in vigoare in 5 zile lucratoare de la publicarea Ordonantei de Urgenta si a Hotararii de Guvern in Monitorul Oficial al Romaniei.
Tinerii care indeplinesc conditiile vor beneficia prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM) de alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul in lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinantare, conform proiectului de ordonanta de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri.
Unde trebuie sa se duca tinerii care vor sa participe la program? Exista o sectiune speciala dedicata acestui proiect pe siteul AIPPIMM?
Tinerii vor intra in contact cu functionarii publici o singura data, la semnarea contractelor de finantare, sustine Andreea Paul (Vass). De asemenea, pe site-ul www.aippimm.ro este o sectiune in care se gasesc actele normative, dar si ghidul cu pasii pe care trebuie sa-i urmeze tinerii debutanti in afaceri.
Tinerii se pot adresa pentru informare, instruire si asistenta AIPPIMM si celor 8 oficii teritoriale ale agentiei, din Brasov, Constanta, Iasi, Cluj, Ploiesti, Targu Mures, Craiova si Timisoara. Informatii suplimentare se gasesc si pe siteul AIPPIMM.
Tinerii antreprenori vor mai beneficia de scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si vor primi consiliere si sprijin de la oficiile teritoriale ale AIPPIMM. De asemenea, acestia vor primi garantii de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 de euro.
Ce proiecte (din ce domenii) au sanse mai mari sa fie alese?
Proiectele vor fi selectate in conformitate cu criteriile stabilite in anexa HG-ului si in functie de punctajul obtinut la fiecare din cele 6 criterii. De pilda, domeniul de activitate al "S.R.L. - D." determina nivelul punctajului obtinut, astfel: - Productie - 20 puncte; - Servicii - 15 puncte; - Comert si alte activitati - 10 puncte. Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin doua noi locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D.", atunci punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca acest numar creste la 3 locuri de munca, punctajul este de 15 puncte, iar la cel putin 4 locuri de munca nou create, punctajul obtinut este de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri depaseste 80%, atunci se obtine punctajul maxim corespunzator acestui criteriu, de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor este intre 60% si 80%, aplicantul obtine 15 puncte, iar pentru investitii intre 40% si 60% punctajul obtinut este de 10%. O firma nou creata de tineri in mediul rural este favorizata cu 10 puncte, fata de o firma nou creata in mediul urban, pentru care se acorda 5 puncte. Daca implementarea Planului de afaceri conduce la cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau a solutiilor informatice in procesul de productie/prestare servicii, avand un potential inovativ si/sau creativ semnificativ, punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca potentialul inovativ sau creativ este nesemnificativ, punctajul obtinut este de 5 puncte. Optiunea aplicantului pentru schema de finantare atrage 20 de puncte daca proiectul se cofinanteaza cu un credit bancar si 10 puncte daca nu trece prin procesul de analiza a bancabilitatii proiectului, autofinantandu-se.
De ce nu beneficiaza de acest program si cei cu varsta peste 35 de ani?
Motivul care a stat la baza acestei decizii este faptul ca programul se adreseaza grupului tinta tineri debutanti, o categorie sociala dinamica, activa, cu idei indraznete de afaceri, dar fara resurse financiare, afirma consilierul lui Emil Boc.
Pentru celelate categorii de potentiali intreprinzatori exista surse complementare de finantare publica, cum este cazul programului START sau al schemelor de ajutor de stat destinate IMM-urilor, in cadrul carora se acorda fonduri nerambursabile de pana la 200.000 euro. "Mai mult de atat, in Romania, unul din patru tineri nu isi gaseste un loc de munca. Cei care isi gasesc un loc de munca sunt slab remunerati si nu pot acumula rapid capitalul necesar pentru deschiderea unei afaceri. Pe de alta parte, un studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70% dintre ei s-au gandit sa demareze propria afacere. Cu toate acestea, intentiile lor se concretizeaza numai in aproximativ 17% dintre cazuri, pentru ca accesul la finantare este inca destul de limitat. Comparativ cu situatia din Uniunea Europeana, un tanar din 4 detine o afacere", explica Andreea Paul.
Planul de afaceri al tinerilor care participa la acest proiect contine 7 sectiuni:
1. Informatii generale privind microintreprinderea "S.R.L.- D."
2. Descrierea microintreprinderii "S.R.L. - D." si domeniul de activitate in care se realizeaza investitia.
3. Numarul de locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D."
4. Ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri.
5. Localizarea activitatii microintreprinderii "S.R.L. - D."
6. Utilizarea noilor tehnologii si promovarea societatii informationale.
7. Proiectii financiare.
Ce informatii aveti despre cardul destinat intreprinderilor mici si mijlocii?
Programul de sprijinire a tinerilor intreprinzatori a fost propus anul trecut de UDMR printr-un pachet de masuri de relansare economica, alaturi de imbunatatirea conditiilor de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin crearea unui sistem de card de credit.
"Premierul a solicitat chiar in sedinta de Guvern din data de 2 februarie 2011 urgentarea procedurilor pentru operationalizarea acestui card", conform lui Paul Vass.
e altceva mai trebuie sa stie cei care vor sa beneficieze de acest program si nu a fost mentionat?
Aplicantii trebuie sa stie ca in cazul in care cesioneaza partile sociale catre o alta persoana, facilitatile nu se pierd, daca aceasta persoana indeplineste conditiile pentru a avea statutul de intreprinzator debutant pe perioada celor trei ani cat are statutul de SRL-D. Acelasi lucru se aplica si in cazul reorganizarii intreprinderii. In caz contrar, facilitatile se pierd si se recupereaza. In octombrie 2010, programul a fost lansat public cu intentia de a fi aplicat inclusiv in acel an. Premierul Emil Boc a anuntat la acel moment ca garantiile de stat pentru tinerii intreprinzatori vor fi acordate in limita a 100 milioane euro, dintre care 20 milioane euro in 2010, iar ajutorul financiar de maxim 10.000 euro va fi alocat pentru un numar estimat de 200 firme in 2010 si minim 1.000 firme in 2011. In urma cu doua saptamani, premierul a anuntat ca bugetul alocat acestui program va fi de 10 milioane euro calculat pentru intregul an, iar tinerii vor fi sprijiniti astfel sa deschida cel putin o mie de firme. El a aratat ca pentru sprijinirea tinerilor care doresc sa infiinteze prima firma a fost deja rezervat un buget de 5 milioane euro, care va fi suplimentat cu inca 5 milioane euro in partea a doua a acestui an.
are sunt criteriile in functie de care sunt alese proiectele? Sunt sase criterii enumerate in anexa Hotararii de Guvern privind normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri. "Criteriile vizeaza domeniul de activitate al firmei, numarul de locuri de munca create, ponderea investitiilor, mediul rural sau urban unde se creeaza intreprinderea, potentialul creativ sau inovativ al planului de afaceri si schema de finantare solicitata, respectiv cofinantarea proiectului cu un credit bancar sau autofinantare", explica consilierul primului-ministru. Punctajul maxim care se poate obtine este de 100 puncte, iar punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 puncte. La punctaje egale va prevala numarul de inregistrare online. Lista cu aplicanti se actualizeaza online pe site si este publica. cand se da startul programului?
Programul intra in vigoare in 5 zile lucratoare de la publicarea Ordonantei de Urgenta si a Hotararii de Guvern in Monitorul Oficial al Romaniei.
Tinerii care indeplinesc conditiile vor beneficia prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM) de alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul in lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care se face dovada surselor de cofinantare, conform proiectului de ordonanta de urgenta pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri.
Unde trebuie sa se duca tinerii care vor sa participe la program? Exista o sectiune speciala dedicata acestui proiect pe siteul AIPPIMM?
Tinerii vor intra in contact cu functionarii publici o singura data, la semnarea contractelor de finantare, sustine Andreea Paul (Vass). De asemenea, pe site-ul www.aippimm.ro este o sectiune in care se gasesc actele normative, dar si ghidul cu pasii pe care trebuie sa-i urmeze tinerii debutanti in afaceri.
Tinerii se pot adresa pentru informare, instruire si asistenta AIPPIMM si celor 8 oficii teritoriale ale agentiei, din Brasov, Constanta, Iasi, Cluj, Ploiesti, Targu Mures, Craiova si Timisoara. Informatii suplimentare se gasesc si pe siteul AIPPIMM.
Tinerii antreprenori vor mai beneficia de scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului si, respectiv, de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si vor primi consiliere si sprijin de la oficiile teritoriale ale AIPPIMM. De asemenea, acestia vor primi garantii de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 de euro.
Ce proiecte (din ce domenii) au sanse mai mari sa fie alese?
Proiectele vor fi selectate in conformitate cu criteriile stabilite in anexa HG-ului si in functie de punctajul obtinut la fiecare din cele 6 criterii. De pilda, domeniul de activitate al "S.R.L. - D." determina nivelul punctajului obtinut, astfel: - Productie - 20 puncte; - Servicii - 15 puncte; - Comert si alte activitati - 10 puncte. Daca planul de afaceri conduce la crearea a cel putin doua noi locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D.", atunci punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca acest numar creste la 3 locuri de munca, punctajul este de 15 puncte, iar la cel putin 4 locuri de munca nou create, punctajul obtinut este de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri depaseste 80%, atunci se obtine punctajul maxim corespunzator acestui criteriu, de 20 de puncte. Daca ponderea investitiilor este intre 60% si 80%, aplicantul obtine 15 puncte, iar pentru investitii intre 40% si 60% punctajul obtinut este de 10%. O firma nou creata de tineri in mediul rural este favorizata cu 10 puncte, fata de o firma nou creata in mediul urban, pentru care se acorda 5 puncte. Daca implementarea Planului de afaceri conduce la cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne si/sau a solutiilor informatice in procesul de productie/prestare servicii, avand un potential inovativ si/sau creativ semnificativ, punctajul obtinut este de 10 puncte. Daca potentialul inovativ sau creativ este nesemnificativ, punctajul obtinut este de 5 puncte. Optiunea aplicantului pentru schema de finantare atrage 20 de puncte daca proiectul se cofinanteaza cu un credit bancar si 10 puncte daca nu trece prin procesul de analiza a bancabilitatii proiectului, autofinantandu-se.
De ce nu beneficiaza de acest program si cei cu varsta peste 35 de ani?
Motivul care a stat la baza acestei decizii este faptul ca programul se adreseaza grupului tinta tineri debutanti, o categorie sociala dinamica, activa, cu idei indraznete de afaceri, dar fara resurse financiare, afirma consilierul lui Emil Boc.
Pentru celelate categorii de potentiali intreprinzatori exista surse complementare de finantare publica, cum este cazul programului START sau al schemelor de ajutor de stat destinate IMM-urilor, in cadrul carora se acorda fonduri nerambursabile de pana la 200.000 euro. "Mai mult de atat, in Romania, unul din patru tineri nu isi gaseste un loc de munca. Cei care isi gasesc un loc de munca sunt slab remunerati si nu pot acumula rapid capitalul necesar pentru deschiderea unei afaceri. Pe de alta parte, un studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din principalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70% dintre ei s-au gandit sa demareze propria afacere. Cu toate acestea, intentiile lor se concretizeaza numai in aproximativ 17% dintre cazuri, pentru ca accesul la finantare este inca destul de limitat. Comparativ cu situatia din Uniunea Europeana, un tanar din 4 detine o afacere", explica Andreea Paul.
Planul de afaceri al tinerilor care participa la acest proiect contine 7 sectiuni:
1. Informatii generale privind microintreprinderea "S.R.L.- D."
2. Descrierea microintreprinderii "S.R.L. - D." si domeniul de activitate in care se realizeaza investitia.
3. Numarul de locuri de munca permanente in cadrul microintreprinderii "S.R.L. - D."
4. Ponderea investitiilor in cheltuielile aferente planului de afaceri.
5. Localizarea activitatii microintreprinderii "S.R.L. - D."
6. Utilizarea noilor tehnologii si promovarea societatii informationale.
7. Proiectii financiare.
Ce informatii aveti despre cardul destinat intreprinderilor mici si mijlocii?
Programul de sprijinire a tinerilor intreprinzatori a fost propus anul trecut de UDMR printr-un pachet de masuri de relansare economica, alaturi de imbunatatirea conditiilor de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin crearea unui sistem de card de credit.
"Premierul a solicitat chiar in sedinta de Guvern din data de 2 februarie 2011 urgentarea procedurilor pentru operationalizarea acestui card", conform lui Paul Vass.
e altceva mai trebuie sa stie cei care vor sa beneficieze de acest program si nu a fost mentionat?
Aplicantii trebuie sa stie ca in cazul in care cesioneaza partile sociale catre o alta persoana, facilitatile nu se pierd, daca aceasta persoana indeplineste conditiile pentru a avea statutul de intreprinzator debutant pe perioada celor trei ani cat are statutul de SRL-D. Acelasi lucru se aplica si in cazul reorganizarii intreprinderii. In caz contrar, facilitatile se pierd si se recupereaza. In octombrie 2010, programul a fost lansat public cu intentia de a fi aplicat inclusiv in acel an. Premierul Emil Boc a anuntat la acel moment ca garantiile de stat pentru tinerii intreprinzatori vor fi acordate in limita a 100 milioane euro, dintre care 20 milioane euro in 2010, iar ajutorul financiar de maxim 10.000 euro va fi alocat pentru un numar estimat de 200 firme in 2010 si minim 1.000 firme in 2011. In urma cu doua saptamani, premierul a anuntat ca bugetul alocat acestui program va fi de 10 milioane euro calculat pentru intregul an, iar tinerii vor fi sprijiniti astfel sa deschida cel putin o mie de firme. El a aratat ca pentru sprijinirea tinerilor care doresc sa infiinteze prima firma a fost deja rezervat un buget de 5 milioane euro, care va fi suplimentat cu inca 5 milioane euro in partea a doua a acestui an.
FOAME PE INTREGUL PAMANT.... IN CURIND...
Cresterea recenta a preturilor la alimente si petrol nu este temporara, deoarece nu are o natura speculativa, iar guvernele si populatia ar trebui sa se pregateasca de inrautatirea situatiei. Desi pare similar cu avansul accelerat al Cotatiilor marfurilor din 2007-2008, actualul trend ascendent al preturilor la alimente si petrol nu are radacini in zona speculei si nu se va termina intr-o prabusire puternica a preturilor, asa cum s-a intamplat acum doi ani, arata o analiza AFP. Cererea tot mai mare din tarile emergente, unde populatia mananca mai mult si mai bine, alaturi de fenomenele meteorologice nefavorabile agriculturii care se manifesta tot mai des si de dobanzile scazute creeaza o "furtuna perfecta" care propulseaza preturile la marfuri, agricole si industriale, la noi maxime. Cotatiile cresc, de multe ori cu procentaje de doua cifre, la toate sortimentele de marfuri, de la porumb si grau la bumbac, cauciuc si petrol. "Situatia era foarte diferita in 2008 (...) Ceea ce se intampla acum este mult mai generalizat", spune Chris Delgado, specialist pe agricultura la Banca Mondiala. Problema creeaza tensiuni in intreaga lume, nu numai in Orientul Mijlociu, unde deja se inregistreaza un "razboi social" + Razboiul social din Orientul Mijlociu. In Indonezia, guvernul a suspendat accizele pe importurile de alimente cheie dupa ce inflatia a ajuns in ianuarie la 7%. In Bolivia, zaharul este distribuit in ratii dupa o crestere de 64% a pretului. Organizatia pentru Hrana si Agricultura din cadrul Natiunilor Unite a anuntat joi ca preturile alimentelor au atins in ianuarie noi maxime record si a avertizat ca ar putea sa apara probleme politice. "Nu numai ca exista un risc, dar au avut loc deja revolte in unele parti ale lumii din cauza cresterii preturilor la hrana", a aratat seful OHA, Jacques Diouf. Iar situatia nu este pe cale sa se amelioreze, spun expertii. "Cred ca preturile marfurilor vor continua sa creasca. Este interesant ca si marfurile care nu se tranzactioneaza intens se scumpesc. Asta ne arata ca trendul este bazat pe fundamente si nu pe specula", comenteaza economistul sef al bancii Standard Chartered, Gerard Lyons. Cresterea din 2008 a afectat doar cateva marfuri agricole si petrolul si a fost determinata in mare parte de specula si de decizii politice care au determinat unele guverne sa-si faca rezerve. De aceasta data insa problema este cererea tot mai mare din lumea emergenta, din tari precum China, India, Rusia si Brazilia, situatie care face improbabila inversarea trendului.
Romania, tara care va muri de foame?
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a declarat ca Romania are o capacitatea de a hrani 80 de milioane de oameni, dar dacava intra intr-o criza a alimentelor ar fi din cauza "neatentiei unora", a lenii si a lipsei de initiativa. Potrivit indexului Nomura, dat publicitatii in septembrie 2010, Romania se situeaza pe locul 12 intr-un top al statelor expuse la o criza alimentara. Acest index este calculat in functie de PIB pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor pentru hrana a unei gospodarii din totalul veniturilor si exporturile nete de hrana ca procent din PIB.
Februarie a venit cu un nou val de scumpiri
Prima pe lista majorarii preturilor este chiar alimentul de baza pe masa romanilor, painea, urmata de lactate si de ulei. Nu scap de scumpiri nici berea, pret al carei se va majora 4%, si tigarile cu 3%, adica cu 60 de bani pe pachet.
Romania, tara care va muri de foame?
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara a declarat ca Romania are o capacitatea de a hrani 80 de milioane de oameni, dar dacava intra intr-o criza a alimentelor ar fi din cauza "neatentiei unora", a lenii si a lipsei de initiativa. Potrivit indexului Nomura, dat publicitatii in septembrie 2010, Romania se situeaza pe locul 12 intr-un top al statelor expuse la o criza alimentara. Acest index este calculat in functie de PIB pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor pentru hrana a unei gospodarii din totalul veniturilor si exporturile nete de hrana ca procent din PIB.
Februarie a venit cu un nou val de scumpiri
Prima pe lista majorarii preturilor este chiar alimentul de baza pe masa romanilor, painea, urmata de lactate si de ulei. Nu scap de scumpiri nici berea, pret al carei se va majora 4%, si tigarile cu 3%, adica cu 60 de bani pe pachet.
TURISM TRADITIONAL , PROFESOR ITCO, CLUB DE TURISM DURABIL CARPATI
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
Institutul de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism “IPI Bucovina” a inaugurat RECENT, la Şaru Dornei, Clubul de turism durabil “Carpaţi”. Este institutie , un club, o asociatie, specializată exclusiv pe promovarea tendinţei ecologice în practicile turistice din structurile de cazare. Potrivit directorului Ioan Iţco, în club s-au înscris deocamdată 17 pensiuni din zona Dornelor, dar se doreşte extinderea activităţii, în timp, spre orice agent economic doritor din Carpaţi. Directorul Iţco a mai precizat că nu se plătesc taxe de înscriere, ci membrii clubului trebuie să fie deţinători ai unui atestat care dovedeşte că practică turismul ecologic sau arta culinară ecologică tradiţională. Cei ce nu au un astfel de atestat îl pot obţine în urma unor cursuri organizate periodic tot de IPI Bucovina. “Clubul urmăreşte să încurajeze proprietarii de pensiuni să folosească bucătăria tradiţională ecologică, ingrediente naturale, să ofere turiştilor distracţii în natură, plimbări tradiţionale cu caii, mai puţin chestiuni motorizate, să le ofere băi cu plante medicinale şi alte beneficii ale unei vieţi sănătoase, despre care omul nostru de la munte ştie multe şi poate împărtăşi turistului. Noi le oferim consultanţă şi promovare celor care doresc să ofere astfel de servicii de bună calitate şi oamenii sunt interesaţi. Avantajele nete le vor resimţi însă nu doar proprietarii de pensiuni care se specializează în aşa ceva şi cărora cu siguranţă le va creşte numărul de clienţi fideli, ci şi turiştii, care vor beneficia astfel de autenticul din tradiţia şi natura munţilor noştri şi nu de improvizaţii la modă. Consider că efectele pozitive ale demersului nostru se vor vedea încă din acest an”, ne-a spus prof. Ioan Iţco.
………………………….
stitutul de învăţământ şi cercetare în turism “IPI Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc a organizat miercuri seară o dezbatere cu proprietari de pensiuni din zonă. Discuţiile au avut tematică liber aleasă şi s-au axat în final mai mult pe probleme întâmpinate de agenţii economici şi pe lipsa sprijinului din partea statului pentru investitorii mici şi mijlocii în domeniu.
Cei prezenţi s-au arătat revoltaţi de faptul că asupra pensiunilor care funcţionează legal şi plătesc impozite şi taxe corect se abat în ultima vreme tot felul de controale “încrucişate” şi planează permanent ameninţarea unor amenzi uriaşe, pentru că li se caută abateri chiar şi acolo unde nu există. Oamenii se plâng că cerinţele birocratice pentru tot felul de avizări au depăşit limitele bunului simţ iar limitările impuse de organele statului fac imposibilă până şi valorificarea elementelor tradiţionale de arhitectură bazate pe lemn, pentru că nu sunt admise în cadrul legislaţiei PSI. În plus, unii dintre agenţii economici, care au construit pensiunile prin finaţări de tip SAPARD, se confruntă, ca urmare a unor noi prevederi legale, cu impunerea de către organele de control a unor modificări aduse construcţiilor, fără de care riscă amenzi sau suspendarea clasificării. Aceşti investitori sunt prinşi la mijloc între birocraţia românească şi cea europeană, pentru că, dacă respectă instrucţinile ca să scape de amenzi, riscă să fie ulterior siliţi să restituie sumele primite prin SAPARD pentru că au modificat proiectul aprobat spre finanţare.
Pe de altă parte, proprietarii de pensiuni sunt nemulţumiţi de faptul că practicanţii turismului “la negru”, care le fac concurenţă fără să achite impozite şi taxe, nu au deloc probleme cu organele de control, pentru simplul motiv că foarte greu se poate demonstra că oferă găzduire contra cost. În consecinţă, proprietarii pensiunilor legale spun că statul, deşi cheltuie sume uriaşe sub pretextul dezvoltării turismului, în loc să îi sprijine sau măcar să îi lase în pace să se descurce cum pot, pare decis să îi împingă spre zona turismului la negru prin măsurile coercitive aberante. Nu sunt puţini micii investitori în turism care declară că, dacă situaţia va continua, sunt decişi să îşi vândă sau să închidă pensiunile şi să se apuce de turism “la negru” la noi sau de alte afaceri legale, dar în ţări în care iniţiativa economică nu este descurajată astfel.
Directorul “IPI Bucovina”, prof. Ioan Iţco ne-a declarat că a fost şi el surprins de numărul mare de nemulţumiri ale proprietarilor de pensiuni şi a admis că multe dintre acestea par întemeiate pe argumente incontestabile. “Noi vom încerca să fim un mediator eficient între factorii ministeriali şi agenţii economici. Vom explica forurilor de sus, care poate nu cunosc toate aceste aspecte, că presiunea asupra agenţilor economici a început deja să dăuneze turismului şi credem că împreună vom găsi soluţii pentru a elimina deficienţele. Eu cred că nimeni nu este interesat, în fond, să stârpească iniţiativa în turism, ci se doreşte o reglementare clară, europeană, dar probabil că implementarea nu se face întotdeauna cu mijloacele cele mai adecvate sau poate că nu se face suficient pentru informare. Considerăm că astfel de reuniuni, în care agenţii economici expun deschis probleme reale, sunt extrem de importante, pentru că nici o problemă nu poate fi rezolvată decă nu este cunoscută şi riguros cercetată, pentru a se afla adevăratele cauze”, a conchis prof. Iţco.
…………………
TUL TURISTIC TRADITIONAL ROMANESC, UN MESAJ DIN TRECUT, GASIT IN PREZENT!
Modelul de dezvoltare rurala a Satului Turistic Traditional Romanesc - prilej de ragaz si bucurie, isi dovedeste aplicabilitatea prin dezvoltarea primului proiect pilot in judetul Dambovita denumit: Sat de vacanta eco-etno-turistic "Vatra Valaha", proiect menit sa faciliteze accesul la cultura autentica traditionala romaneasca munteneasca, a acelora care, in calatoriile lor doresc sa vada si sa traiasca pe viu, modul de viata sanatos, traditiile, obiceiurile traditionale si ospitalitatea romaneasca din zona Muntenia.
Modelul Satului Turistic Traditional Romanesc este inscris la OSIM nr 300018/2008. De asemenea este supus drepturilor de autor,
In asezãrile rurale romanesti se regãseste puritatea aerului si claritatea apei izvoarelor care vin din muntii Carpati. Ele au fost timp de secole pãstrãtoarele culturii materiale si spirituale autohtone, cele care au preluat si integrat elemente de culturã, au creat, au inventat, s-au adaptat permanent la conditiile istorice si social economice.
Placerea de a vizita macar o parte din aceste asezari rurale in cateva ore este imposibila astazi in conditiile reale ale Romaniei. Sejurul s-ar putea realiza centralizat doar vizitand un singur situ reprezentativ pentru satul romanesc, care sa inglobeze in structura sa, ca intr-o fotografie vie, satului romanesc din perioada cea mai infloritoare a existentei sale, ospitalitatea romaneasca si pitorescul arhitectural taranesc.
……………..
INSTITUTUL DE CALITATE ECOLOGICA IN TURISM
Turismul a produs si produce mari probleme mediului acolo unde se desfasoara, deoarece nu exista o strategie coerenta pentru limitarea si diminuarea pana la anulare a efectului nociv asupra mediului. Aceasta problema, va incepe sa se se rezolve odata cu infiintarea Institutului de Calitate Ecologica in Turism.
Un grup de ecologişti a reuşit să amenajeze, în depresiunea Damiş, un centru turistic cu adevărat tradiţional. Centrul dispune de peste 200 de locuri de cazare, amenajate în şura cu pod, în căsuţa-pivniţă şi în livada de meri, ideală pentru camping.
Povestea centrului de la Damiş începe în toamna lui 2006, când Fundaţia Ecotop a investit în amenajarea unor spaţii de cazare. Ecologiştii au achiziţionat o gospodărie bătrânească în inima satului şi s-au pus pe lucru.
„Aveam la dispoziţie o şură cu pod, o pivniţă, casa cu două camere şi hol şi o livadă de 10 ari”, explică Eleonora Mircescu, vicepreşedinte Ecotop. Vreme de patru ani, ecologiştii şi-au petrecut tot timpul liber muncind la amenajarea spaţiului. Aşa a luat naştere „Casa Craiului”.
Eco-programe
„Primele amenajări le-am făcut în casă. A urmat şura, care a fost dotată cu bucătărie, sală de mese şi locuri de cazare la etaj şi Căsuţa de la pivniţă”, spune Mircescu. Ecologiştii au avut grijă să păstreze izul pitoresc. Au reciclat materialele şi au decorat locuri cu obiecte tradiţionale, de la covoare de lână, la vase sau unelte folosite de săteni din străbuni. În vara lui 2009, centrul putea deja să-şi primească primii oaspeţi. Indiferent dacă apelau sau nu la camping, turiştii puteau utiliza baia interioară, spălătorul şi toaleta cu compost de afară.
„Pentru promovare, în 2009 am dat spaţiile în folosinţă gratuit, prin programe. Au venit grupuri de copii, adulţi, sau turişti străini”, spune preşedintele Ecotop, Andrei Acs. „Copiii au descoperit flora şi fauna. Adulţii au învăţat lecţia supravieţuirii. „Pe parcursul traseelor le-am arătat care sunt plantele comestibile pentru cazurile în care se rătăcesc în natură. Au gustat din ele şi au fost entuziasmaţi”, povesteşte Acs.
mai puţin de un an, ecologiştii şi-au dat seama că cei mai interesaţi de un astfel de turism sunt străinii. „Am fost vizitaţi de englezi şi germani, care au fost vrăjiţi de aceste locuri”, spune Mircescu. „Ungurii sunt de asemenea dornici de astfel de experienţe. Pe lângă cazare, oferim şi ghizi vorbitori de limba maghiară şi engleză”, a spus Acs.
……………………………………
La începutul acestei săptămâni la Arbore a avut loc lansarea proiectului „ARTA POPULAR” - link pentru dezvoltarea turismului în Bucovina, Proiect finanţat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în cadrul programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” (EBC), iniţiat de Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale.
„Scopul proiectului constă în promovarea folosirii instrumentelor TIC în rândul meşterilor populari autentici şi a pensiunilor turistice din comunităţile EBC, prin includerea acestora în reţelele turistice ce vor fi postate pe o platformă online de promovare şi crearea unor spaţii în sediile PAPI accesibile meşterilor populari pentru a introduce arta tradiţională autentică în circuitul turistic. Prin implementarea acestui proiect se favorizează crearea unei deschideri către comunitate în utilizarea resurselor specifice RECL pentru promovarea şi valorificarea potenţialului de dezvoltare a meşteşugurilor, conştientizarea cu privire la resursele comunităţii şi totodată, extinderea rolului pe care îl are valoarea TIC în dezvoltarea zonală. Se va dezvolta în acelaşi timp şi spiritul de solidaritate între APL, meşterii populari şi patronii de pensiuni turistice care conştientizează împreună că această cooperare reprezintă un plus de eficienţă în identificarea soluţiilor viabile de atragere a cât mai mulţi turişti. În urma implementării va rezulta o colaborare cât mai strânsă dintre 10 tur-operatori din cadrul structurilor turistice şi 10 meşteri populari autentici din vecinătatea obiectivelor turistice prezente în comunitatile EBC sau din cadrul acestora, va fructifica prin promovarea obiectivelor turistice, introducerea în circuitele turistice a artei tradiţionale autentice şi implicit a meşterilor populari. Se va crea o platformă online de promovare sub adresa căreia se vor grupa meşterii populari, şi îşi vor împărtăşi nu secretele meşteşugăreşti ci ideile şi lucrările rezultate, de asemenea reţelele turistice vor fi actualizate şi vor include ca şi obiectiv, vizita la atelierul de lucru al meşterului ce aparţine comunităţii sau se află într-o zonă apropiată obiectivului turistic vizitat. Această platformă va servi nu doar ca loc de afişare şi promovare, ci şi spaţiu de comunicare, turiştii îşi vor putea exprima părerile despre munca practicată de meşteri, şi despre produsele rezultate, şi nu în ultimul rând despre locul vizitat. Aşadar obiectivele proiectului constau în: realizarea unei cooperări timp de 4 luni între 5 comunităţi EBC în vederea dezvoltării potenţialului turistic din regiune prin promovarea a 10 meşteri populari autentici (certificaţi), 10 structuri de cazare şi 10 tur-operatori (agenţii de turism), realizând includerea acestora în cadrul reţelelor turistice; accesibilizarea serviciilor RECL pentru promotorii turismului tradiţional din 5 comunităti EBC din Suceava (Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu şi Iaslovăţ), prin oferirea de suport TIC, promovare online şi organizarea unor întâlniri de lucru între factorii interesaţi”
……………………………..
Conform evidentelor Asociatiei „Produs in Bucovina”, in judet exista 125 de produse traditionale atestate. De aproximativ doi ani de zile, un segment important al consumatorilor pare sa fi trecut de perioada cand cauta doar un produs mai ieftin, frumos ambalat, dar cu un gust ce nu are prea multe in comun cu carnea sau laptele din care este facut. Asa se face ca micile afaceri de familie cu produse traditionale se dezvolta, iar anii de criza 2009 si 2010 sunt ani de succes in cazul multora dintre ei.
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Branza Brânză sărată de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză de vaci cu smântână de Crăiniceşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză
De Horodniceni Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava SC LACTOTRIO
2001 PROD SRL Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava
Branza burduf Brânză burduf de
Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Brânză burduf
POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Cascaval Caşcaval
de Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Caşcaval
De Vultureşti LITENI Nr.490
Jud. Suceava SC DOBROLACT
HIRA SRL LITENI Bl.2, Ap.1 Jud.
Suceava
Caşcaval
De RǍDǍŞANI RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava SC DUGLAS SRL RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava
Caşcaval afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caşcaval de Vama Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava SC EMILIA COM SRL Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI DOLHEŞTII MARI nr.206
Jud. Suceava SC GAPA – LACT SRL DOLHEŞTII
MARI nr.206
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava SC IULI MON SRL Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava
Caşcaval de Horodniceni Comuna Horodniceni
Jud. Suceava SC LACTOTRIO 2001 PROD
SRL Comuna Horodniceni, nr.338
Jud. Suceava
Caşcaval
De Izvorul Alb Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava SC LUŢU
PRODCOM SRL Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava
Cascaval de Stanisoara Comuna Malini, judetul Suceava SC MALINUL S.R.L. Malini, str. Com. Malini, nr. 138, judetul Suceava
Caşcaval afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval
De Cornu Luncii Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava SC MOLDOMILCH SRL Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava
Caşcaval
De ZAMOSTEA Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava SC SINSER COM SRL Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava
Caşcaval
De
CAŞVANA Com.
ILIŞEŞTI
Jud. Suceava SC
SPRINT COM
SRL Suceava
str. Viitorului
Nr.6
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA MǍRULUI POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava SC
STRUGURELU
POIANA
SRL POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava
Caşcaval
de
Botuş Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava SC
TAXUS
SRL Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava
Cas Caş de oaie afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş de oaie framântat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Urda Urdă
De POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Urdă de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Lapte Lapte acru de Româneşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Carne si produse din carne
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Afumaturi Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Pulpă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Ceafă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Muşchi afumat de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Piept afumat de Bosanci BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Muşchi afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Piept afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Carnati Cârnăciori de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Cârnaţi de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Cârnaţi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
BURDUJENI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Cârnaţi de Voroneţ Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL
COM PROD SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Cârnaţi
de porc de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnăciori
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnăciori proaspeţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi
de Burdujeni Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de vită de UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam Salam de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc
BUCOVINA SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Salam de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam
de vită UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Toba
Tobă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Tobǎ de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Tobă Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL COM PRODSRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Tobă de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Tobă
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Tobă
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Tobă de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Chisca Chişcă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Chişcă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Chişcă
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava
Chişcă de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Lebar Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Lebăr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Lebǎr
de
UDEŞTI SUCEAVA
Str. Cuza Voda, nr.56
Jud. Suceava AF
CIMPOIEŞ
MARIANA UDEŞTI
Nr.856
Jud. Suceava
Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Lebăr de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Lebăr
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Leber de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Caltabos Caltaboşi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Caltaboş de Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC
ANCAROL
COM PROD
SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi de hrişca Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi cu hrişcǎ de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Caltaboşi de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Sangerete Sângerete de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Jambon Jambon de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Slanina Slănină
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Slănină afumată de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Muschi Muşchi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de vitǎ de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Specialitati Costiţă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Costiţă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Ceafă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Şuncă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cozonac de carne Bucovinian Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Pastramă afumată de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S MEAT
PRODUCTS SRL BOSANCI nr. 65
Jud. Suceava
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
TURISMUL TRADIŢIONAL O ŞANSĂ A ZONEI NOASTRE, A REGIUNII, A ŢĂRII Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- prof. Ioan Iţco - IPI Bucovina
- Adelina Onoiu - Clubul de turism durabil “Carpaţi”
- ………………………
Institutul de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism “IPI Bucovina” a inaugurat RECENT, la Şaru Dornei, Clubul de turism durabil “Carpaţi”. Este institutie , un club, o asociatie, specializată exclusiv pe promovarea tendinţei ecologice în practicile turistice din structurile de cazare. Potrivit directorului Ioan Iţco, în club s-au înscris deocamdată 17 pensiuni din zona Dornelor, dar se doreşte extinderea activităţii, în timp, spre orice agent economic doritor din Carpaţi. Directorul Iţco a mai precizat că nu se plătesc taxe de înscriere, ci membrii clubului trebuie să fie deţinători ai unui atestat care dovedeşte că practică turismul ecologic sau arta culinară ecologică tradiţională. Cei ce nu au un astfel de atestat îl pot obţine în urma unor cursuri organizate periodic tot de IPI Bucovina. “Clubul urmăreşte să încurajeze proprietarii de pensiuni să folosească bucătăria tradiţională ecologică, ingrediente naturale, să ofere turiştilor distracţii în natură, plimbări tradiţionale cu caii, mai puţin chestiuni motorizate, să le ofere băi cu plante medicinale şi alte beneficii ale unei vieţi sănătoase, despre care omul nostru de la munte ştie multe şi poate împărtăşi turistului. Noi le oferim consultanţă şi promovare celor care doresc să ofere astfel de servicii de bună calitate şi oamenii sunt interesaţi. Avantajele nete le vor resimţi însă nu doar proprietarii de pensiuni care se specializează în aşa ceva şi cărora cu siguranţă le va creşte numărul de clienţi fideli, ci şi turiştii, care vor beneficia astfel de autenticul din tradiţia şi natura munţilor noştri şi nu de improvizaţii la modă. Consider că efectele pozitive ale demersului nostru se vor vedea încă din acest an”, ne-a spus prof. Ioan Iţco.
………………………….
stitutul de învăţământ şi cercetare în turism “IPI Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc a organizat miercuri seară o dezbatere cu proprietari de pensiuni din zonă. Discuţiile au avut tematică liber aleasă şi s-au axat în final mai mult pe probleme întâmpinate de agenţii economici şi pe lipsa sprijinului din partea statului pentru investitorii mici şi mijlocii în domeniu.
Cei prezenţi s-au arătat revoltaţi de faptul că asupra pensiunilor care funcţionează legal şi plătesc impozite şi taxe corect se abat în ultima vreme tot felul de controale “încrucişate” şi planează permanent ameninţarea unor amenzi uriaşe, pentru că li se caută abateri chiar şi acolo unde nu există. Oamenii se plâng că cerinţele birocratice pentru tot felul de avizări au depăşit limitele bunului simţ iar limitările impuse de organele statului fac imposibilă până şi valorificarea elementelor tradiţionale de arhitectură bazate pe lemn, pentru că nu sunt admise în cadrul legislaţiei PSI. În plus, unii dintre agenţii economici, care au construit pensiunile prin finaţări de tip SAPARD, se confruntă, ca urmare a unor noi prevederi legale, cu impunerea de către organele de control a unor modificări aduse construcţiilor, fără de care riscă amenzi sau suspendarea clasificării. Aceşti investitori sunt prinşi la mijloc între birocraţia românească şi cea europeană, pentru că, dacă respectă instrucţinile ca să scape de amenzi, riscă să fie ulterior siliţi să restituie sumele primite prin SAPARD pentru că au modificat proiectul aprobat spre finanţare.
Pe de altă parte, proprietarii de pensiuni sunt nemulţumiţi de faptul că practicanţii turismului “la negru”, care le fac concurenţă fără să achite impozite şi taxe, nu au deloc probleme cu organele de control, pentru simplul motiv că foarte greu se poate demonstra că oferă găzduire contra cost. În consecinţă, proprietarii pensiunilor legale spun că statul, deşi cheltuie sume uriaşe sub pretextul dezvoltării turismului, în loc să îi sprijine sau măcar să îi lase în pace să se descurce cum pot, pare decis să îi împingă spre zona turismului la negru prin măsurile coercitive aberante. Nu sunt puţini micii investitori în turism care declară că, dacă situaţia va continua, sunt decişi să îşi vândă sau să închidă pensiunile şi să se apuce de turism “la negru” la noi sau de alte afaceri legale, dar în ţări în care iniţiativa economică nu este descurajată astfel.
Directorul “IPI Bucovina”, prof. Ioan Iţco ne-a declarat că a fost şi el surprins de numărul mare de nemulţumiri ale proprietarilor de pensiuni şi a admis că multe dintre acestea par întemeiate pe argumente incontestabile. “Noi vom încerca să fim un mediator eficient între factorii ministeriali şi agenţii economici. Vom explica forurilor de sus, care poate nu cunosc toate aceste aspecte, că presiunea asupra agenţilor economici a început deja să dăuneze turismului şi credem că împreună vom găsi soluţii pentru a elimina deficienţele. Eu cred că nimeni nu este interesat, în fond, să stârpească iniţiativa în turism, ci se doreşte o reglementare clară, europeană, dar probabil că implementarea nu se face întotdeauna cu mijloacele cele mai adecvate sau poate că nu se face suficient pentru informare. Considerăm că astfel de reuniuni, în care agenţii economici expun deschis probleme reale, sunt extrem de importante, pentru că nici o problemă nu poate fi rezolvată decă nu este cunoscută şi riguros cercetată, pentru a se afla adevăratele cauze”, a conchis prof. Iţco.
…………………
TUL TURISTIC TRADITIONAL ROMANESC, UN MESAJ DIN TRECUT, GASIT IN PREZENT!
Modelul de dezvoltare rurala a Satului Turistic Traditional Romanesc - prilej de ragaz si bucurie, isi dovedeste aplicabilitatea prin dezvoltarea primului proiect pilot in judetul Dambovita denumit: Sat de vacanta eco-etno-turistic "Vatra Valaha", proiect menit sa faciliteze accesul la cultura autentica traditionala romaneasca munteneasca, a acelora care, in calatoriile lor doresc sa vada si sa traiasca pe viu, modul de viata sanatos, traditiile, obiceiurile traditionale si ospitalitatea romaneasca din zona Muntenia.
Modelul Satului Turistic Traditional Romanesc este inscris la OSIM nr 300018/2008. De asemenea este supus drepturilor de autor,
In asezãrile rurale romanesti se regãseste puritatea aerului si claritatea apei izvoarelor care vin din muntii Carpati. Ele au fost timp de secole pãstrãtoarele culturii materiale si spirituale autohtone, cele care au preluat si integrat elemente de culturã, au creat, au inventat, s-au adaptat permanent la conditiile istorice si social economice.
Placerea de a vizita macar o parte din aceste asezari rurale in cateva ore este imposibila astazi in conditiile reale ale Romaniei. Sejurul s-ar putea realiza centralizat doar vizitand un singur situ reprezentativ pentru satul romanesc, care sa inglobeze in structura sa, ca intr-o fotografie vie, satului romanesc din perioada cea mai infloritoare a existentei sale, ospitalitatea romaneasca si pitorescul arhitectural taranesc.
……………..
INSTITUTUL DE CALITATE ECOLOGICA IN TURISM
Turismul a produs si produce mari probleme mediului acolo unde se desfasoara, deoarece nu exista o strategie coerenta pentru limitarea si diminuarea pana la anulare a efectului nociv asupra mediului. Aceasta problema, va incepe sa se se rezolve odata cu infiintarea Institutului de Calitate Ecologica in Turism.
Un grup de ecologişti a reuşit să amenajeze, în depresiunea Damiş, un centru turistic cu adevărat tradiţional. Centrul dispune de peste 200 de locuri de cazare, amenajate în şura cu pod, în căsuţa-pivniţă şi în livada de meri, ideală pentru camping.
Povestea centrului de la Damiş începe în toamna lui 2006, când Fundaţia Ecotop a investit în amenajarea unor spaţii de cazare. Ecologiştii au achiziţionat o gospodărie bătrânească în inima satului şi s-au pus pe lucru.
„Aveam la dispoziţie o şură cu pod, o pivniţă, casa cu două camere şi hol şi o livadă de 10 ari”, explică Eleonora Mircescu, vicepreşedinte Ecotop. Vreme de patru ani, ecologiştii şi-au petrecut tot timpul liber muncind la amenajarea spaţiului. Aşa a luat naştere „Casa Craiului”.
Eco-programe
„Primele amenajări le-am făcut în casă. A urmat şura, care a fost dotată cu bucătărie, sală de mese şi locuri de cazare la etaj şi Căsuţa de la pivniţă”, spune Mircescu. Ecologiştii au avut grijă să păstreze izul pitoresc. Au reciclat materialele şi au decorat locuri cu obiecte tradiţionale, de la covoare de lână, la vase sau unelte folosite de săteni din străbuni. În vara lui 2009, centrul putea deja să-şi primească primii oaspeţi. Indiferent dacă apelau sau nu la camping, turiştii puteau utiliza baia interioară, spălătorul şi toaleta cu compost de afară.
„Pentru promovare, în 2009 am dat spaţiile în folosinţă gratuit, prin programe. Au venit grupuri de copii, adulţi, sau turişti străini”, spune preşedintele Ecotop, Andrei Acs. „Copiii au descoperit flora şi fauna. Adulţii au învăţat lecţia supravieţuirii. „Pe parcursul traseelor le-am arătat care sunt plantele comestibile pentru cazurile în care se rătăcesc în natură. Au gustat din ele şi au fost entuziasmaţi”, povesteşte Acs.
mai puţin de un an, ecologiştii şi-au dat seama că cei mai interesaţi de un astfel de turism sunt străinii. „Am fost vizitaţi de englezi şi germani, care au fost vrăjiţi de aceste locuri”, spune Mircescu. „Ungurii sunt de asemenea dornici de astfel de experienţe. Pe lângă cazare, oferim şi ghizi vorbitori de limba maghiară şi engleză”, a spus Acs.
……………………………………
La începutul acestei săptămâni la Arbore a avut loc lansarea proiectului „ARTA POPULAR” - link pentru dezvoltarea turismului în Bucovina, Proiect finanţat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în cadrul programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” (EBC), iniţiat de Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale.
„Scopul proiectului constă în promovarea folosirii instrumentelor TIC în rândul meşterilor populari autentici şi a pensiunilor turistice din comunităţile EBC, prin includerea acestora în reţelele turistice ce vor fi postate pe o platformă online de promovare şi crearea unor spaţii în sediile PAPI accesibile meşterilor populari pentru a introduce arta tradiţională autentică în circuitul turistic. Prin implementarea acestui proiect se favorizează crearea unei deschideri către comunitate în utilizarea resurselor specifice RECL pentru promovarea şi valorificarea potenţialului de dezvoltare a meşteşugurilor, conştientizarea cu privire la resursele comunităţii şi totodată, extinderea rolului pe care îl are valoarea TIC în dezvoltarea zonală. Se va dezvolta în acelaşi timp şi spiritul de solidaritate între APL, meşterii populari şi patronii de pensiuni turistice care conştientizează împreună că această cooperare reprezintă un plus de eficienţă în identificarea soluţiilor viabile de atragere a cât mai mulţi turişti. În urma implementării va rezulta o colaborare cât mai strânsă dintre 10 tur-operatori din cadrul structurilor turistice şi 10 meşteri populari autentici din vecinătatea obiectivelor turistice prezente în comunitatile EBC sau din cadrul acestora, va fructifica prin promovarea obiectivelor turistice, introducerea în circuitele turistice a artei tradiţionale autentice şi implicit a meşterilor populari. Se va crea o platformă online de promovare sub adresa căreia se vor grupa meşterii populari, şi îşi vor împărtăşi nu secretele meşteşugăreşti ci ideile şi lucrările rezultate, de asemenea reţelele turistice vor fi actualizate şi vor include ca şi obiectiv, vizita la atelierul de lucru al meşterului ce aparţine comunităţii sau se află într-o zonă apropiată obiectivului turistic vizitat. Această platformă va servi nu doar ca loc de afişare şi promovare, ci şi spaţiu de comunicare, turiştii îşi vor putea exprima părerile despre munca practicată de meşteri, şi despre produsele rezultate, şi nu în ultimul rând despre locul vizitat. Aşadar obiectivele proiectului constau în: realizarea unei cooperări timp de 4 luni între 5 comunităţi EBC în vederea dezvoltării potenţialului turistic din regiune prin promovarea a 10 meşteri populari autentici (certificaţi), 10 structuri de cazare şi 10 tur-operatori (agenţii de turism), realizând includerea acestora în cadrul reţelelor turistice; accesibilizarea serviciilor RECL pentru promotorii turismului tradiţional din 5 comunităti EBC din Suceava (Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu şi Iaslovăţ), prin oferirea de suport TIC, promovare online şi organizarea unor întâlniri de lucru între factorii interesaţi”
……………………………..
Conform evidentelor Asociatiei „Produs in Bucovina”, in judet exista 125 de produse traditionale atestate. De aproximativ doi ani de zile, un segment important al consumatorilor pare sa fi trecut de perioada cand cauta doar un produs mai ieftin, frumos ambalat, dar cu un gust ce nu are prea multe in comun cu carnea sau laptele din care este facut. Asa se face ca micile afaceri de familie cu produse traditionale se dezvolta, iar anii de criza 2009 si 2010 sunt ani de succes in cazul multora dintre ei.
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Branza Brânză sărată de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză de vaci cu smântână de Crăiniceşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Brânză
De Horodniceni Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava SC LACTOTRIO
2001 PROD SRL Com. Horodniceni, nr.338,
Jud. Suceava
Branza burduf Brânză burduf de
Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Brânză burduf
POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Cascaval Caşcaval
de Stânişoara Com. Mălini Jud. Suceava SC AGAPIE VASCOM SRL Com.
Mălini Jud. Suceava
Caşcaval
De Vultureşti LITENI Nr.490
Jud. Suceava SC DOBROLACT
HIRA SRL LITENI Bl.2, Ap.1 Jud.
Suceava
Caşcaval
De RǍDǍŞANI RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava SC DUGLAS SRL RǍDǍŞANI nr. 352A,
Jud. Suceava
Caşcaval afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caşcaval de Vama Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava SC EMILIA COM SRL Vama Str.Petru Rares, nr.59. Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI DOLHEŞTII MARI nr.206
Jud. Suceava SC GAPA – LACT SRL DOLHEŞTII
MARI nr.206
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Caşcaval
De DOLHEŞTI Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava SC IULI MON SRL Com. DOLHEŞTI
Jud. Suceava
Caşcaval de Horodniceni Comuna Horodniceni
Jud. Suceava SC LACTOTRIO 2001 PROD
SRL Comuna Horodniceni, nr.338
Jud. Suceava
Caşcaval
De Izvorul Alb Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava SC LUŢU
PRODCOM SRL Campulung
Moldovenes str. Izvorul Alb, nr.87 Jud. Suceava
Cascaval de Stanisoara Comuna Malini, judetul Suceava SC MALINUL S.R.L. Malini, str. Com. Malini, nr. 138, judetul Suceava
Caşcaval afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Caşcaval
De Cornu Luncii Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava SC MOLDOMILCH SRL Cornu Luncii
nr. 45, Jud. Suceava
Caşcaval
De ZAMOSTEA Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava SC SINSER COM SRL Com. ZAMOSTEA
Nr.424 Jud. Suceava
Caşcaval
De
CAŞVANA Com.
ILIŞEŞTI
Jud. Suceava SC
SPRINT COM
SRL Suceava
str. Viitorului
Nr.6
Jud. Suceava
Caşcaval
de POIANA MǍRULUI POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava SC
STRUGURELU
POIANA
SRL POIANA MǍRULUI
Com. Mălini
Nr. 417, Jud. Suceava
Caşcaval
de
Botuş Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava SC
TAXUS
SRL Botuş
Com. Ciocăneşti
nr.83, Jud. Suceava
Cas Caş de oaie afumat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş de oaie framântat de Varniţa Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Caş afumat de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Urda Urdă
De POIANA
MǍRULUI Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava SC GOGAN
LACTO-PROD SRL Poiana Mărului, Com.
Mălini, nr.24, Jud. Suceava
Urdă de Rarăul BOTUŞ, Com. Fundul Moldovei, Jud. Suceava SC
RARĂUL
SA Campulung Moldovenesc, str. Aeroportului, nr.3, Jud. Suceava
Lapte Lapte acru de Româneşti Milişăuţi, Jud. Suceava SC
ECOLACT CO SA Milişăuţi, Jud. Suceava
Carne si produse din carne
Denumirea produsului
Traditional atestat Adresa unitatii de
productie Producator Adresa producator
Categoria Denumire produs
Afumaturi Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Pulpă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Ceafă afumată de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Piept afumat
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Muşchi afumat de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Muşchi afumat de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Piept afumat de Bosanci BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Muşchi afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Piept afumat de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Carnati Cârnăciori de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Cârnaţi de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Cârnaţi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
BURDUJENI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Cârnaţi
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Cârnaţi de Voroneţ Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL
COM PROD SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Cârnaţi
de porc de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnăciori
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Cârnaţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnăciori proaspeţi
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI nr. 65 Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi
de Burdujeni Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Cârnaţi de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Cârnaţi
de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnǎciori
afumaţi de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Cârnaţi
de vită de UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC
UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam Salam de vită
De UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc
BUCOVINA SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIE MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Salam de porc de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC PANCORMA SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Salam de
Bucovina UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Salam
de vită UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Toba
Tobă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Tobǎ de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Tobă Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC ANCAROL COM PRODSRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Tobă de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Tobă
de
Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC
ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Tobǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Tobă
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Tobă de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Chisca Chişcă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Chişcă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Chişcǎ de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Chişcă
De Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S
MEAT PRODUCTS
SRL BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava
Chişcă de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Lebar Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava SC CARTIN PROD SRL Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.107, Jud. Suceava
Lebăr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Lebǎr
de
UDEŞTI SUCEAVA
Str. Cuza Voda, nr.56
Jud. Suceava AF
CIMPOIEŞ
MARIANA UDEŞTI
Nr.856
Jud. Suceava
Lebǎr de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Lebăr de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Lebăr
de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Leber de Fălticeni Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava SC
ROGELYA PROD SRL Fălticeni str. Ion Creanga, nr.69, Jud. Suceava
Caltabos Caltaboşi de
UDEŞTI SUCEAVA Str. Cuza Voda, nr.56 Jud. Suceava AF CIMPOIEŞ MARIANA UDEŞTI Nr.856 Jud. Suceava
Caltaboş de Bucovina Gura Humorului, str.B-dul Bucovinei, Jud. Suceava SC
ANCAROL
COM PROD
SRL Gura Humorului, str.M-rea Humorului, nr.51, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC
ADELVERO PROD COM
SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Caltaboşi de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi de hrişca Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Caltaboşi cu hrişcǎ de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Caltaboşi de UDEŞTI UDEŞTI Jud. Suceava SC UDEŞTEANA SRL UDEŞTI Jud. Suceava
Sangerete Sângerete de
Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Jambon Jambon de Bucovina Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Slanina Slănină
de Rădăuţi Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava AF ROTARI Rădăuţi Str. Alexandru Odobescu, Nr.18, Jud.
Suceava
Slănină afumată de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Slănină afumată de
UDEŞTI UDEŞTI
Jud. Suceava SC UDEŞTEANA
SRL UDEŞTI
Jud. Suceava
Muschi Muşchi de Bucovina Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de vitǎ de Dorna Campulung Moldovenes str. Eudoxiu Hurmuzache, nr.4, Jud. Suceava SC ADELVERO PROD COM SRL Campulung Moldovenesc str. Calea Transilvaniei, nr.4, Jud. Suceava
Muşchi de
Bucovina Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava SC
PANCORMA
SRL Ipotesti
Str. Mihai Viteazu, nr.461, Jud. Suceava
Specialitati Costiţă de
Rădăuţi Rădăuţi Str. Calea Cernăuţi nr.109, Jud. Suceava AF BULIGA VASILE Rădăuţi Str. Dragos Voda, nr.8, Jud. Suceava
Costiţă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Ceafă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Şuncă
De Burdujeni Suceava str. Mircea Damaschin Jud. Suceava SC ALIMENT PROD CARN SRL Suceava str. Crangului, nr.2
Jud. Suceava
Cozonac de carne Bucovinian Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava SC DANILEVICI
CARN – PROD SRL Gura Humorului, str. Fundatura Ghiocei, nr. 2A, Jud. Suceava
Pastramă afumată de Bosanci BOSANCI
nr. 65 Jud. Suceava SC MARTIN’S MEAT
PRODUCTS SRL BOSANCI nr. 65
Jud. Suceava
IKEA ZGARCENIE, AVAR, LOCURI DE MUNCA VACANTE LA MULTINATIONALA, + CEL MAI BOGAT OM DIN LUME...
Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, este recunoscut pentru avaritia sa, in ciuda faptului ca este pe locul 11 in topul celor mai bogati oameni de pe planeta, informeaza NZ Herald. Recent, presa suedeza a facut o serie de dezvaluiri, potrivit carora Kamprad si-ar conduce imperiul printr-o fundatie cu sediul in Liechtenstein, pentru a ocoli plata unor taxe in Suedia. Kamprad, in varsta de 84 ani, care locuieste acum in Elvetia, a afirmat ca el si familia lui si-au pierdut orice control asupra Ikea. Totusi, un material realizat de un post de televiziune suedez arata ca miliardarul conduce inca Ikea si ca acesta a creat o fundatie in Liechtenstein, un paradis fiscal. Potrivit postului TV, exista doua fete ale Ikea, una publica si una ascunsa. Prima ipostaza este reprezentata de Inka Holdings, compania care detine cele 280 de magazine Ikea din lume. A doua fata, cea din umbra, este fundatia Intergo, infiintata in urma cu 20 de ani, in Liechtenstein. Fundatia, care are o subsidiara si in Luxemburg numita Inter Ikea Systems, detine toate drepturile asupra produselor gigantului de mobila. 3% din totalul vanzarilor sunt directionate catre Liechtenstein sub forma de redevente, ceea ce a permis fundatiei sa stranga peste 15 miliarde de dolari. Kamprad a insistat ca fundatia este condusa de un board independent. "Misiunea fundatiei este sa asigure existenta pe termen lung a business-ului Ikea. Intotdeauna am privit taxele ca pe un cost, la fel ca celelalte costuri care apar in viata unei afaceri. Structura de taxare optimizata ne da posibilitatea de a fi flexibili in folosirea capitalului, taxat pe o piata. Acesta poate fi folosit pe alte piete pentru dezvoltarea afacerii, fara povara taxarii duble."
Pus la zid, a doua oara
In 1994, antreprenorul suedez a fost acuzat ca in tinerete ar fi facut parte din gruparea pro-fascista Miscarea Noua Suedia, care a racolat membri pana in 1945. Informatia a aparut in presa odata cu publicarea unei scrisori semnate de fascistul Per Engadhl, cu care seful Ikea fusese prieten. Kamprad si-a cerut scuze in fata angajatilor sai, spunand ca inscrierea in acea grupare a fost cea mai mare greseala a vietii lui. Spiritul antreprenorial s-a trezit in Kamprad, inca de mic copil, cand obisnuia sa vanda chibrituri vecinilor sai. Dupa aceea, le-a adus acestora peste, decoratiuni de Craciun, creioane si mai apoi pixuri. La varsta de 17 ani, a primit de la tatal sau o mica suma de bani, cu care a pus bazele Ikea. Numele companiei este compus din initialele fondatorului, la care a adaugat prima litera din numele fermei detinute de familia sa Elmtaryd si prima litera din numele satului din apropiere, Agunnard. Kamprad s-a indreptat catre mai ieftinii producatori polonezi pentru componentele de mobilier, ce urmau sa fie vandute in pachete plate. Magnatul Ikea s-a mutat in Elvetia in 1976 pentru a evita taxele pe avere din Suedia.
Un studiu facut de Universitatea din Londra a aratat ca asemanarea dintre interiorul unui magazin Ikea si un labirint este gandita cu scopul de a "ameti" clientii, care vor vedea astfel mai multe produse si vor putea face achizitii rapide si irationale. In prezent, conduce o masina Volvo 240 de 15 ani si poarta rareori costum. Nu de putine ori, viziteaza magazinele Ikea pentru mancarea ieftina.
Pus la zid, a doua oara
In 1994, antreprenorul suedez a fost acuzat ca in tinerete ar fi facut parte din gruparea pro-fascista Miscarea Noua Suedia, care a racolat membri pana in 1945. Informatia a aparut in presa odata cu publicarea unei scrisori semnate de fascistul Per Engadhl, cu care seful Ikea fusese prieten. Kamprad si-a cerut scuze in fata angajatilor sai, spunand ca inscrierea in acea grupare a fost cea mai mare greseala a vietii lui. Spiritul antreprenorial s-a trezit in Kamprad, inca de mic copil, cand obisnuia sa vanda chibrituri vecinilor sai. Dupa aceea, le-a adus acestora peste, decoratiuni de Craciun, creioane si mai apoi pixuri. La varsta de 17 ani, a primit de la tatal sau o mica suma de bani, cu care a pus bazele Ikea. Numele companiei este compus din initialele fondatorului, la care a adaugat prima litera din numele fermei detinute de familia sa Elmtaryd si prima litera din numele satului din apropiere, Agunnard. Kamprad s-a indreptat catre mai ieftinii producatori polonezi pentru componentele de mobilier, ce urmau sa fie vandute in pachete plate. Magnatul Ikea s-a mutat in Elvetia in 1976 pentru a evita taxele pe avere din Suedia.
Un studiu facut de Universitatea din Londra a aratat ca asemanarea dintre interiorul unui magazin Ikea si un labirint este gandita cu scopul de a "ameti" clientii, care vor vedea astfel mai multe produse si vor putea face achizitii rapide si irationale. In prezent, conduce o masina Volvo 240 de 15 ani si poarta rareori costum. Nu de putine ori, viziteaza magazinele Ikea pentru mancarea ieftina.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
