În haită cu lupii
„Poezia lui Adrian Bezna e puternică şi sinceră ca o lacrimă de bărbat.” A spus atât de frumos cu cuvinte simple poeta Clara Mărgineanu în prefaţa cărţii “Cu lupii laolaltă” semnată de Adrian Bezna. Adrian Bezna, un om pe cât de controversat pe atât de plăcut, pe cât de prietenos, pe atât de singur. Adrian Bezna? Un poet, un folkist, un suflet, un om în adevăratul sens al cuvântului. Născut pe 6 decembrie 1968 în Piatra Neamţ a absolvit Liceul Militar de Marină din Constanţa. „Marinarul care ar fi putut să fie a ancorat în muzică şi poezie” citat de Clara Mărgineanu tot din prefaţa cărţii. De tânăr a făcut parte din Cenaclul Flacăra alături de multe nume mari din muzica românească, spre exemplu Adrian Păunescu, Tatiana Stepa, Magda Puşkaş, Dinu Olăraşu, Emerich Imre şi mulţi alţii. A cântat şi cântă în continuare cu orice ocazie folk şi rock. A lucrat în presă, atât în cea scrisă cât şi la radio. A participat la numeroase festivaluri de folk ca „Folk you!”, „Tabăra de folk” sau „La Suceava, în cetate” de la care s-a ales cu nenumărate premii şi diplome atât pentru muzica sa cât şi pentru cover-uri. Şi va mai face multe, căci are o viaţă înainte.
Fiind prima sa carte, volumul de poezie „Cu lupii laolaltă” a apărut în anul 2010 la „Editura Nouă”. Exprimându-se până acum prin acorduri la chitară şi versuri pe note, la frumoasa vârstă de 42 de ani publică un mic volum de poezie cu vorbe mari, memorabile. Volumul este format din douăzeci şi şapte de poezii, o parte dintre ele făcând parte şi din opera audio a autorului. Coperta este alcătuită dintr-o schiţă grafică realizată de Gabriel Matei. Pe coperta a patra, în schimb, este o fotografie realizată de Sorin Minghiat cu chipul autorului, Adrian Bezna, fotografie care are o amintire şi o povestioară scrisă de Clara Mărgineanu în prefaţă. Pe lângă prefaţă, ediţia este şi „îngrijită” de poeta amintită. Tot pe coperta a patra regăsim un poem fără titlu al autorului, ca un fel de final de carte, sau de un nou început. Acest poem poate fi şi un cuprins, un inventar al titlurilor ce apar în carte, în acesta fiind enumerate poemele. Versul care mi-a atras personal atenţia din acest ultim poem este: „Şi mi-e teamă de aceste rânduri simple, fără de mine...” prin aceste cuvinte eul liric devine temător, timid, ca orice poet la început.
În acelaşi stil cu Adrian Păunescu sau Carmen Veronica Steiciuc, dar totuşi foarte diferit, poemele lui Bezna sunt scrise cu sau fără rimă, cu sau fără semne de punctuaţie, cu sau fără a avea un subînţeles, o morală clară, dar cu siguranţă cu un scop şi cu mult talent. Subiectele abordate de poet sunt diverse: dragostea, toamna, nostalgia, sunt doar câteva exemple. Nu cred că poezia lui Adrian Bezna se poate încadra momentan într-un anumit gen. Cu un iz de deprimism şi un fel original de a scrie, autorul a găsit reţeta perfectă pentru câteva poeme geniale.
Poemul „De-a Newton” l-a recitat autorul în nenumărate rânduri pentru diverşi spectatori, în diverse locuri şi conjuncturi:
„teama merelor
în faţa legilor fizicii
mă îndeamnă să-ţi spun
că,
atunci când
o lacrimă cade
ca
o picătură de ploaie,
constaţi diferenţa
dintre
dragoste şi gravitaţie”
(redare exactă ca în carte, pagina 13)
Cartea are mai multe versuri frumoase în acelaşi gen, dintre care am să reproduc câteva care mi-au atras atenţia şi au făcut din aceste pagini una dintre cărţile mele preferate: „Să bem din vinul celor care tac când plâng” citat din poezia „Beţivi de toamnă” sau: „La ochii tăi, ca două porţi, eu sînt şi lup şi pradă.” din poezia „Cu lupii laolaltă”, poezie cu o semnificaţie vastă, care dă şi titlul cărţii.
Într-o lume în care poezia devine din ce în ce mai puţin apreciată, într-o lume în care cărţile se citesc de pe site-uri şi versurile de dragoste sunt considerate demodate, acest poet a avut curajul să publice o carte cu puţine pagini, dar multe gânduri frumoase. Lui Adrian Bezna „i-a lipsit trufia de a se impune doar pe sine” după cum a remarcat Clara Mărgineanu, el a cântat pe versurile altor poeţi, până când a crezut el de cuviinţă. A încântat, a descântat, dar cel mai important este că a cântat, cântă şi va cânta. Acum a şi scris şi probabil va mai scrie. Aştept cu nerăbdare un nou volum de poezie care să mă îmbete cu versuri geniale. Aştept „cu lupii laolaltă”.
În loc de încheiere, citez din cea mai cunoscută melodie folk a poetului cu acelaşi titlu consacrat: „Cu lupii laolaltă”: „În oraşul acesta cu flori de pomană, idioţii zâmbesc şi au faţă umană.[...] În ţara aceasta de scânduri vândute taie-ţi metrul cub de iubire şi du-te, du-te. [...] În lumea aceasta cu mulţi Dumnezei să rămânem cu unul, să nu fim ca şi ei şi noi. [...] În viaţa aceasta ca un tren fără haltă să rămânem mereu doi lupi laolaltă. Cu lupii laolaltă, cu lupii, cu toţii mergem în viaţa cealaltă...!”
Gavril Alma-Ioana
duminică, 13 februarie 2011
Adio TAROM, adio, CFR MARFA... !!!!! 2011
Guvernul va scoate la vanzare un pachet minoritar de actiuni de la CFR Marfa pana la finele anului, urmand sa privatizeze operatorul de transport atunci cand conditiile pietei o vor permite, se arata in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu FMI.
CFR Marfa a incheiat anul trecut cu pierderi de 354,2 milioane de lei, in crestere cu 3,5% fata de 2009, in conditiile in care a transportat un volum de marfa mai mare cu 4,1%, potrivit datelor preliminate ale operatorului.
Pentru acest an, CFR Marfa estimeaza ca va transporta acelasi volum de marfa, respectiv 30,7 de milioane de tone.
CFR Marfa detine un parc de material rulant de peste 42.000 de vagoane si peste 900 locomotive.
CFR Marfa a incheiat anul trecut cu pierderi de 354,2 milioane de lei, in crestere cu 3,5% fata de 2009, in conditiile in care a transportat un volum de marfa mai mare cu 4,1%, potrivit datelor preliminate ale operatorului.
Pentru acest an, CFR Marfa estimeaza ca va transporta acelasi volum de marfa, respectiv 30,7 de milioane de tone.
CFR Marfa detine un parc de material rulant de peste 42.000 de vagoane si peste 900 locomotive.
TERAPIE IMPOTRIVA SINUCIGASILOR....
Kim Byong-soo se descalta de pantofi si paseste in scriul sau. Se intinde usor si isi inchide ochii. Afara, in padurea sud-coreeana in care se afla, sunt minus 11 grade Celsius, insa Kim se pare ca nu le simte. Mainile si picioarele ii sunt obosite. In momentul in care capacul sicriului este batut in cuie, Kim isi deschide ochii.
Poate pare straniu, insa acest tip de "moarte" este singura sansa a lui Kim de a mai aprecia viata.
Timp de 15 ani, Kim, care este un dentist de succes in Seul, a dorit sa se sinucida. "In fiecare zi imi doream sa trag un glonte in cap. (...) In fiecare moment in care sunt treaz ma gandesc la sinucidere, tocmai pentru ca am prea multe responsbilitati", a explicat acesta, potrivit CNN.
Din acest motiv, Kim s-a inscris la seminarul Beautiful Life (n.r. O Viata Frumoasa) si spera ca cele invatate aici sa-i schimbe modul de gandire. Acest seminar este o tehnica radicala prin care oamenii capata o perspectiva noua asupra vietii, deoarece numai murind, unele persoane isi pot da seama cat de pretioasa este viata, potrivit lui Kim Giho, fondatorul seminarului.
"Nu putem intelege moartea doar vorbind despre ea. Oamenii experimenteaza moartea participand la ea si renascandu-se cu o noua mentalitate", a declarat Gino, care incearca sa demistifice moartea vorbind in mod direct despre acest moment.
Poate pare straniu, insa acest tip de "moarte" este singura sansa a lui Kim de a mai aprecia viata.
Timp de 15 ani, Kim, care este un dentist de succes in Seul, a dorit sa se sinucida. "In fiecare zi imi doream sa trag un glonte in cap. (...) In fiecare moment in care sunt treaz ma gandesc la sinucidere, tocmai pentru ca am prea multe responsbilitati", a explicat acesta, potrivit CNN.
Din acest motiv, Kim s-a inscris la seminarul Beautiful Life (n.r. O Viata Frumoasa) si spera ca cele invatate aici sa-i schimbe modul de gandire. Acest seminar este o tehnica radicala prin care oamenii capata o perspectiva noua asupra vietii, deoarece numai murind, unele persoane isi pot da seama cat de pretioasa este viata, potrivit lui Kim Giho, fondatorul seminarului.
"Nu putem intelege moartea doar vorbind despre ea. Oamenii experimenteaza moartea participand la ea si renascandu-se cu o noua mentalitate", a declarat Gino, care incearca sa demistifice moartea vorbind in mod direct despre acest moment.
COD ELECTORAL NOU 2011
Autoritatea Electorală Permanentă a finalizat proiectul de Cod Electoral privind toate tipurile de alegeri din România, urmând ca reprezentanţii AEP să poarte o serie de discuţii cu liderii partidelor politice pentru a conveni un proiect comun.
Noua lege electorală propusă de AEP ar urma să conţină 14 capitole şi priveşte atât alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale, cât şi referendumurile. Documentul de prezentare al AEP face referire la majorarea perioadei de campanie electorală la 90 de zile, în condiţiile în care până acum această campanie se desfăşura timp de 30 de zile.
"Modificarea duratei campaniei electorale prin mărirea acesteia la 90 de zile, precum şi descrierea activităţilor de campanie electorală care pot fi desfăşurate până la rămânerea definitivă a candidaturilor de către formaţiunile politice şi candidaţi", este una dintre principalele modificări propuse de AEP, în ceea ce priveşte legislaţia electorală.
"Se interzice modificarea legii în anul în care au loc alegeri generale, respectiv după anunţarea datei unui referendum naţional. Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz. Este permisă numai distribuirea sau primirea de tipărituri electorale", se arată în documentul AEP.
Alte prevederi propuse în proiectul AEP se referă la modul de calcul pentru stabilirea numărului de mandate care se va raporta la numărul de locuitori înregistraţi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, potrivit unei prezentări a Autorităţii.
De asemenea, în ceea ce priveşte data alegerilor, acestea se vor desfăşura în a treia duminică a lunii noiembrie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, respectiv prima duminică a lunii iunie pentru alegerile locale.
Totodată, se propune ca urnele de vot să fie transparente, iar locaţiile secţiilor de votare să fie certificate de către AEP. De asemenea, proiectul priveşte crearea unui corp permanent de funcţionari electorali, gestionat de AEP, compus din persoane care să îndeplinească funcţiile de preşedinte/locţiitor al birourilor electorale ale secţiilor de votare. Mai mult, AEP propune o enumerare a cazurilor care sunt considerate fraudă electorală.
În plus, preşedintele Traian Băsescu propunea, în urmă cu câteva zile, ca finanţarea campaniilor electorale să fie suportată de bugetul de stat. Tot atunci, şeful statului avansa şi un "preţ": 50.000 de lei per candidat. Măsura, spunea preşedintele, ar urma să înfrâneze mita electorală.
Noua lege electorală propusă de AEP ar urma să conţină 14 capitole şi priveşte atât alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale, cât şi referendumurile. Documentul de prezentare al AEP face referire la majorarea perioadei de campanie electorală la 90 de zile, în condiţiile în care până acum această campanie se desfăşura timp de 30 de zile.
"Modificarea duratei campaniei electorale prin mărirea acesteia la 90 de zile, precum şi descrierea activităţilor de campanie electorală care pot fi desfăşurate până la rămânerea definitivă a candidaturilor de către formaţiunile politice şi candidaţi", este una dintre principalele modificări propuse de AEP, în ceea ce priveşte legislaţia electorală.
"Se interzice modificarea legii în anul în care au loc alegeri generale, respectiv după anunţarea datei unui referendum naţional. Într-o circumscripţie electorală sau într-un colegiu uninominal pot avea loc alegeri numai în cazul în care pe buletinul de vot sunt înscrişi cel puţin doi candidaţi sau două liste de candidaţi, după caz. Este permisă numai distribuirea sau primirea de tipărituri electorale", se arată în documentul AEP.
Alte prevederi propuse în proiectul AEP se referă la modul de calcul pentru stabilirea numărului de mandate care se va raporta la numărul de locuitori înregistraţi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, potrivit unei prezentări a Autorităţii.
De asemenea, în ceea ce priveşte data alegerilor, acestea se vor desfăşura în a treia duminică a lunii noiembrie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, respectiv prima duminică a lunii iunie pentru alegerile locale.
Totodată, se propune ca urnele de vot să fie transparente, iar locaţiile secţiilor de votare să fie certificate de către AEP. De asemenea, proiectul priveşte crearea unui corp permanent de funcţionari electorali, gestionat de AEP, compus din persoane care să îndeplinească funcţiile de preşedinte/locţiitor al birourilor electorale ale secţiilor de votare. Mai mult, AEP propune o enumerare a cazurilor care sunt considerate fraudă electorală.
În plus, preşedintele Traian Băsescu propunea, în urmă cu câteva zile, ca finanţarea campaniilor electorale să fie suportată de bugetul de stat. Tot atunci, şeful statului avansa şi un "preţ": 50.000 de lei per candidat. Măsura, spunea preşedintele, ar urma să înfrâneze mita electorală.
SPAGA PENTRU PIATA MUNCII: parlamentar 500.000 euro, VAMES 150.000 EURO, MEDIC 70.000 EURO, NOTAR 70.000 EURO, AVOCAT 15.000 EURO,
Pentru că puţine sunt cazurile în care filiera a fost demontată, nu putem face un top oficial al şpăgilor oferite pentru diverse joburi. Dar anchete de presă (INCLUSIV FACUTE DE MINE IN JUDETUL SUCEAVA) pe acest subiect au existat tot timpul. Cea mai recentă dezvăluire este cea legată de vameşi. De exemplu, pentru un post de şef de vamă, se plăteşte 130.000 de euro. O investiţie care se recuperează repede dacă ţinem cont că după o singură tură, vameşii din vestul ţării strângeau peste 100.000 de euro din şpăgi. Un alt job mult râvnit este cel de parlamentar. Greu de spus cât costă cu exactitate, pentru că fiecare partid are o altă viziune. Plaja este undeva între 100.000 şi 500.000 de euro. Investiţie masivă şi greu de recuperat dacă ne gândim că un parlamentar câştigă într- un mandat numai 60.000 de euro.
Conform articolelor de presă, medicii dau peste 70.000 de euro pentru a prinde un post într-un spital bun. Investiţia se amortizează însă cam greu, abia după vârsta de 40 de ani. De departe, cea mai strictă branşă în care poţi să intri pe bază de şpagă şi relaţii este cea a notarilor. Studenţii care visează la o astfel de carieră ştiu deja că sumele ajung şi la 100.000 de euro. Tot jurnaliştii au descoperit că roba de avocat costă 12.000 de euro, iar sutana de preot cel puţin 15.000 de euro, într -o parohie bună. Într -una mai puţin înstărită, şpaga este între 3.000 şi 5.000 de euro.
Conform articolelor de presă, medicii dau peste 70.000 de euro pentru a prinde un post într-un spital bun. Investiţia se amortizează însă cam greu, abia după vârsta de 40 de ani. De departe, cea mai strictă branşă în care poţi să intri pe bază de şpagă şi relaţii este cea a notarilor. Studenţii care visează la o astfel de carieră ştiu deja că sumele ajung şi la 100.000 de euro. Tot jurnaliştii au descoperit că roba de avocat costă 12.000 de euro, iar sutana de preot cel puţin 15.000 de euro, într -o parohie bună. Într -una mai puţin înstărită, şpaga este între 3.000 şi 5.000 de euro.
marți, 11 ianuarie 2011
UNDE SE DUC BANII CARE AU TREBUI SA FIE DRUMURI ?
229 de firme au de incasat 410 milioane de euro de la Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi Umbrarescu si Bechtel trebuie sa primeasca circa 200
milioane euro
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)
inregistra la data de 31 decembrie 2010, datorii catre alte societati de
1.725.495.122 lei (410 milioane de euro), fiind astfel unul dintre marii
datornici catre mediul privat. La solicitarea HotNews.ro, CNADNR a transmis
o lista cu 229 de firme care au de primit bani de la compania de stat.
Compania Spedition UMB care se ocupa de constructia tronsonului de
autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti are de recuperat cea mai mare suma: 451 de
milioane de lei (107 milioane euro). Pe locul doi in topul firmelor care au
de primit cei mai multi bani se afla compania Bechtel care se ocupa de
constructia autostrazii Transilvania cu suma de 407 milioane de lei (96
milioane euro), pe locul trei aflandu-se Romstrade cu 289 milioane de lei
(68 milioane euro).
* Potrivit CNADNR, aceste obligatii au termen scadent pana in luna
iunie 2011.
Spedition UMB este detinuta de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de
afaceri supranumiti si "regii asfaltului". Lucrarile la tronsonul Moara
Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti sunt in mare
intarziere, avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Termenul a fost
prelungit pana la 15 decembrie 2011. Tronsonul a fost realizat doar in
proportie de 50%. Portiunea de autostrada are o lungime de 42,5 km,
licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de un consortiu format
din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98
si Com-Axa. Valoarea proiectului este estimata la 238 milioane euro.
Curtea de Conturi a constatat in 2008 ca CNADNR a efectuat plati ilegale
pentru constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti.
Si lucrarile la autostrada Transilvania sunt intarziate. Cu foarte mare
dificultate, autoritatile au reusit sa inaugureze, anul trecut, 10 kilometri
din tronsonul Turda - Campia Turzii, care se adauga la cei 42 de kilometri
finalizati in 2009 intre Turda si Gilau. Proiectul de constructie a
Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in
baza unui contract de 2,2 miliarde de euro acordat Bechtel prin atribuire
directa. Autostrada are 415 km si patru benzi.
Grupul Romstrade, controlat de omul de afaceri Nelu Iordache, are incheiate
numeroase contracte cu statul pentru intretinerea si reabilitarea drumurilor
nationale si autostrazilor.
Vezi mai jos lista cu firmele care au de incasat bani de la CNADNR:
Impresa Pizzarotti&C SA Italia SUC Cluj-66,6 milioane lei
* Forconcid Rm Valcea- 58,3 milioane lei
* Euroconstruct Tranding '98-53,4 milioane lei
* Confort- 48,6 milioane lei
* JV FCC Construccion SA/PORR Technobau UND Umwelt
Aktiengesellschaft-40,5 milioane lei
* CCCF Timisoara- 34,2 milioane lei
* Vectra Service -22,8 milioane lei
* Egisroute Scetauroute- 21,6 milioane lei
* SCCF Iasi Grup Colas- 20,7 milioane lei
* Argecom-20,3 milioane lei
* PA&CO International- 15,5 milioane lei
CNADNR este una dintre cele 10 companii monitorizate de FMI in vederea
limitarii arieratelor. Cresterea incasarilor prin introducerea rovinietei
electronice, diminuarea cheltuielilor de intretinere (telefoane, deplasari,
energie electrica, apa etc.) si sistarea procedurilor de achizitie publica,
sunt cateva dintre solutiile necesare prezentate de CNADNR la solicitarea
HotNews.ro in vederea limitarii pierderilor.
Masurile luate de conducerea CNADNR pentru incadrarea in tintele stabilite
de FMI
Ca masura pentru incadrarea in tinta stabilita cu FMI, CNADNR va sista
procedurile de achizitii publice pana in momentul in care va gasi fondurile
necesare incheierii contractelor. Alta masura este diminuarea unor
cheltuieli precum cele cu telefoanele, cu deplasarile, cu energia electrica
si consumul de apa.
* Implementarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare
si control al rovinietei (SIEGMCR) care va conduce la cresterea gradului de
incasare a veniturilor proprii incepand cu data de 01.10.2010.
* Diminuarea cheltuielilor de intretinere si administrare, potrivit
sarcinii stabilite in sedinta Guvernului din 12.05.2010, cheltuieli ce nu
afecteaza ordinea publica si siguranta nationala (de exemplu, cheltuieli cu
telefoanele, cheltuieli cu deplasarile, obiecte de inventar, materiale
consumabile, cheltuieli postale, energie electrica, consum apa, intretinere
spatii, achizitii piese de schimb, reparatii). Precizam ca la determinarea
rezultatului brut au fost luate in considerare doar cheltuielile de
intretinere curenta, periodica si cele efectuate cu reparatiile capitale la
DN, nu si cele aferente obiectivelor de investitii.
* Evaluarea personalului in vederea reorganizarii si restructurarii
companiei.
* Sistarea initierii oricaror proceduri de achizitie publica de produse,
servicii sau lucrari finantate de la bugetul de stat/venituri proprii, fara
aprobarea prealabila a conducerii CNADNR.
* Sistarea pana la gasirea fondurilor necesare incheierii contractelor
sau anularea, dupa caz, a procedurilor de achizitie publica aflate in
diferite faze.
* Companiile monitorizate de FMI sunt Compania Nationala de Cai Ferate
CFR, Societatea Nationala de Transport CFR Calatori, Compania Nationala a
Huilei, Termoelectrica, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale, Metrorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Societatea
Comerciala Electrificare CFR si Administratia Nationala a Imbunatatirilor
Funciare.
milioane euro
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)
inregistra la data de 31 decembrie 2010, datorii catre alte societati de
1.725.495.122 lei (410 milioane de euro), fiind astfel unul dintre marii
datornici catre mediul privat. La solicitarea HotNews.ro, CNADNR a transmis
o lista cu 229 de firme care au de primit bani de la compania de stat.
Compania Spedition UMB care se ocupa de constructia tronsonului de
autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti are de recuperat cea mai mare suma: 451 de
milioane de lei (107 milioane euro). Pe locul doi in topul firmelor care au
de primit cei mai multi bani se afla compania Bechtel care se ocupa de
constructia autostrazii Transilvania cu suma de 407 milioane de lei (96
milioane euro), pe locul trei aflandu-se Romstrade cu 289 milioane de lei
(68 milioane euro).
* Potrivit CNADNR, aceste obligatii au termen scadent pana in luna
iunie 2011.
Spedition UMB este detinuta de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de
afaceri supranumiti si "regii asfaltului". Lucrarile la tronsonul Moara
Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti sunt in mare
intarziere, avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Termenul a fost
prelungit pana la 15 decembrie 2011. Tronsonul a fost realizat doar in
proportie de 50%. Portiunea de autostrada are o lungime de 42,5 km,
licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de un consortiu format
din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98
si Com-Axa. Valoarea proiectului este estimata la 238 milioane euro.
Curtea de Conturi a constatat in 2008 ca CNADNR a efectuat plati ilegale
pentru constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti.
Si lucrarile la autostrada Transilvania sunt intarziate. Cu foarte mare
dificultate, autoritatile au reusit sa inaugureze, anul trecut, 10 kilometri
din tronsonul Turda - Campia Turzii, care se adauga la cei 42 de kilometri
finalizati in 2009 intre Turda si Gilau. Proiectul de constructie a
Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in
baza unui contract de 2,2 miliarde de euro acordat Bechtel prin atribuire
directa. Autostrada are 415 km si patru benzi.
Grupul Romstrade, controlat de omul de afaceri Nelu Iordache, are incheiate
numeroase contracte cu statul pentru intretinerea si reabilitarea drumurilor
nationale si autostrazilor.
Vezi mai jos lista cu firmele care au de incasat bani de la CNADNR:
Impresa Pizzarotti&C SA Italia SUC Cluj-66,6 milioane lei
* Forconcid Rm Valcea- 58,3 milioane lei
* Euroconstruct Tranding '98-53,4 milioane lei
* Confort- 48,6 milioane lei
* JV FCC Construccion SA/PORR Technobau UND Umwelt
Aktiengesellschaft-40,5 milioane lei
* CCCF Timisoara- 34,2 milioane lei
* Vectra Service -22,8 milioane lei
* Egisroute Scetauroute- 21,6 milioane lei
* SCCF Iasi Grup Colas- 20,7 milioane lei
* Argecom-20,3 milioane lei
* PA&CO International- 15,5 milioane lei
CNADNR este una dintre cele 10 companii monitorizate de FMI in vederea
limitarii arieratelor. Cresterea incasarilor prin introducerea rovinietei
electronice, diminuarea cheltuielilor de intretinere (telefoane, deplasari,
energie electrica, apa etc.) si sistarea procedurilor de achizitie publica,
sunt cateva dintre solutiile necesare prezentate de CNADNR la solicitarea
HotNews.ro in vederea limitarii pierderilor.
Masurile luate de conducerea CNADNR pentru incadrarea in tintele stabilite
de FMI
Ca masura pentru incadrarea in tinta stabilita cu FMI, CNADNR va sista
procedurile de achizitii publice pana in momentul in care va gasi fondurile
necesare incheierii contractelor. Alta masura este diminuarea unor
cheltuieli precum cele cu telefoanele, cu deplasarile, cu energia electrica
si consumul de apa.
* Implementarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare
si control al rovinietei (SIEGMCR) care va conduce la cresterea gradului de
incasare a veniturilor proprii incepand cu data de 01.10.2010.
* Diminuarea cheltuielilor de intretinere si administrare, potrivit
sarcinii stabilite in sedinta Guvernului din 12.05.2010, cheltuieli ce nu
afecteaza ordinea publica si siguranta nationala (de exemplu, cheltuieli cu
telefoanele, cheltuieli cu deplasarile, obiecte de inventar, materiale
consumabile, cheltuieli postale, energie electrica, consum apa, intretinere
spatii, achizitii piese de schimb, reparatii). Precizam ca la determinarea
rezultatului brut au fost luate in considerare doar cheltuielile de
intretinere curenta, periodica si cele efectuate cu reparatiile capitale la
DN, nu si cele aferente obiectivelor de investitii.
* Evaluarea personalului in vederea reorganizarii si restructurarii
companiei.
* Sistarea initierii oricaror proceduri de achizitie publica de produse,
servicii sau lucrari finantate de la bugetul de stat/venituri proprii, fara
aprobarea prealabila a conducerii CNADNR.
* Sistarea pana la gasirea fondurilor necesare incheierii contractelor
sau anularea, dupa caz, a procedurilor de achizitie publica aflate in
diferite faze.
* Companiile monitorizate de FMI sunt Compania Nationala de Cai Ferate
CFR, Societatea Nationala de Transport CFR Calatori, Compania Nationala a
Huilei, Termoelectrica, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale, Metrorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Societatea
Comerciala Electrificare CFR si Administratia Nationala a Imbunatatirilor
Funciare.
E MAI FRUMOASA ALBANIA DECAT UDREA...
O ţară cam cât Oltenia se pregăteşte să deschidă două noi aeroporturi internaţionale, pentru a face faţă numărului de turişti. Tour-operatorii au început o promovare asiduuă a acestei destinaţii. Dacă litoralul adriatic este nisipos, cel ionic îi aşteaptă pe înotătorii iscusiţi şi pe surferi. În total, turiştii au parte de peste 300 km de litoral. În căutarea destinaţiei anului 2011, cel mai citit ghid turistic din lume a
făcut o alegere care a surprins pe toată lumea: Albania. Lonely Planet şi-a
motivat opţiunea: mai rar găseşti un loc "în care ai impresia că eşti un
personaj al unui roman medieval când tu eşti, de fapt, un turist al
secolului XXI".
Ghidurile turistice ale Lonely Planet sunt citite de milioane de turişti
vestici, iar 600.000 de persoane din întreaga lume caută constant sfaturi de
călătorie pe site-ul lonelyplanet.com.
Şi, din topurile altor publicaţii, rezultă că nu este un simplu moft al
Lonely Planet. CNN pune Albania tot în Top 10, pe locul şase, chiar înaintea
Japoniei (locul 7) şi Bulgariei (9). Topul alcătuit de CNN a fost consultat
on-line de peste 100.000 de cititori.
Trezirea Frumoasei Adormite
Lonely Planet îi spune "Frumoasa din pădurea Adormită care a început să iasă
în lume". Albania este o ţară de numai 28.000 de kilometri pătraţi (un pic
mai mare decât Oltenia noastră), dar care are parte de oraşe istorice bine
conservate, câteva regiuni muntoase şi, cel mai important, litoral la Marea
Adriatică şi la cea Ionică.
Cum are o graniţă destul de generoasă cu Grecia, mai "fură" şi câţiva
turişti ai vecinilor estici. La sfârşitul lui decembrie 2010, albanezii
anunţau că fluxul de călători pe singurul aeroport cu trafic internaţional
(Tirana) a depăşit nivelul de 1,5 milioane de călători pe an.
Potrivit contractului încheiat de guvern cu firma germană Hochtief, după
depăşirea acestui prag urmează deschiderea de noi aeroporturi pentru
traficul internaţional. Albanezii vor schimba statutul aeroportului cu
trafic intern de la Kukes şi vor construi unul nou la Saranda. Este tocmai
oraşul care i-a impresionat cel mai mult pe cei de la Lonely Planet. Până
atunci, compania aeriană Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între
Stansted (aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009)
şi Tirana.
Până atunci, cum tot mai mulţi europeni căută zboruri spre Albania, compania
aeriana Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între Stansted
(aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009) şi
Tirana.
Debut fără taxe pentru investitori
"Cred că un pas bun făcut de guvern a fost atunci când a decis ca, în primii
cinci ani, un investitor în turismul albanez să fie scutit de taxe. După
această perioadă, urmează alţi trei ani în care taxa e la jumătate", spune
dr. Klodiana Gorica, de la Facultatea de Economie din Tirana.
"Guvernul a primit investitori strategici, sperând că aceştia vor aduce noi
tehnologii şi, mai ales, know-how. Acum, o treime din investiţii se
realizează în turism", completează dr. Gorica. "Cred că turismul este marea
şansă a Albaniei, are un mare potenţial. Dacă în anii '80 (Albania era stat
comunist pe atunci - n.r.) ne vizitau doar vreo 30.000 de străini într-un
an, acum sunt vreo 5-6 milioane", adaugă Klodiana Gorica. 3 milioane de
turişti în şase luni În primele şase luni ale lui 2010, circa 3 milioane de
străini au vizitat Albania, o creştere de 40% faţă de aceeaşi perioadă a lui
2009.
Pe lângă scutirile de taxe de care a vorbit mai sus, prof. Gorica spune că o
măsură tot la fel de bună a fost "păstrarea nivelului taxării la 10%". "Avem
încă probleme cu infrastructura, sunt autostrăzi pe hârtie, dar nu şi în
realitate. Vom avea însă autostrada spre Kosovo, un pas foarte important,
cred eu", argumentează specialista. Când va fi finalizată, autostrada va
conecta Albania de Coridorul X, care leagă Salzburg (Austria) de Salonic
(Grecia).
Ieftin şi aproape de România
Traian Bădulescu, consultant în turism, explică nuanţat surpriza albaneză:
"Touroperatorii mari din Europa caută destinaţii noi, iar acum au găsit
Albania. Şi o promovează cum pot, iar rezultatele se văd şi în topul de pe
Lonely Planet. Marele avantaj al Albaniei este aşadar noul, ineditul şi
litoralul la Adriatică şi Ionică. Unităţile de cazare sunt bine puse la
punct, serviciile cresc de la an la an (chiar dacă acum sunt la un nivel
mediu), preţurile - excelente. Infrastructura este însă punctul lor slab".
Pentru a intra în Albania ca turist nu este nevoie de viză. Cu paşaportul în
mână, se plătesc 10 euro la graniţă. Traseul rutier este fie prin Bulgaria
şi Macedonia, fie prin Serbia. Din Bucureşti până la intrarea în Albania
sunt aproximativ 800 de kilometri. Pe litoral, preţurile pentru o noapte de
cazare pornesc de la 30 de euro.
RECOMANDĂRI ÎN ALBANIA
5 locuri de văzut
Coasta Adriatică - pe lângă plaje, ai parte de delta râului Buna şi de
oraşul Shkodra (pe malul estic al lacului cu acelaşi nume);
Coasta Ionică - plajele sunt pietroase, dar locul atrage amatorii de surf -
valurile ating chiar şi 4 metri. Zona e recomandată înotătorilor iscusiţi -
porţiunile cu adâncimi mici ale apei sunt destul de rare şi înguste;
Butrint - oraş ilir, la graniţa cu Grecia, cu o istorie de 2.500 de ani, în
patrimoniul UNESCO din 1997;
Gjirokastra - aflat în sudul Albaniei, oraşul păstrează cel mai bine
aspectul unei aşezări otomane. A fost sub stăpânire turcească timp de cinci
secole;
Saranda - staţiune din sud, unde sezonul estival începe în mai şi se termină
târziu în septembrie, Saranda este un centru al minorităţii greceşti din
Albania.
făcut o alegere care a surprins pe toată lumea: Albania. Lonely Planet şi-a
motivat opţiunea: mai rar găseşti un loc "în care ai impresia că eşti un
personaj al unui roman medieval când tu eşti, de fapt, un turist al
secolului XXI".
Ghidurile turistice ale Lonely Planet sunt citite de milioane de turişti
vestici, iar 600.000 de persoane din întreaga lume caută constant sfaturi de
călătorie pe site-ul lonelyplanet.com.
Şi, din topurile altor publicaţii, rezultă că nu este un simplu moft al
Lonely Planet. CNN pune Albania tot în Top 10, pe locul şase, chiar înaintea
Japoniei (locul 7) şi Bulgariei (9). Topul alcătuit de CNN a fost consultat
on-line de peste 100.000 de cititori.
Trezirea Frumoasei Adormite
Lonely Planet îi spune "Frumoasa din pădurea Adormită care a început să iasă
în lume". Albania este o ţară de numai 28.000 de kilometri pătraţi (un pic
mai mare decât Oltenia noastră), dar care are parte de oraşe istorice bine
conservate, câteva regiuni muntoase şi, cel mai important, litoral la Marea
Adriatică şi la cea Ionică.
Cum are o graniţă destul de generoasă cu Grecia, mai "fură" şi câţiva
turişti ai vecinilor estici. La sfârşitul lui decembrie 2010, albanezii
anunţau că fluxul de călători pe singurul aeroport cu trafic internaţional
(Tirana) a depăşit nivelul de 1,5 milioane de călători pe an.
Potrivit contractului încheiat de guvern cu firma germană Hochtief, după
depăşirea acestui prag urmează deschiderea de noi aeroporturi pentru
traficul internaţional. Albanezii vor schimba statutul aeroportului cu
trafic intern de la Kukes şi vor construi unul nou la Saranda. Este tocmai
oraşul care i-a impresionat cel mai mult pe cei de la Lonely Planet. Până
atunci, compania aeriană Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între
Stansted (aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009)
şi Tirana.
Până atunci, cum tot mai mulţi europeni căută zboruri spre Albania, compania
aeriana Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între Stansted
(aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009) şi
Tirana.
Debut fără taxe pentru investitori
"Cred că un pas bun făcut de guvern a fost atunci când a decis ca, în primii
cinci ani, un investitor în turismul albanez să fie scutit de taxe. După
această perioadă, urmează alţi trei ani în care taxa e la jumătate", spune
dr. Klodiana Gorica, de la Facultatea de Economie din Tirana.
"Guvernul a primit investitori strategici, sperând că aceştia vor aduce noi
tehnologii şi, mai ales, know-how. Acum, o treime din investiţii se
realizează în turism", completează dr. Gorica. "Cred că turismul este marea
şansă a Albaniei, are un mare potenţial. Dacă în anii '80 (Albania era stat
comunist pe atunci - n.r.) ne vizitau doar vreo 30.000 de străini într-un
an, acum sunt vreo 5-6 milioane", adaugă Klodiana Gorica. 3 milioane de
turişti în şase luni În primele şase luni ale lui 2010, circa 3 milioane de
străini au vizitat Albania, o creştere de 40% faţă de aceeaşi perioadă a lui
2009.
Pe lângă scutirile de taxe de care a vorbit mai sus, prof. Gorica spune că o
măsură tot la fel de bună a fost "păstrarea nivelului taxării la 10%". "Avem
încă probleme cu infrastructura, sunt autostrăzi pe hârtie, dar nu şi în
realitate. Vom avea însă autostrada spre Kosovo, un pas foarte important,
cred eu", argumentează specialista. Când va fi finalizată, autostrada va
conecta Albania de Coridorul X, care leagă Salzburg (Austria) de Salonic
(Grecia).
Ieftin şi aproape de România
Traian Bădulescu, consultant în turism, explică nuanţat surpriza albaneză:
"Touroperatorii mari din Europa caută destinaţii noi, iar acum au găsit
Albania. Şi o promovează cum pot, iar rezultatele se văd şi în topul de pe
Lonely Planet. Marele avantaj al Albaniei este aşadar noul, ineditul şi
litoralul la Adriatică şi Ionică. Unităţile de cazare sunt bine puse la
punct, serviciile cresc de la an la an (chiar dacă acum sunt la un nivel
mediu), preţurile - excelente. Infrastructura este însă punctul lor slab".
Pentru a intra în Albania ca turist nu este nevoie de viză. Cu paşaportul în
mână, se plătesc 10 euro la graniţă. Traseul rutier este fie prin Bulgaria
şi Macedonia, fie prin Serbia. Din Bucureşti până la intrarea în Albania
sunt aproximativ 800 de kilometri. Pe litoral, preţurile pentru o noapte de
cazare pornesc de la 30 de euro.
RECOMANDĂRI ÎN ALBANIA
5 locuri de văzut
Coasta Adriatică - pe lângă plaje, ai parte de delta râului Buna şi de
oraşul Shkodra (pe malul estic al lacului cu acelaşi nume);
Coasta Ionică - plajele sunt pietroase, dar locul atrage amatorii de surf -
valurile ating chiar şi 4 metri. Zona e recomandată înotătorilor iscusiţi -
porţiunile cu adâncimi mici ale apei sunt destul de rare şi înguste;
Butrint - oraş ilir, la graniţa cu Grecia, cu o istorie de 2.500 de ani, în
patrimoniul UNESCO din 1997;
Gjirokastra - aflat în sudul Albaniei, oraşul păstrează cel mai bine
aspectul unei aşezări otomane. A fost sub stăpânire turcească timp de cinci
secole;
Saranda - staţiune din sud, unde sezonul estival începe în mai şi se termină
târziu în septembrie, Saranda este un centru al minorităţii greceşti din
Albania.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
