Impozitul forfetar este discriminatoriu pentru firmele mici

Impozitul forfetar este discriminatoriu pentru firmele mici, a declarat, joi, la unseminar pe tema taxelor si impozitelor, vicepresedintele Consiliului National alIntreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Florin Parvu. 'Impozitul forfetar este discriminatoriu pentru unele companii. Sunt companii cucifra de afaceri de 12.000 euro care nu pot suporta acest impozit. Exista 120.000 deastfel de firme si odata cu inchiderea lor ar creste numarul somerilor cu 50.000 depersoane. O societate cu o cifra de afaceri de peste 30 milioane euro trebuie saplateasca 10.000 de euro la stat, adica 83 de euro la un milion de euro realizat.Societatile cu cifra de afaceri intre 0 si 12.000 euro platesc 3 - 4 la suta dincifra de afaceri', a afirmat Florin Parvu. Impozitul forfetar poate fi o masura aplicata pe termen scurt, o solutie optimapentru economia romaneasca putand fi plafonarea bazei de calcul pentru toatecategoriile de contributii la stat, a declarat Gabriel Biris, partener fondatorBiris Goran. 'Introducerea impozitului forfetar este o masura pe termen scurt. Prin impozitulforfetar scade interesul firmelor sa declare sumele pe care le realizeaza si astfelcreste evaziunea fiscala. O solutie ar putea fi plafonarea bazei de calcul la toatecontributiile', a spus Gabriel Biris, potrivit Agerpres.Firmele ar putea fi obligate sa plateasca un impozit minim (forfetar) de 1.625 leipe trimestru, incepand din al treilea trimestru al anului 2009, potrivit proiectuluide ordonanta privind rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masurifinanciar-fiscale, transmis de Ministerul Finantelor Publice /MFP/ partenerilorsociali.Proiectul de act normativ prevede ca impozitul forfetar sa fie aplicat de la 1 mai2009, iar pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009 impozitul minim obligatoriu sa fiede 1.083 lei, indiferent daca societatile respective fac sau nu profit.Acest impozit forfetar se va aplica firmelor care desfasoara activitati precumtranzactii imobiliare, activitati de inchiriere si leasing, investigatii siprotectie, comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si reparareaautovehiculelor si a motocicletelor, comert cu ridicata, cu exceptia comertului cuautovehicule si motociclete, comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor simotocicletelor, pentru hoteluri si alte facilitati de cazare, restaurante si alteactivitati de servicii de alimentatie, activitati de servicii in tehnologiainformatiei, activitati de servicii informatice, activitati juridice si decontabilitate, in industria alimentara, fabricarea bauturilor, activitati aledirectiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate, activitati demanagement si de consultanta in management, activitati de arhitectura si inginerie,activitati de testari si analiza tehnica, agentii de turism si tur-operatori, alteservicii de rezervare si asistenta turistica, activitati de secretariat, serviciisuport si alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor,activitati sportive, recreative si distractive, transporturi rutiere, alte servicii.

Legea Unica de Salarizare

Legea Unica de Salarizare ar putea fi aprobata prin asumarea raspunderii Guvernului
Legea Unica de Salarizare a personalului bugetar trebuie aprobata pâna la 30
octombrie 2009, a declarat ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Marian
Sârbu miercuri (8 aprilie 2009) in fata membrilor Comisiei de Munca a Camerei
Deputatilor. Intentia Guvernului este ca, la sfârsitul acestei sesiuni parlamentare, proiectul
Legii unice de Salarizare a bugetarilor sa fie inaintat spre dezbatere
Parlamentului. "Vom solicita o sesiune extraordinara a Parlamentului la sfârsitul acestei sesiuni
sau la inceputul sesiunii urmatoare, astfel incât, la 30 octombrie, proiectul de
lege sa fie aprobat", a afirmat Marian Sârbu. Ministrul Muncii nu exclude posibilitatea aprobarii acestui act normativ prin asumarea raspunderii guvernamentale in Parlament. "Daca avem consens politic si daca ne punem de acord cu grupurile Parlamentare atunci s-ar putea sa solicitam asumarea raspunderii in Parlament pe aceasta lege", sustine Marian Sârbu.
Legea Unica de Salarizare a bugetarilor va urma sa fie aplicata incepând cu 1
ianuarie 2010, urmând ca, timp de trei ani, sa se armonizeze la situatia actuala din
sistemul de salarizare: mentinerea salariilor mari si cresterea salariilor mici. Din
noul act normativ s-ar putea sa iasa un salariu din care sa faca parte si sporul de
vechime. Pâna in octombrie, in aceste zile, va fi aprobata o Ordonanta de Urgenta care sa
reglementeze salarizarea bugetarilor inclusiv acordarea unor sporuri. Astfel, se da
posibilitatea ordonatorului principal de credite ca, prin negociere cu sindicatele,
sa stabileasca sporurile pe care le acorda cât si cuantumul lor in functie de sumele
alocate prin buget la capitolul cheltuieli de personal, dar cu mentinerea locurilor
de munca. Totodata, la nivelul Ministerului Muncii, sustine Marian Sârbu, se lucreaza la
elaborarea unei legi unice de pensionare care sa reglementeze pensiile eliminând
pensiile speciale. Proiectul de lege privind cumulul dintre pensie si salariu cât si
cuantumul va fi inaintat spre dezbatere Parlamentului si nu va fi aplicat prin
Ordonanta de Urgenta. Proiectul de lege privind acest cumul prevede, conform Ministrului Muncii un barem echivalent cu salariul mediu stabilit la inceputul anului in calcularea bugetului
asigurarilor sociale. O alta preocupare a ministerului este si aceea de a gasi
posibilitatea financiara ca de pensia minima sa beneficieze si persoanele cu
handicap. "Când am acordat pensia minima garantata nu am luat in calcul persoanele cu handicap deoarece sunt doua sisteme diferite de pensionare si nici un au existat fonduri", a
precizat ministrul Muncii, Marian Sârbu.

Fabrica preparate carne Zwanenberg Olanda

Criza a stopat construirea unei fabrici de 30 milioane euro la Podu Iloaie

Olandezii de la Zwanenberg au oprit cel putin pâna întoamna proiectul de construire a unei fabrici pentru produse din carne la Podu Iloaie. Initial, lucrarile de constructie ar fi trebuit sa înceapa în primavara acestui an, potrivit unor declaratii anterioare ale reprezentantilor filialei dinRomania. "Decizia privind construirea acestei unitati de productie va fi luata inluna septembrie de catre conducerea companiei. In primul rand, firma olandeza aremulte investitii in derulare, peste tot in lume. Acest fapt, cumulat cu efectelecrizei economice au condus spre o astfel de hotarare", a declarat directorul GabrielTerinte. Fabrica Zwanenberg ar urma sa fie construita in localitatea Podu Iloaieidin judetul Iasi, unde olandezii au cumparat 16 hectare, la pretul de aproximativ 10euro/metrul patrat. Potrivit informatiilor vehiculate in piata de profil, valoareainvestitiei ar urma sa se ridice la circa 20-30 mil. euro

la nivelul UE, IMM-urile reprezinta 99% din numarul total al firmelor inregistrate si au peste 100 de milioane de angajati,

Trei din patru IMM-uri din România se confrunta cu scaderea cererii pentru produsele si serviciile oferite, se arata intr-un studiu realizat pe un esantion de 431 de IMM-uri. Studiul a fost remis pe 30 martie 2009 si subliniaza ca 63% dintre firmelerespondente au inregistrat intârzieri la plata facturilor emise, 48% se confrunta cu lipsa lichiditatilor, 32% au necazuri din cauza inaspririi conditiilor de obtinere a creditelor bancare, iar un sfert se plâng de cresterea cheltuielilor administrative. Mentionam ca la nivelul UE, IMM-urile reprezinta 99% din numarul total al firmelor inregistrate si au peste 100 de milioane de angajati, ceea ce explica importanta acordata acestor societati. În România, o treime dintre IMM-uri estimeaza ca vor ajunge in stare de faliment din cauza crizei, 94% dintre ele acuzând printre simptome reducerea comenzilor clientilor (94%) si 77% considerând ca vor incheia anul financiar cu pierderi. Trei sferturi dintre IMM-uri au probleme cu asigurarea lichiditatii pentru plata salariilor, ceea ce poate genera serioase probleme sociale. Pe de alta parte, 54% dintre patronii de IMM-uri intervievati considera ca exista si oportunitati in perioada de criza, generate de slabirea concurentei (45%), de scaderea preturilor la echipamente si materii prime (34, respectiv 28%).Modalitatile principale pentru a beneficia de aceste oportunitati sunt reorientarea catre alte activitati si fuzionarea cu alte companii. Companiile românesti par constiente de gravitatea crizei, 79% dintre ele aplicând deja un plan de masuri pentru a face fata crizei, adoptând cel putin una dintre deciziile precum reducerea personalului (30% dintre IMM), reducerea costurilor cu salariile si tichetele de masa (29%, respectiv 34%), reducerea costului cu pregatirea profesionala a personalului (30%) etc. Este interesant ca, in conformitate cu studiul amintit, predomina masurile active,nu cele defensive, enumerate mai sus. Astfel, in 61% dintre cazuri, patronii au preferat sa se orienteze spre noi piete de desfacere, 47% au incercat sa atraga investitii din surse externe companiei, iar 57% dintre sefii IMM-urilor au incercat sa acceseze fonduri europene. Românii ramân optimisti, 48% dintre patronii de IMM-uri considerând ca actuala criza se va sfârsi cel târziu pâna la finele lui 2010, numai 23% dintre ei impingând aceasta limita pâna in 2012 sau dupa. 46% dintre repondenti provin din firme infiintate inainte de anul 2000, iar sectorul cel mai bine reprezentat il constituie comertul cu ridicata (24%), urmat de industria usoara (20%) si comertul cu amanuntul (13%). 56% dintre repondenti au vârste cuprinse intre 35-54 de ani, iar 75% sunt barbati,cea mai frecventa pozitie detinuta in firma de intervievati fiind cea de administrator (50%), urmata de patroni si directori (26%).

Investitiile în BIODIESEL NU SINT RENTABILE

IV. 2009 / Investitiile în BIODIESEL NU SINT RENTABILE
Afacerea cu biodiesel cade, pentru ca afacerea nu este rentabila. La 40 de dolari cat este pretul barilului de titei acum, afacerea cu biodiesel nu mai este rentabila. Producatorii de ulei au renuntat la investitii de peste 40 mil.
euro in fabrici de biodiesel, dupa ce in urma cu trei ani se grabeau sa anunte mai multe astfel de proiecte. Motivele opririi investitiilor in fabrici de biodiesel sunt scaderea constanta a pretului barilului de petrol si lipsa de sustinere din partea guvernului. Printre companiile care au decis sa renunte la investitiile in energie verde se numara in principal producatorii de ulei vegetal. Producatorul constantean Argus intentiona la inceputul anului 2006 sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reusea sa il plaseze pe piata. "Era rentabil sa produci biodiesel atunci cand barilul de petrol costa 140 de dolari. La 40 de dolari nu mai este rentabil un astfel de business. Noi, ca producatori de ulei vegetal, eram avantajati in dezvoltarea productiei de biodiesel deoarece aveam infrastructura necesara cat si materia prima, uleiul reprezentand 80% din produsul final, biodieselul", a declarat Vasile Leu, directorul general si proprietar al Argus Constanta impreuna cu SIF Oltenia si alti actionari minoritari. Dupa ce a purtat discutii cu trei-patru companii din industria utilajelor pentru productia de biodiesel, investitia de 10 mil. euro anuntata de Argus a fost amanata pe fondul scaderii constante a pretului barilului de petrol. Prima fabrica procesatoare de ulei care a decis sa produca biodiesel pe piata locala a fost insa Ultex Tandarei, companie controlata de omul de afaceri Vasile Nitescu. Ultex a fost de asemenea primul producator de biodiesel din Romania cu certificat de conformitate si licenta de fabricatie eliberate de Registrul Auto Roman pentru utilizare 100%, brandul sub care compania din Tandarei a vandut biodisel catre gigantii Petrom si Rompetrol numindu-se Biodil. Cu toate ca producatorul a investit in 2006 din fonduri proprii circa 4,5 mil. euro in dezvoltarea instalatiei si tehnologiei de obtinere a biodieselului, aceeasi suma fiind alocata si in 2007 pentru dublarea capacitatilor de producere a biodieselului la 4.500 de tone lunar, fabrica de biodiesel a fost inchisa la finalul anului 2007. "Am inchis fabrica de biodiesel la sfarsitul lunii decembrie a anului 2007 deoarece nu am primit sustinere de la Guvern. Acum fabrica este in conservare", a declarat Nitescu.

Dictionar , MIC, EXPLICATIV, despre ce sunt infractiuni informatice

Dictionar , MIC, EXPLICATIV, despre ce sunt infractiuni informatice

Hacker = persoana care se ocupa cu dejucarea securitatii unui sistem informatic;initial, termenul a fost utilizat pentru a face referire la spargerea unui computerde la distanta prin intermediul unei retele de comunicare cum ar fi internetul(asa-numiti "black hats hackers"), dar si la cei care depaneaza sau rezolva problemede securitate ("white hats hackers"); cel mai vechi înteles al termenului se refereala folosirea fara autorizatie a retelei telefonice a unei companii (acum termenulutilizat cu acest sens este "phreaker"); la ora actuala, termenul este folosit cusensul de la infractori prin intermediul computerului, în principal din cauzageneralizarii prin mass media a acestui cuvânt începând cu anii '80.
Phishing = încercare de a obtine în mod fraudulos informatii confidentiale, precumnumele de utilizator, parola si detalii legate de cartea de credit, prin imitareaaproape de perfectiune a paginii de web a unei companii credibile si care are locprin intermediul unei forme de comunicare electronica; eBay, PayPal si, în general,bancile care efectueaza tranzactii online sunt tintele predilecte; phishingul seface prin intermediul e-mail-ului sau al mesageriei instant si de obiceiredirectioneaza utilizatorii spre o pagina identica cu cea a companiei credibile,unde utilizatorului i se cere sa-si introduca informatiile personale; phishingul arputea fi considerat o forma moderna de inginerie financiara.
E-mail spoofing = termen folosit pentru a descrie o activitate frauduloasadesfasurata prin intermediul e-mail-ului si prin care adresa expeditorului si alteparti ale header-ul e-mailului sunt schimbate, pentru a aparea ca si cum e-mail-ulprovine de la o alta sursa; tehnica este folosita frecvent în cazul spam-urilor saua phishing-ului pentru a ascunde originea exacta a mesajului; prin schimbareaanumitor proprietati ale e-mailului, cum ar fi câmpurile "from", "return-path" sau"reply-to" (care se gasesc în header-ul mailului), utilizatori rau intentionati potface ca mesajul sa para ca provenind de la altcineva; pe lânga e-mail spoofingexista si website spoofing, prin care se imita un site binecunoscut fie cu intentiifrauduloase, fie ca metoda de critica fata de activitatile organizatiei respective.
Spam = nu poate fi considerata implicit o infractiune, poate doar în cazul în carepentru a face spam este utilizat e-mail spoofing-ul si presupune trimiterea dee-mail nesolicitat; interesant este faptul ca termenul denumea initial un sortimentde carne la conserva (spam= spiced ham) si îmbraca o serie foarte mare de forme:mobile phone spam (mesaje text nesolicitate), forum spam (postari de reclame peforumuri), spamdexing (manipularea unui motor de cautare pentru a crea iluzia depopularitate pentru o pagina web), spam pe blog (promovarea de produse sau serviciiprin comentarii pe bloguri), messaging spam sau SPIM (utilizarea serviciilor demesagerie instant pentru reclama).Pharming = forma de atac a hacker-ilor folosita în scopul de a redirectiona traficulunui site web catre un altul si care se realizeaza prin specularea vulnerabilitatiiserverelor DNS care sunt responsabile de transformarea adresei tastate de unutilizator în browser în adresa fizica (IP), antivirusii sau antispyware nu potproteja împotriva pharming-ului deoarece acest tip de atac nu are loc asupracalculatorului personal, ci asupra serverelor DNS care directioneaza utilizatorulcatre site-ul cerut.

100 de ani de la apariţia primelor ziare româneşti

180 de ani de la aparitia primelor ziare românesti
1 Aprilie 2009 În anul 1829, la Bucuresti si la Iasi apar primele ziare românesti - Curierul românesc, editat de Ion Heliade Radulescu si Albina româneasca, editat de Gheorghe Asachi.