Bank Austria Creditanstalt a notificat firma Rivium Galeria Mall, proprietarul
centrului comercial Moldova Mall din Iasi, controlata de fondul de investitii Equest
Balkan Properties (EBP), cu privire la neindeplinirea obligatiilor dintr-un contract
de credit semnat intre cele doua parti in 2006, informeaza Mediafax.
"EBP anunta ca subsidiara sa Rivium Galeria Mall, proprietarul Moldova Mall din
Iasi, nu si-a indeplinit angajamentele cuprinse in contractul de credit ipotecar
semnat in 2006 cu Bank Austria Creditanstalt. Rivium Galeria Mall este detinuta
integral de EBP, dar acest aspect nu va avea impact asupra altor active si
imprumuturi ale fondului", se arata intr-un anunt al EBP.
Potrivit celor mai recente raportari, Moldova Mall reprezinta 4% din valoarea neta a
portofoliului EBP
sâmbătă, 14 martie 2009
Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri dezbătută în Parlamentul României
Primul ministru a participat în plenul Camerei Deputaţilor la dezbaterile legate de "Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România" unde a prezentat măsurile speciale propuse de guvern pentru susţinerea mediului de afaceri şi a IMM în România. “Cunoscând problemele cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii în această perioadă şi în special cele legate de restrângerea cererii interne şi externe, precum şi lipsa lichidităţilor, Guvernul are, în setul de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, câteva măsuri speciale:” a declarat premierul.Măsuri propuse de guvern:- Menţinerea cotei unice de 16%- Investiţia publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului de stat pe anul 2009 vor fi directionati spre investiţii, priorităţile fiind reţeaua de transport rutier şi feroviar, infrastructura de mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură, construcţia de locuinţe sau proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
- Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an.
- Achitarea datoriilor către agenţii economici pentru facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care Guvernul a achitat deja 30%.
- Perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare.
- Capitalizarea CEC şi Eximbank. Emil Boc a subliniat ca in cadrul CEC se va constitui un fond pentru finanţarea IMM-urilor.
- Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat.
- Operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
- Alocarea pentru 2009 a aceluiasi buget alocat pentru promovarea exporturilor ca şi în anul 2008.
- Continuarea şi extinderea programului “Rabla”.
- Discursul primului-ministru Emil Boc susţinut la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor cu tema “Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România
- Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an.
- Achitarea datoriilor către agenţii economici pentru facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care Guvernul a achitat deja 30%.
- Perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare.
- Capitalizarea CEC şi Eximbank. Emil Boc a subliniat ca in cadrul CEC se va constitui un fond pentru finanţarea IMM-urilor.
- Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat.
- Operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
- Alocarea pentru 2009 a aceluiasi buget alocat pentru promovarea exporturilor ca şi în anul 2008.
- Continuarea şi extinderea programului “Rabla”.
- Discursul primului-ministru Emil Boc susţinut la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor cu tema “Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România
Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri dezbătută în Parlamentul României
Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri dezbătută în Parlamentul României
Primul ministru a participat în plenul Camerei Deputaţilor la dezbaterile legate de "Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România" unde a prezentat măsurile speciale propuse de guvern pentru susţinerea mediului de afaceri şi a IMM în România. “Cunoscând problemele cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii în această perioadă şi în special cele legate de restrângerea cererii interne şi externe, precum şi lipsa lichidităţilor, Guvernul are, în setul de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, câteva măsuri speciale:” a declarat premierul.Măsuri propuse de guvern:- Menţinerea cotei unice de 16%- Investiţia publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului de stat pe anul 2009 vor fi directionati spre investiţii, priorităţile fiind reţeaua de transport rutier şi feroviar, infrastructura de mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură, construcţia de locuinţe sau proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
- Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an.
- Achitarea datoriilor către agenţii economici pentru facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care Guvernul a achitat deja 30%.
- Perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare.
- Capitalizarea CEC şi Eximbank. Emil Boc a subliniat ca in cadrul CEC se va constitui un fond pentru finanţarea IMM-urilor.
- Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat.
- Operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
- Alocarea pentru 2009 a aceluiasi buget alocat pentru promovarea exporturilor ca şi în anul 2008.
- Continuarea şi extinderea programului “Rabla”.
- Discursul primului-ministru Emil Boc susţinut la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor cu tema “Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România
Primul ministru a participat în plenul Camerei Deputaţilor la dezbaterile legate de "Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România" unde a prezentat măsurile speciale propuse de guvern pentru susţinerea mediului de afaceri şi a IMM în România. “Cunoscând problemele cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii în această perioadă şi în special cele legate de restrângerea cererii interne şi externe, precum şi lipsa lichidităţilor, Guvernul are, în setul de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, câteva măsuri speciale:” a declarat premierul.Măsuri propuse de guvern:- Menţinerea cotei unice de 16%- Investiţia publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului de stat pe anul 2009 vor fi directionati spre investiţii, priorităţile fiind reţeaua de transport rutier şi feroviar, infrastructura de mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură, construcţia de locuinţe sau proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
- Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi introdusă începând cu trimestrul al doilea al acestui an.
- Achitarea datoriilor către agenţii economici pentru facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate. Este vorba de o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care Guvernul a achitat deja 30%.
- Perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare.
- Capitalizarea CEC şi Eximbank. Emil Boc a subliniat ca in cadrul CEC se va constitui un fond pentru finanţarea IMM-urilor.
- Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat.
- Operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
- Alocarea pentru 2009 a aceluiasi buget alocat pentru promovarea exporturilor ca şi în anul 2008.
- Continuarea şi extinderea programului “Rabla”.
- Discursul primului-ministru Emil Boc susţinut la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor cu tema “Problematica IMM-urilor şi a mediului de afaceri din România
Soluţii anti-criză pentru IMM-uri din Suceava
martie 2009 - Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale a Femeilor de Afaceri din IMM Suceava a anunţat noi măsuri de susţinere pe plan financiar a firmelor mici şi mijlocii, în condiţiile în care 90 la sută dintre falimentele înregistrate în rîndul acestor companii sînt cauzate de sechestrele impuse de stat. Una dintre soluţiile promovate de Liliana Agheorghicesei, preşedintele Federaţiei Patronale a Femeilor de Afaceri din IMM Suceava, face referire la garantarea creditelor contractate de IMM-uri. Astfel, Liliana Agheorghicesei estimează că valoarea creditelor garantate pe parcursul acestui an va creşte, la nivel naţional, cu peste 60 la sută faţă de 2008, adică la 2,78 miliarde de lei iar Regiunea de Nord Est va a avea "o felie aparte". În acelaşi timp, valoarea garanţiilor acordate de FNIMM va fi de 1,4 miliarde de lei, în creştere tot cu 60 la sută faţă de 2008.
300 de milioane de euro pentru proiecte de împădurire a terenurilor agricole
!!!!!.III.2009 / TERENURILE LUI SILVIA SI ALE LUI PETRICA GAVRIL URSACHE / Uniunea Europeană pune la dispoziţie circa 300 de milioane de euro pentru proiecte de împădurire a terenurilor agricole. Persoanele fizice şi fermierii vor putea accesa fondurile comunitare imediat după ce Ministerul Agriculturii va finaliza ghidul de finanţare.Cei care deţin un teren agricol pot opta pentru împădurirea unei suprafeţe din acesta cu bani europeni, atâta timp cât vor respecta nişte criterii de eligibilitate. Scopul acestor fonduri constă în îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zona rurală. Noile păduri ar reduce, în primul rând, riscul calamităţilor generate de eroziunea solurilor şi ar spori calitatea aerului
/ martie 2009 , Preşedintele maghiar, Solyom Laszlo, a susţinut un discurs în judeţul Harghita, localitatea Cozmeni cu prilejul sărbătoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni
Solyom Laszlo a declarat că nici o autoritate, din lumea asta, nu poate interzice o sărbătoare naţională mai ales când de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, pe 15 martie, peste tot în lume ungurii sărbătoresc. "O sărbătoare poate fi interzisă, pot fi schimbate în calendar literele roşii cu cele negre. Pot fi puse piedici în calea sărbătorii. Toate aceste sînt cu putinţă - dar sărbătoarea naţională nu poate fi scoasă din suflete de nici o forţă exterioară", a spus presedintele Solyom Laszlo.
Preşedintele maghiar, Solyom Laszlo, le-a amintit participanţilor la eveniment că "sîngele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va da roade bune".... oare se referea şi la PRETINSA AUTONOMIE A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA ???
"Cel mai important lucru este că sîntem împreună. Cel mai important este că, în ciuda tuturor obstacolelor sărbătorim împreună. Zilele de 15 martie, 20 august şi 23 octombrie sînt sărbătorite de maghiarii de peste tot din lume. Această sărbătoare este să fim împreună, este o ocazia de ne simţi că aparţinem unei comunităţi", a mai precizat şeful statului ungar în martie 2009 în MIJLOCUL ROMÂNIEI.
Preşedintele maghiar, Solyom Laszlo, le-a amintit participanţilor la eveniment că "sîngele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va da roade bune".... oare se referea şi la PRETINSA AUTONOMIE A MAGHIARILOR DIN ROMÂNIA ???
"Cel mai important lucru este că sîntem împreună. Cel mai important este că, în ciuda tuturor obstacolelor sărbătorim împreună. Zilele de 15 martie, 20 august şi 23 octombrie sînt sărbătorite de maghiarii de peste tot din lume. Această sărbătoare este să fim împreună, este o ocazia de ne simţi că aparţinem unei comunităţi", a mai precizat şeful statului ungar în martie 2009 în MIJLOCUL ROMÂNIEI.
vineri, 13 martie 2009
Acorduri, vesnic ESUATE, cu FMI...
IAR ACORD CU FMI ?
6 dintre cele 7 acorduri încheiate dupa anul 1990 au esuat
Dupa 1990, România a încheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doarprima transa, din cauza nerespectarii conditiilor severe impuse sau a reformeloreconomice esuate. Alte trei aranjamente au fost încheiate în perioada comunista,toate fiind încheiate cu succes.
11 aprilie 1991 1. România încheie cu FMI un acord stand-by pentru 380,5 milioane DST, din care atras 318 milioane. Împrumutul a fost orientat pe reforma sistemuluifinanciar-bancar. Efectele nu au fost cele asteptate. Ritmul economisirii si alinvestitiilor interne a scazut, iar volumul productiei interne si-a continuatdeclinul.
29 mai 1992 2. FMI aproba României un aranjament stand-by pentru 314 milioane DST, din care s-autras 262 de milioane. Obiectivele acordului: liberalizarea cursului de schimb,diminuarea inflatiei, controlarea deficitului bugetar, stoparea declinului economicsi cresterea rezervelor valutare. Obiectivele au fost atinse doar în mica masura.
11 mai 1994 3. Din cel de-al treilea acord cu FMI, de dupa 1990, de 301,5 milioane DST, s-autras 94 de milioane. Masurile de reforma, partial atinse, au vizat devalorizareasubstantiala a cursului valutar, controlul si reducerea inflatiei, stabilirea unorobiective clare în domeniul privatizarii si de restructurare a sistemuluifinanciar-bancar.
22 aprilie 1997 4. Tara noastra încheie un acord cu Fondul pentru 301,5 milioane DST. Programul vizaliberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, mentinerea deficituluibugetar la un nivel rezonabil, cresterea rezervelor BNR si reducerea inflatiei.Neîndeplinirea obiectivelor asumate a facut ca din împrumut sa fie trase doar 120,6milioane DST.
5 august 1999 5. FMI ne pune la dispozitie o suma de 400 de milioane DST, pentru a sprijiniprogramul de reforma, care a vizat diminuarea deficitului de cont curent, scadereainflatiei, consolidarea fiscala, reducerea pierderilor întreprinderilor publice sisporirea implicarii pietei de capital în procesul de atragere a capitalurilorstraine. Am tras doar 139,75 milioane DST.
31 octombrie 2001 6. Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pentru o suma de 300 de milioaneDST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinereadeficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale siîntarirea perspectivelor de crestere economica. A fost singurul acord de dupa '90dus la bun sfârsit de România.
7 iulie 2004 7. Ultimul aranjament încheiat cu FMI a fost aprobat pentru o suma de 250 demilioane DST. Acest acord stand-by prevedea accesul la fonduri numai în cazul aparitiei unei crize, fiind axat în special pe furnizarea de asistenta tehnica. În2005, ca urmare a unor divergente între FMI si oficialii români, acordul a fost suspendat.
6 dintre cele 7 acorduri încheiate dupa anul 1990 au esuat
Dupa 1990, România a încheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doarprima transa, din cauza nerespectarii conditiilor severe impuse sau a reformeloreconomice esuate. Alte trei aranjamente au fost încheiate în perioada comunista,toate fiind încheiate cu succes.
11 aprilie 1991 1. România încheie cu FMI un acord stand-by pentru 380,5 milioane DST, din care atras 318 milioane. Împrumutul a fost orientat pe reforma sistemuluifinanciar-bancar. Efectele nu au fost cele asteptate. Ritmul economisirii si alinvestitiilor interne a scazut, iar volumul productiei interne si-a continuatdeclinul.
29 mai 1992 2. FMI aproba României un aranjament stand-by pentru 314 milioane DST, din care s-autras 262 de milioane. Obiectivele acordului: liberalizarea cursului de schimb,diminuarea inflatiei, controlarea deficitului bugetar, stoparea declinului economicsi cresterea rezervelor valutare. Obiectivele au fost atinse doar în mica masura.
11 mai 1994 3. Din cel de-al treilea acord cu FMI, de dupa 1990, de 301,5 milioane DST, s-autras 94 de milioane. Masurile de reforma, partial atinse, au vizat devalorizareasubstantiala a cursului valutar, controlul si reducerea inflatiei, stabilirea unorobiective clare în domeniul privatizarii si de restructurare a sistemuluifinanciar-bancar.
22 aprilie 1997 4. Tara noastra încheie un acord cu Fondul pentru 301,5 milioane DST. Programul vizaliberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, mentinerea deficituluibugetar la un nivel rezonabil, cresterea rezervelor BNR si reducerea inflatiei.Neîndeplinirea obiectivelor asumate a facut ca din împrumut sa fie trase doar 120,6milioane DST.
5 august 1999 5. FMI ne pune la dispozitie o suma de 400 de milioane DST, pentru a sprijiniprogramul de reforma, care a vizat diminuarea deficitului de cont curent, scadereainflatiei, consolidarea fiscala, reducerea pierderilor întreprinderilor publice sisporirea implicarii pietei de capital în procesul de atragere a capitalurilorstraine. Am tras doar 139,75 milioane DST.
31 octombrie 2001 6. Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pentru o suma de 300 de milioaneDST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinereadeficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale siîntarirea perspectivelor de crestere economica. A fost singurul acord de dupa '90dus la bun sfârsit de România.
7 iulie 2004 7. Ultimul aranjament încheiat cu FMI a fost aprobat pentru o suma de 250 demilioane DST. Acest acord stand-by prevedea accesul la fonduri numai în cazul aparitiei unei crize, fiind axat în special pe furnizarea de asistenta tehnica. În2005, ca urmare a unor divergente între FMI si oficialii români, acordul a fost suspendat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
