luni, 6 octombrie 2008
Cursuri pentru fermieri în aprilie 2007
Aproximativ 600 de fermieri vor învăţa, în perioada mai-octombrie, metode de protejare a mediului şi de menţinere a peisajului rural în agricultură, prin cursuri gratuite cu o durată de cinci zile. Printre beneficiarii proiectului se vor număra şi fermieri suceveni. Ei vor participa la cursuri în domeniile biodiversităţii şi agriculturii ecologice. Cursurile sînt finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi de la bugetul Ministerului Agriculturii, prin programul SAPARD.
În octombrie 2007, ţăranii vindeau cota de lapte
În octombrie 2007, ţăranii îşi vindeau cota de lapte la mica publicitate
În doar doua luni de zile, de cînd interdicţia de vînzare a cotei de lapte a fost ridicată, aproape 400 de ţărani din judeţul Suceava şi-au vîndut deja cota, deşi cumpărătorii ofereau preţuri modice, cu mult sub valoarea la care se preconiza că va ajunge aceasta cotă în viitor. Cum clienţii nu sînt chiar foarte uşor de găsit, unii crescători de vaci şi-au scos cota la vînzare prin anunţurile de mică publicitate din presa regională. Vasile N., un bărbat de 45 de ani, din localitatea suceveană Boroaia, are în
bătătură două vaci pentru care a obţinut o cotă de 4.500 de litri de lapte. Acum vrea să-şi vîndă cota şi să renunţe la cele două animale.
"Procesatorii dau 5.000 de lei vechi pe kilogram. E un pret in bataie de joc, conditii in care nu mai pot continua sa-mi pierd timpul. Vreau sa imi vând toata cota", ne-a spus barbatul. Cere 20 de bani pe kilogram, ceea ce inseamna ca spera sa ia 200 de lei pentru fiecare tona de lapte cedata. Dupa ce scapa de cota, are de gând sa-si vânda si cele doua animale.
Tot printr-un anunt in ziar, Elena Ivan, din comuna Poiana Stampei, vrea sa-si vând cota de 9.000 de litri de lapte. "Am avut patru vaci, dintre care doua le-am vândut, am imbatrânit si e multa munca pentru mai nimic. Vreau sa-mi vând cota si sa mai cresc doar doua dintre vaci, iar laptele sa-l folosesc pentru consum propriu", ne-a marturisit femeia. Ea nu si-a stabilit un pret de vânzare, fiind dispusa sa negocieze cu cel care o contacteaza. Toti taranii care si-au vândut cota au luat 100, cel mult 200 de lei pe tona. Cei care cumpara sunt crescatorii mijlocii si mari, care au facut investitii, si-au marit numarul de animale si au nevoie de o cota mai mare, pe care nu au putut sa o obtina initial de la stat, deoarece aveau un
efectiv mai mic de animale.
bătătură două vaci pentru care a obţinut o cotă de 4.500 de litri de lapte. Acum vrea să-şi vîndă cota şi să renunţe la cele două animale.
"Procesatorii dau 5.000 de lei vechi pe kilogram. E un pret in bataie de joc, conditii in care nu mai pot continua sa-mi pierd timpul. Vreau sa imi vând toata cota", ne-a spus barbatul. Cere 20 de bani pe kilogram, ceea ce inseamna ca spera sa ia 200 de lei pentru fiecare tona de lapte cedata. Dupa ce scapa de cota, are de gând sa-si vânda si cele doua animale.
Tot printr-un anunt in ziar, Elena Ivan, din comuna Poiana Stampei, vrea sa-si vând cota de 9.000 de litri de lapte. "Am avut patru vaci, dintre care doua le-am vândut, am imbatrânit si e multa munca pentru mai nimic. Vreau sa-mi vând cota si sa mai cresc doar doua dintre vaci, iar laptele sa-l folosesc pentru consum propriu", ne-a marturisit femeia. Ea nu si-a stabilit un pret de vânzare, fiind dispusa sa negocieze cu cel care o contacteaza. Toti taranii care si-au vândut cota au luat 100, cel mult 200 de lei pe tona. Cei care cumpara sunt crescatorii mijlocii si mari, care au facut investitii, si-au marit numarul de animale si au nevoie de o cota mai mare, pe care nu au putut sa o obtina initial de la stat, deoarece aveau un
efectiv mai mic de animale.
85% din laptele din Neamt, neconform normelor europene - Pe de alta parte, laptele muls de fermierii din judetul Neamt nu poate fi consumat,
fiindca nu corespunde normelor de igiena impuse de Uniunea Europeana. Acesta este verdictul dat de reprezentantii Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), dupa ce au intocmit o statistica privind laptele colectat in judet, pe parcursul acestui an. Potrivit respectivei statistici, doar 31.000 din cei 235.114 hectolitri de lapte colectati au fost primiti de unitatile de procesare, restul de 87 la suta fiind catalogat ca impropriu consumului din punct de vedere al normelor europene si, in consecinta, refuzat. "In conformitate cu legislatia europeana, laptele colectat este supus unor analize de laborator, care vizeaza atât gradul de curatenie al incintelor in care sunt mulse vacile, cât si starea de sanatate a animalelor mulse. In urma acestor analize s-a constatat ca doar 13 la suta din totalul laptelui colectat a corespuns normelor de igiena impuse de UE" a declarat Mihai Apetrei, seful APIA Neamt.
fiindca nu corespunde normelor de igiena impuse de Uniunea Europeana. Acesta este verdictul dat de reprezentantii Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), dupa ce au intocmit o statistica privind laptele colectat in judet, pe parcursul acestui an. Potrivit respectivei statistici, doar 31.000 din cei 235.114 hectolitri de lapte colectati au fost primiti de unitatile de procesare, restul de 87 la suta fiind catalogat ca impropriu consumului din punct de vedere al normelor europene si, in consecinta, refuzat. "In conformitate cu legislatia europeana, laptele colectat este supus unor analize de laborator, care vizeaza atât gradul de curatenie al incintelor in care sunt mulse vacile, cât si starea de sanatate a animalelor mulse. In urma acestor analize s-a constatat ca doar 13 la suta din totalul laptelui colectat a corespuns normelor de igiena impuse de UE" a declarat Mihai Apetrei, seful APIA Neamt.
Asa "se vedea" cota de lapte în 2006
Sfîrşitul lunii este termenul limită pentru declararea cotei individuale de lapte
Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) aduce la cunoştinţa crescătorilor de vaci că, în vederea comercializării laptelui, vor putea depune cerere pentru obţinerea cotei individuale de lapte, pentru livrări către procesatori şi/sau vînzări directe de lapte şi produse lactate, pînă la data de 31 octombrie 2006. Conducerea D.A.C.L. Suceava ne-a precizat că fermierii pot ridica aceste formulare atît de la biroul D.A.C.L. Suceava cît şi de la personalul nominalizat la nivel de comună, din cadrul structurilor Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Tot pînă în ultima zi a acestei luni crescătorii de vaci care îşi înfiinţează noi exploataţii sau îşi extind exploataţiile şi finalizează popularea pînă la data de 1 aprilie 2007 trebuie să se înscrie în registrul investiţiilor al biroului D.A.C.L. Suceava. Stabilirea cotei de lapte le va da dreptul crescătorilor de animale să primească în viitor subvenţii din fonduri comunitare. (R. Ursache)
II. / La Suceava, nici 10 la sută din fermieri nu au obţinut avizul pentru a putea desface laptele pe piaţă după 1 ianuarie 2007 • jumătate dintre ieşeni au obţinut deja cotele
(ASIS) - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a distribuit în teren peste 72.000 de cereri de acordare a cotei de lapte, pînă în prezent, la sediul instituţiei fiind remise doar 5.200. În judeţul Suceava sînt crescute în jur de 180 de mii de bovine, dintre care 110 mii reprezintă efectivele matcă, juninci şi vaci cu lapte.
Oficialii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava afirmă că procesul este destul de anevoios, deoarece producătorii care dau lapte la achizitori trebuie să obţină viza pe cantitatea livrată în anul anterior şi, de regulă, sediul procesatorilor se află la mare distanţă. Şi cum deţinătorii de vaci de lapte sînt în plină campanie de toamnă, preocupările pentru cota de lapte au rămas pe planul doi. Termenul limită pentru depunere este 31 octombrie, şeful DADR, Dragoş Juravle, spune că obligaţia instituţiei pe care o conduce este de a distribui formularele respective. "Dacă producătorii completează sau nu cererea, aproape că este treaba lor. Noi încercăm să îi lămurim, dar dacă nu vor, nu putem să îi obligăm", a spus dl Juravle, adăugînd că lumea se teme şi de faptul că, în cazul depăşirii cotei, va fi "amendată".
• Vînzarea interzisă fără cote
Pe de altă parte, nerealizarea a 30 la sută din cotă se pedepseşte cu diminuarea, cu acelaşi procent, a cantităţii de lapte livrate către procesatori sau piaţă. Neîndeplinirea cotei de lapte pentru un interval de doi ani la rînd se lasă cu ridicarea acesteia. Directorul executiv Dragoş Juravle atrage atenţia producătorilor să nu-şi vîndă cota, deoarece nu vor mai avea niciodată voie să desfacă lapte muls. Cota individuală de lapte se poate solicita pentru vînzări directe, adică pe piaţa liberă, precum şi pentru livrări la fabrici de lapte sau centre de colectare. Judeţul Suceava este primul pe ţară, cu 10-12 la sută din producţia totală de lapte.
• Ieşenii sînt mai conştiincioşi
La sfîrşitul acestei luni se încheie perioada de depunere a cererilor pentru cotele de lapte. Pînă în prezent au fost depuse 15.700 cereri, din 38.000 de crescători de vaci cu lapte din judeţ. Reprezentaţii Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi sînt optimişi în ceea ce priveşte depunerea unui număr cît mai mare de cereri pînă pe 31 octombrie. "Sperăm ca, odată cu noile reglementări care oferă posibilitatea înscrierii în sistemul cotelor şi fără adeverinţa de la medicul veterinar de circumscripţie, va duce la creşterea celor care se vor înscrie în acest sistem. Din păcate, termenul nu va mai fi prelungit, iar cei care nu se înscriu acum pînă la 31 octombrie, vor pierde", a declarat Neculai Olariu, director adjunct executiv al DADR Iaşi.
II. / La Suceava, nici 10 la sută din fermieri nu au obţinut avizul pentru a putea desface laptele pe piaţă după 1 ianuarie 2007 • jumătate dintre ieşeni au obţinut deja cotele
(ASIS) - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a distribuit în teren peste 72.000 de cereri de acordare a cotei de lapte, pînă în prezent, la sediul instituţiei fiind remise doar 5.200. În judeţul Suceava sînt crescute în jur de 180 de mii de bovine, dintre care 110 mii reprezintă efectivele matcă, juninci şi vaci cu lapte.
Oficialii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava afirmă că procesul este destul de anevoios, deoarece producătorii care dau lapte la achizitori trebuie să obţină viza pe cantitatea livrată în anul anterior şi, de regulă, sediul procesatorilor se află la mare distanţă. Şi cum deţinătorii de vaci de lapte sînt în plină campanie de toamnă, preocupările pentru cota de lapte au rămas pe planul doi. Termenul limită pentru depunere este 31 octombrie, şeful DADR, Dragoş Juravle, spune că obligaţia instituţiei pe care o conduce este de a distribui formularele respective. "Dacă producătorii completează sau nu cererea, aproape că este treaba lor. Noi încercăm să îi lămurim, dar dacă nu vor, nu putem să îi obligăm", a spus dl Juravle, adăugînd că lumea se teme şi de faptul că, în cazul depăşirii cotei, va fi "amendată".
• Vînzarea interzisă fără cote
Pe de altă parte, nerealizarea a 30 la sută din cotă se pedepseşte cu diminuarea, cu acelaşi procent, a cantităţii de lapte livrate către procesatori sau piaţă. Neîndeplinirea cotei de lapte pentru un interval de doi ani la rînd se lasă cu ridicarea acesteia. Directorul executiv Dragoş Juravle atrage atenţia producătorilor să nu-şi vîndă cota, deoarece nu vor mai avea niciodată voie să desfacă lapte muls. Cota individuală de lapte se poate solicita pentru vînzări directe, adică pe piaţa liberă, precum şi pentru livrări la fabrici de lapte sau centre de colectare. Judeţul Suceava este primul pe ţară, cu 10-12 la sută din producţia totală de lapte.
• Ieşenii sînt mai conştiincioşi
La sfîrşitul acestei luni se încheie perioada de depunere a cererilor pentru cotele de lapte. Pînă în prezent au fost depuse 15.700 cereri, din 38.000 de crescători de vaci cu lapte din judeţ. Reprezentaţii Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi sînt optimişi în ceea ce priveşte depunerea unui număr cît mai mare de cereri pînă pe 31 octombrie. "Sperăm ca, odată cu noile reglementări care oferă posibilitatea înscrierii în sistemul cotelor şi fără adeverinţa de la medicul veterinar de circumscripţie, va duce la creşterea celor care se vor înscrie în acest sistem. Din păcate, termenul nu va mai fi prelungit, iar cei care nu se înscriu acum pînă la 31 octombrie, vor pierde", a declarat Neculai Olariu, director adjunct executiv al DADR Iaşi.
Cum se învaţă agricultura europeană ecologică ?
Italienii îi învaţă, pe bani comunitari, agricultură europeană ecologică pe suceveni sau Atestate pentru specialiştii în agricultura ecologică
În urmă cu un an, prin 2007, Cătălin Nechifor, pe atunci director în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, a declarat că treizeci de şomeri şi studenţi din judeţul Suceava au plecat în Italia, unde timp de o săptămână vor învăţa cum se face agricultură ecologică. Şomerii şi studenţii suceveni s-au şcolit la câteva societăţi agricole din zona Abruzzo, iar la final au primit un atestat care le-a dat dreptul să lucreze ca agricultori în orice stat al Uniunii Europene. Cătălin Nechifor a spus atunci că înainte de a pleca în Italia, cei 30 de şomeri şi studenţi suceveni au învăţat, pe plan local, noţiuni legate de limba şi cultura italiană, economie, integrare europeană şi protecţia muncii. Directorul din cadrul administraţiei judeţene a mai adăugat la acea vreme că acele cursuri au fost organizate în baza parteneriatului încheiat în iulie 2006 între judeţul Suceava şi regiunea Abruzzo şi toate cheltuielile au fost suportate din fonduri comunitare.
Grîu puţin in hambarele din Suceava şi Fălticeni
Recolta de grâu, de anul acesta, a scazut la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Potrivit specialistilor, productia medie la hectar nu a depasit în acest an două tone, iar necesarul de grâu pentru consumul destinat populatiei nu va fi asigurat. Agricultorii din cele 18 comune limitrofe municipiului Falticeni spun ca in ultimii ani, productia medie de grâu la hectar a fost de maxim doua – trei tone. Din cauza vremii neprielnice acestei culturi, în acest an recolta a fost mult mai mica. Agricultorii din jurul orasului Falticeni mai spun ca o buna parte din suprafata cultivata a fost calamitata. Din cauza productiei slabe, dar si ca urmare a cotatiilor internationale, pretul grâului se va dubla in viitor. La nivel nationl recolta de grâu a tarii noaste ar putea scadea la cel mai redus nivel din ultimii patru ani.
Rompres sau Agerpres ?
Decizia Comisiilor de Cultura din Parlament: Rompres se va numi iar Agerpres
Membrii Comisiilor reunite de cultura ale Parlamentului au decis miercuri sa
inainteze un proiect conducerii celor doua Camere prin care se urmareste schimbarea numelui agentiei de presa Rompres in Agerpres.
Propunerea de schimbare a numelui a fost facuta de presedintele Comisiei pentru cultura, arte si mijloace de informare in masa din Senat, Adrian Paunescu.
Directorul general al agentiei de publicitate Ager Press SA, fondata in 2004, Alin Ciocarlie, a declarat ca schimbarea numelui Rompres in Agerpres
"ar putea aduce mai multa notorietate companiei pe care o conduc".
Agentia Nationala de Presa Rompres este o institutie publica autonoma de interes national, independenta din punct de vedere editorial si aflata sub controlul Parlamentului Romaniei. Ea a fost infiintata in 1990 pe structura agentiei Agerpres.
Membrii Comisiilor reunite de cultura ale Parlamentului au decis miercuri sa
inainteze un proiect conducerii celor doua Camere prin care se urmareste schimbarea numelui agentiei de presa Rompres in Agerpres.
Propunerea de schimbare a numelui a fost facuta de presedintele Comisiei pentru cultura, arte si mijloace de informare in masa din Senat, Adrian Paunescu.
Directorul general al agentiei de publicitate Ager Press SA, fondata in 2004, Alin Ciocarlie, a declarat ca schimbarea numelui Rompres in Agerpres
"ar putea aduce mai multa notorietate companiei pe care o conduc".
Agentia Nationala de Presa Rompres este o institutie publica autonoma de interes national, independenta din punct de vedere editorial si aflata sub controlul Parlamentului Romaniei. Ea a fost infiintata in 1990 pe structura agentiei Agerpres.
Abandon scolar in Suceava si Falticeni
Abandon şcolar în comunele din jurul Fălticeniului
Statisticile oficiale realizate la nivelul judeţului Suceava evidenţiază o creştere îngrijorătoare a numărului de copii care au abandonat şcoala şi a celor care se află în prag de a abandona şcoala. Astfel, nu mai puţin de 40 la suta dintre copii de rromi, copii cu vîrsta între 7 şi 9 ani nu au urmat deloc cursurile şcolii. Procentul de cuprindere în învăţămîntul primar a scăzut în ultimii doi ani cu aproximativ 60 la sută. Cele mai importante cauze ale renunţării la şcoală sînt: sărăcia, lipsa de interes a părinţilor pentru instruirea copiilor, atragerea în munci agricole, plecarea în străinătate, distanţa mare dintre domiciliul copilului şi şcoală sau repetenţia. Fenomenul de abandon şcolar este înregistrat în multe dintre comunele arondate teritorial municipiului Fălticeni şi amintim aici de localităţile Gulea sau Budeni situate în apropiere de Dolhasca.
Statisticile oficiale realizate la nivelul judeţului Suceava evidenţiază o creştere îngrijorătoare a numărului de copii care au abandonat şcoala şi a celor care se află în prag de a abandona şcoala. Astfel, nu mai puţin de 40 la suta dintre copii de rromi, copii cu vîrsta între 7 şi 9 ani nu au urmat deloc cursurile şcolii. Procentul de cuprindere în învăţămîntul primar a scăzut în ultimii doi ani cu aproximativ 60 la sută. Cele mai importante cauze ale renunţării la şcoală sînt: sărăcia, lipsa de interes a părinţilor pentru instruirea copiilor, atragerea în munci agricole, plecarea în străinătate, distanţa mare dintre domiciliul copilului şi şcoală sau repetenţia. Fenomenul de abandon şcolar este înregistrat în multe dintre comunele arondate teritorial municipiului Fălticeni şi amintim aici de localităţile Gulea sau Budeni situate în apropiere de Dolhasca.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
