229 de firme au de incasat 410 milioane de euro de la Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi Umbrarescu si Bechtel trebuie sa primeasca circa 200
milioane euro
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)
inregistra la data de 31 decembrie 2010, datorii catre alte societati de
1.725.495.122 lei (410 milioane de euro), fiind astfel unul dintre marii
datornici catre mediul privat. La solicitarea HotNews.ro, CNADNR a transmis
o lista cu 229 de firme care au de primit bani de la compania de stat.
Compania Spedition UMB care se ocupa de constructia tronsonului de
autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti are de recuperat cea mai mare suma: 451 de
milioane de lei (107 milioane euro). Pe locul doi in topul firmelor care au
de primit cei mai multi bani se afla compania Bechtel care se ocupa de
constructia autostrazii Transilvania cu suma de 407 milioane de lei (96
milioane euro), pe locul trei aflandu-se Romstrade cu 289 milioane de lei
(68 milioane euro).
* Potrivit CNADNR, aceste obligatii au termen scadent pana in luna
iunie 2011.
Spedition UMB este detinuta de Dorinel Umbrarescu, unul dintre oamenii de
afaceri supranumiti si "regii asfaltului". Lucrarile la tronsonul Moara
Vlasiei-Ploiesti de pe autostrada Bucuresti-Ploiesti sunt in mare
intarziere, avand, initial, ca termen de finalizare 2010. Termenul a fost
prelungit pana la 15 decembrie 2011. Tronsonul a fost realizat doar in
proportie de 50%. Portiunea de autostrada are o lungime de 42,5 km,
licitatia de constructie fiind castigata, in 2006, de un consortiu format
din firmele UMB Spedition, Pa &Co International, Euroconstruct Trading '98
si Com-Axa. Valoarea proiectului este estimata la 238 milioane euro.
Curtea de Conturi a constatat in 2008 ca CNADNR a efectuat plati ilegale
pentru constructia autostrazii Bucuresti-Ploiesti.
Si lucrarile la autostrada Transilvania sunt intarziate. Cu foarte mare
dificultate, autoritatile au reusit sa inaugureze, anul trecut, 10 kilometri
din tronsonul Turda - Campia Turzii, care se adauga la cei 42 de kilometri
finalizati in 2009 intre Turda si Gilau. Proiectul de constructie a
Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors, a inceput in 2004, in
baza unui contract de 2,2 miliarde de euro acordat Bechtel prin atribuire
directa. Autostrada are 415 km si patru benzi.
Grupul Romstrade, controlat de omul de afaceri Nelu Iordache, are incheiate
numeroase contracte cu statul pentru intretinerea si reabilitarea drumurilor
nationale si autostrazilor.
Vezi mai jos lista cu firmele care au de incasat bani de la CNADNR:
Impresa Pizzarotti&C SA Italia SUC Cluj-66,6 milioane lei
* Forconcid Rm Valcea- 58,3 milioane lei
* Euroconstruct Tranding '98-53,4 milioane lei
* Confort- 48,6 milioane lei
* JV FCC Construccion SA/PORR Technobau UND Umwelt
Aktiengesellschaft-40,5 milioane lei
* CCCF Timisoara- 34,2 milioane lei
* Vectra Service -22,8 milioane lei
* Egisroute Scetauroute- 21,6 milioane lei
* SCCF Iasi Grup Colas- 20,7 milioane lei
* Argecom-20,3 milioane lei
* PA&CO International- 15,5 milioane lei
CNADNR este una dintre cele 10 companii monitorizate de FMI in vederea
limitarii arieratelor. Cresterea incasarilor prin introducerea rovinietei
electronice, diminuarea cheltuielilor de intretinere (telefoane, deplasari,
energie electrica, apa etc.) si sistarea procedurilor de achizitie publica,
sunt cateva dintre solutiile necesare prezentate de CNADNR la solicitarea
HotNews.ro in vederea limitarii pierderilor.
Masurile luate de conducerea CNADNR pentru incadrarea in tintele stabilite
de FMI
Ca masura pentru incadrarea in tinta stabilita cu FMI, CNADNR va sista
procedurile de achizitii publice pana in momentul in care va gasi fondurile
necesare incheierii contractelor. Alta masura este diminuarea unor
cheltuieli precum cele cu telefoanele, cu deplasarile, cu energia electrica
si consumul de apa.
* Implementarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare
si control al rovinietei (SIEGMCR) care va conduce la cresterea gradului de
incasare a veniturilor proprii incepand cu data de 01.10.2010.
* Diminuarea cheltuielilor de intretinere si administrare, potrivit
sarcinii stabilite in sedinta Guvernului din 12.05.2010, cheltuieli ce nu
afecteaza ordinea publica si siguranta nationala (de exemplu, cheltuieli cu
telefoanele, cheltuieli cu deplasarile, obiecte de inventar, materiale
consumabile, cheltuieli postale, energie electrica, consum apa, intretinere
spatii, achizitii piese de schimb, reparatii). Precizam ca la determinarea
rezultatului brut au fost luate in considerare doar cheltuielile de
intretinere curenta, periodica si cele efectuate cu reparatiile capitale la
DN, nu si cele aferente obiectivelor de investitii.
* Evaluarea personalului in vederea reorganizarii si restructurarii
companiei.
* Sistarea initierii oricaror proceduri de achizitie publica de produse,
servicii sau lucrari finantate de la bugetul de stat/venituri proprii, fara
aprobarea prealabila a conducerii CNADNR.
* Sistarea pana la gasirea fondurilor necesare incheierii contractelor
sau anularea, dupa caz, a procedurilor de achizitie publica aflate in
diferite faze.
* Companiile monitorizate de FMI sunt Compania Nationala de Cai Ferate
CFR, Societatea Nationala de Transport CFR Calatori, Compania Nationala a
Huilei, Termoelectrica, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale, Metrorex, CFR Marfa, Electrocentrale Bucuresti, Societatea
Comerciala Electrificare CFR si Administratia Nationala a Imbunatatirilor
Funciare.
marți, 11 ianuarie 2011
E MAI FRUMOASA ALBANIA DECAT UDREA...
O ţară cam cât Oltenia se pregăteşte să deschidă două noi aeroporturi internaţionale, pentru a face faţă numărului de turişti. Tour-operatorii au început o promovare asiduuă a acestei destinaţii. Dacă litoralul adriatic este nisipos, cel ionic îi aşteaptă pe înotătorii iscusiţi şi pe surferi. În total, turiştii au parte de peste 300 km de litoral. În căutarea destinaţiei anului 2011, cel mai citit ghid turistic din lume a
făcut o alegere care a surprins pe toată lumea: Albania. Lonely Planet şi-a
motivat opţiunea: mai rar găseşti un loc "în care ai impresia că eşti un
personaj al unui roman medieval când tu eşti, de fapt, un turist al
secolului XXI".
Ghidurile turistice ale Lonely Planet sunt citite de milioane de turişti
vestici, iar 600.000 de persoane din întreaga lume caută constant sfaturi de
călătorie pe site-ul lonelyplanet.com.
Şi, din topurile altor publicaţii, rezultă că nu este un simplu moft al
Lonely Planet. CNN pune Albania tot în Top 10, pe locul şase, chiar înaintea
Japoniei (locul 7) şi Bulgariei (9). Topul alcătuit de CNN a fost consultat
on-line de peste 100.000 de cititori.
Trezirea Frumoasei Adormite
Lonely Planet îi spune "Frumoasa din pădurea Adormită care a început să iasă
în lume". Albania este o ţară de numai 28.000 de kilometri pătraţi (un pic
mai mare decât Oltenia noastră), dar care are parte de oraşe istorice bine
conservate, câteva regiuni muntoase şi, cel mai important, litoral la Marea
Adriatică şi la cea Ionică.
Cum are o graniţă destul de generoasă cu Grecia, mai "fură" şi câţiva
turişti ai vecinilor estici. La sfârşitul lui decembrie 2010, albanezii
anunţau că fluxul de călători pe singurul aeroport cu trafic internaţional
(Tirana) a depăşit nivelul de 1,5 milioane de călători pe an.
Potrivit contractului încheiat de guvern cu firma germană Hochtief, după
depăşirea acestui prag urmează deschiderea de noi aeroporturi pentru
traficul internaţional. Albanezii vor schimba statutul aeroportului cu
trafic intern de la Kukes şi vor construi unul nou la Saranda. Este tocmai
oraşul care i-a impresionat cel mai mult pe cei de la Lonely Planet. Până
atunci, compania aeriană Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între
Stansted (aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009)
şi Tirana.
Până atunci, cum tot mai mulţi europeni căută zboruri spre Albania, compania
aeriana Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între Stansted
(aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009) şi
Tirana.
Debut fără taxe pentru investitori
"Cred că un pas bun făcut de guvern a fost atunci când a decis ca, în primii
cinci ani, un investitor în turismul albanez să fie scutit de taxe. După
această perioadă, urmează alţi trei ani în care taxa e la jumătate", spune
dr. Klodiana Gorica, de la Facultatea de Economie din Tirana.
"Guvernul a primit investitori strategici, sperând că aceştia vor aduce noi
tehnologii şi, mai ales, know-how. Acum, o treime din investiţii se
realizează în turism", completează dr. Gorica. "Cred că turismul este marea
şansă a Albaniei, are un mare potenţial. Dacă în anii '80 (Albania era stat
comunist pe atunci - n.r.) ne vizitau doar vreo 30.000 de străini într-un
an, acum sunt vreo 5-6 milioane", adaugă Klodiana Gorica. 3 milioane de
turişti în şase luni În primele şase luni ale lui 2010, circa 3 milioane de
străini au vizitat Albania, o creştere de 40% faţă de aceeaşi perioadă a lui
2009.
Pe lângă scutirile de taxe de care a vorbit mai sus, prof. Gorica spune că o
măsură tot la fel de bună a fost "păstrarea nivelului taxării la 10%". "Avem
încă probleme cu infrastructura, sunt autostrăzi pe hârtie, dar nu şi în
realitate. Vom avea însă autostrada spre Kosovo, un pas foarte important,
cred eu", argumentează specialista. Când va fi finalizată, autostrada va
conecta Albania de Coridorul X, care leagă Salzburg (Austria) de Salonic
(Grecia).
Ieftin şi aproape de România
Traian Bădulescu, consultant în turism, explică nuanţat surpriza albaneză:
"Touroperatorii mari din Europa caută destinaţii noi, iar acum au găsit
Albania. Şi o promovează cum pot, iar rezultatele se văd şi în topul de pe
Lonely Planet. Marele avantaj al Albaniei este aşadar noul, ineditul şi
litoralul la Adriatică şi Ionică. Unităţile de cazare sunt bine puse la
punct, serviciile cresc de la an la an (chiar dacă acum sunt la un nivel
mediu), preţurile - excelente. Infrastructura este însă punctul lor slab".
Pentru a intra în Albania ca turist nu este nevoie de viză. Cu paşaportul în
mână, se plătesc 10 euro la graniţă. Traseul rutier este fie prin Bulgaria
şi Macedonia, fie prin Serbia. Din Bucureşti până la intrarea în Albania
sunt aproximativ 800 de kilometri. Pe litoral, preţurile pentru o noapte de
cazare pornesc de la 30 de euro.
RECOMANDĂRI ÎN ALBANIA
5 locuri de văzut
Coasta Adriatică - pe lângă plaje, ai parte de delta râului Buna şi de
oraşul Shkodra (pe malul estic al lacului cu acelaşi nume);
Coasta Ionică - plajele sunt pietroase, dar locul atrage amatorii de surf -
valurile ating chiar şi 4 metri. Zona e recomandată înotătorilor iscusiţi -
porţiunile cu adâncimi mici ale apei sunt destul de rare şi înguste;
Butrint - oraş ilir, la graniţa cu Grecia, cu o istorie de 2.500 de ani, în
patrimoniul UNESCO din 1997;
Gjirokastra - aflat în sudul Albaniei, oraşul păstrează cel mai bine
aspectul unei aşezări otomane. A fost sub stăpânire turcească timp de cinci
secole;
Saranda - staţiune din sud, unde sezonul estival începe în mai şi se termină
târziu în septembrie, Saranda este un centru al minorităţii greceşti din
Albania.
făcut o alegere care a surprins pe toată lumea: Albania. Lonely Planet şi-a
motivat opţiunea: mai rar găseşti un loc "în care ai impresia că eşti un
personaj al unui roman medieval când tu eşti, de fapt, un turist al
secolului XXI".
Ghidurile turistice ale Lonely Planet sunt citite de milioane de turişti
vestici, iar 600.000 de persoane din întreaga lume caută constant sfaturi de
călătorie pe site-ul lonelyplanet.com.
Şi, din topurile altor publicaţii, rezultă că nu este un simplu moft al
Lonely Planet. CNN pune Albania tot în Top 10, pe locul şase, chiar înaintea
Japoniei (locul 7) şi Bulgariei (9). Topul alcătuit de CNN a fost consultat
on-line de peste 100.000 de cititori.
Trezirea Frumoasei Adormite
Lonely Planet îi spune "Frumoasa din pădurea Adormită care a început să iasă
în lume". Albania este o ţară de numai 28.000 de kilometri pătraţi (un pic
mai mare decât Oltenia noastră), dar care are parte de oraşe istorice bine
conservate, câteva regiuni muntoase şi, cel mai important, litoral la Marea
Adriatică şi la cea Ionică.
Cum are o graniţă destul de generoasă cu Grecia, mai "fură" şi câţiva
turişti ai vecinilor estici. La sfârşitul lui decembrie 2010, albanezii
anunţau că fluxul de călători pe singurul aeroport cu trafic internaţional
(Tirana) a depăşit nivelul de 1,5 milioane de călători pe an.
Potrivit contractului încheiat de guvern cu firma germană Hochtief, după
depăşirea acestui prag urmează deschiderea de noi aeroporturi pentru
traficul internaţional. Albanezii vor schimba statutul aeroportului cu
trafic intern de la Kukes şi vor construi unul nou la Saranda. Este tocmai
oraşul care i-a impresionat cel mai mult pe cei de la Lonely Planet. Până
atunci, compania aeriană Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între
Stansted (aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009)
şi Tirana.
Până atunci, cum tot mai mulţi europeni căută zboruri spre Albania, compania
aeriana Belle Air a introdus două zboruri săptămânale între Stansted
(aeroport londonez cu trafic de 20 de milioane de pasageri in 2009) şi
Tirana.
Debut fără taxe pentru investitori
"Cred că un pas bun făcut de guvern a fost atunci când a decis ca, în primii
cinci ani, un investitor în turismul albanez să fie scutit de taxe. După
această perioadă, urmează alţi trei ani în care taxa e la jumătate", spune
dr. Klodiana Gorica, de la Facultatea de Economie din Tirana.
"Guvernul a primit investitori strategici, sperând că aceştia vor aduce noi
tehnologii şi, mai ales, know-how. Acum, o treime din investiţii se
realizează în turism", completează dr. Gorica. "Cred că turismul este marea
şansă a Albaniei, are un mare potenţial. Dacă în anii '80 (Albania era stat
comunist pe atunci - n.r.) ne vizitau doar vreo 30.000 de străini într-un
an, acum sunt vreo 5-6 milioane", adaugă Klodiana Gorica. 3 milioane de
turişti în şase luni În primele şase luni ale lui 2010, circa 3 milioane de
străini au vizitat Albania, o creştere de 40% faţă de aceeaşi perioadă a lui
2009.
Pe lângă scutirile de taxe de care a vorbit mai sus, prof. Gorica spune că o
măsură tot la fel de bună a fost "păstrarea nivelului taxării la 10%". "Avem
încă probleme cu infrastructura, sunt autostrăzi pe hârtie, dar nu şi în
realitate. Vom avea însă autostrada spre Kosovo, un pas foarte important,
cred eu", argumentează specialista. Când va fi finalizată, autostrada va
conecta Albania de Coridorul X, care leagă Salzburg (Austria) de Salonic
(Grecia).
Ieftin şi aproape de România
Traian Bădulescu, consultant în turism, explică nuanţat surpriza albaneză:
"Touroperatorii mari din Europa caută destinaţii noi, iar acum au găsit
Albania. Şi o promovează cum pot, iar rezultatele se văd şi în topul de pe
Lonely Planet. Marele avantaj al Albaniei este aşadar noul, ineditul şi
litoralul la Adriatică şi Ionică. Unităţile de cazare sunt bine puse la
punct, serviciile cresc de la an la an (chiar dacă acum sunt la un nivel
mediu), preţurile - excelente. Infrastructura este însă punctul lor slab".
Pentru a intra în Albania ca turist nu este nevoie de viză. Cu paşaportul în
mână, se plătesc 10 euro la graniţă. Traseul rutier este fie prin Bulgaria
şi Macedonia, fie prin Serbia. Din Bucureşti până la intrarea în Albania
sunt aproximativ 800 de kilometri. Pe litoral, preţurile pentru o noapte de
cazare pornesc de la 30 de euro.
RECOMANDĂRI ÎN ALBANIA
5 locuri de văzut
Coasta Adriatică - pe lângă plaje, ai parte de delta râului Buna şi de
oraşul Shkodra (pe malul estic al lacului cu acelaşi nume);
Coasta Ionică - plajele sunt pietroase, dar locul atrage amatorii de surf -
valurile ating chiar şi 4 metri. Zona e recomandată înotătorilor iscusiţi -
porţiunile cu adâncimi mici ale apei sunt destul de rare şi înguste;
Butrint - oraş ilir, la graniţa cu Grecia, cu o istorie de 2.500 de ani, în
patrimoniul UNESCO din 1997;
Gjirokastra - aflat în sudul Albaniei, oraşul păstrează cel mai bine
aspectul unei aşezări otomane. A fost sub stăpânire turcească timp de cinci
secole;
Saranda - staţiune din sud, unde sezonul estival începe în mai şi se termină
târziu în septembrie, Saranda este un centru al minorităţii greceşti din
Albania.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
