joi, 24 iunie 2010
Adolf Hitler a avut parte de un tratament special in inchisoare
Peste 500 de documente ale inchisorii Landsberg au fost gasite de curand de un locuitor al orasului Nuremberg printre bunurile tatalui sau care le cumparase dintr-un targ de vechituri in anii 70, scrie USA Today. O parte dintre documente vorbesc despre Adolf Hitler care a fost inchis in Landsberg dupa o incercare nereusita de a ajunge la putere in 1923. Potrivit documentelor in 1924 Hitler s-a bucurat de un regim special chiar daca se afla in arest: la implinirea varstei de 35 ani a fost vizitat in inchisoare de 40 persoane. Desi avea o condamnare de 5 ani, pedeapsa i-a fost redusa la 9 luni. In acest timp el a scris celebra sa lucrare Mein Kampf. Documentele sunt acum evaluate si urmeaza sa fie scoase la licitatie pe data de 2 iulie cu un pret de pornire de 25.000 euro.
Trupele straine din Transnistria reprezinta o amenintare la adresa securitatii Romaniei !!!
Stationarea trupelor rusesti in Republica Moldova, in apropierea granitelor Romaniei, constituie o amenitare la adresa securitatii nationale, se arata
in Strategia nationala de aparare a tarii, propusa de presedintele Traian Basescu si inaintata de CSAT Parlamentului. Documentul, postat pe site-ul Administratiei Prezidentiale, nu mentioneaza explicit trupele rusesti, despre care Moscova sustine ca au rolul de a
mentine pacea in Transnistria, dar spune ca "stationarea unor trupe straine, fara acordul tarii gazda, in apropierea granitelor Romaniei, constituie o amenintare la adresa securitatii nationale" si "din acest motiv tara noastra intelege sa se implice activ in promovarea unei solutii care sa vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor si armamentelor stationate ilegal". In Strategia nationala de aparare a tarii se prevede, la capitolul "Actiunea externe", ca Moldova reprezinta "un caz aparte, ce beneficiaza de un interes special din partea Romaniei si de sustinere in vederea integrarii in familia europeana". "Prin aderarea Republicii Moldova la spatiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o natiune", noteaza documentul inaintat Parlamentului. Noua putere de la Chisinau a cerut in mai multe randuri Rusiei sa-si retraga armata si echipamentele militare din Transnistria, considerand ca aceasta este una dintre masurile-cheie pentru rezolvarea conflictului cu separatistii condusi de Igor Smirnov.
in
mentine pacea in Transnistria, dar spune ca "stationarea unor trupe straine, fara acordul tarii gazda, in apropierea granitelor Romaniei, constituie o amenintare la adresa securitatii nationale" si "din acest motiv tara noastra intelege sa se implice activ in promovarea unei solutii care sa vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor si armamentelor stationate ilegal". In Strategia nationala de aparare a tarii se prevede, la capitolul "Actiunea externe", ca Moldova reprezinta "un caz aparte, ce beneficiaza de un interes special din partea Romaniei si de sustinere in vederea integrarii in familia europeana". "Prin aderarea Republicii Moldova la spatiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o natiune", noteaza documentul inaintat Parlamentului. Noua putere de la Chisinau a cerut in mai multe randuri Rusiei sa-si retraga armata si echipamentele militare din Transnistria, considerand ca aceasta este una dintre masurile-cheie pentru rezolvarea conflictului cu separatistii condusi de Igor Smirnov.
marți, 22 iunie 2010
Sclavii Fiscului: companiile au de platit anual 113 taxe si impozite
Companiile sint sufocate de multitudinea de obligatii pe care le au fata de stat
Firmele fac 113 plati pe an in conturile statului, fata de o medie de 31 la nivel mondial, iar de la 1 iulie intra in vigoare noi impozite. Relatia Finantelor cu oamenii de afaceri s-a inrautatit de la inceputul crizei economice din cauza unei atitudini agresive a organelor fiscale. In timp ce in Romania guvernantii nici nu au auzit de relaxare fiscala, in alte tari au fost luate masuri de sprijinire a mediului de afaceri. Romania are unul dintre cele mai impovaratoare sisteme fiscale din Uniunea Europeana si chiar din lume. Oamenii de afaceri sunt nevoiti sa faca, anual, nu mai putin de 113 plati, fata de 31, cat este media globala. Cea mai mare pondere o au contributiile sociale, ceea ce claseaza Romania pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondiala. Anual, oamenii de afaceri petrec 202 ore la cozile de la ghisee pentru a-si plati darile, insa alte tari stau si mai prost la acest capitol. Multitudinea de taxe si impozite pe care mediul de afaceri trebuie sa le plateasca a dus la situatii hilare, in care firmele nu stiu ca mai au de achitat bani statului.
Firmele fac 113 plati pe an in conturile statului, fata de o medie de 31 la nivel mondial, iar de la 1 iulie intra in vigoare noi impozite. Relatia Finantelor cu oamenii de afaceri s-a inrautatit de la inceputul crizei economice din cauza unei atitudini agresive a organelor fiscale. In timp ce in Romania guvernantii nici nu au auzit de relaxare fiscala, in alte tari au fost luate masuri de sprijinire a mediului de afaceri. Romania are unul dintre cele mai impovaratoare sisteme fiscale din Uniunea Europeana si chiar din lume. Oamenii de afaceri sunt nevoiti sa faca, anual, nu mai putin de 113 plati, fata de 31, cat este media globala. Cea mai mare pondere o au contributiile sociale, ceea ce claseaza Romania pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondiala. Anual, oamenii de afaceri petrec 202 ore la cozile de la ghisee pentru a-si plati darile, insa alte tari stau si mai prost la acest capitol. Multitudinea de taxe si impozite pe care mediul de afaceri trebuie sa le plateasca a dus la situatii hilare, in care firmele nu stiu ca mai au de achitat bani statului.
Limitarea cesionarii companiilor debitoare
Guvernul pregateste o ordonanta de urgenta care limiteaza cesionarea companiilor debitoare
Tot mai multi patroni isi cesioneaza actiunile sau partile sociale ale firmelor, in ideea de a scapa de datorii. Aceasta metoda nu ii impiedica pe creditori sa dea de urma celor care au facut datoriile, dar le ingreuneaza munca. Executivul pregateste o OUG cu scopul de a interzice instrainarea firmei in lipsa unui control fiscal.
Firmele private au acumulat datorii mari din cauza scaderii pietei, a blocajului
financiar si a lipsei de facilitati fiscale. Actionarii si administratorii acestor
firme cauta solutii pentru a scapa de datorii, iar raspunsul vine tot din piata. Pe
site-urile de anunturi s-au inmultit ofertele de preluare a firmelor cu datorii, in
schimbul unui comision. De exemplu: „Preluam societati cu datorii de orice natura
(bugetul statului, furnizori, banci, leasing), prin Registrul Comertului, rapid
si discret. Se schimba si domiciliul fiscal. Cel mai mic comision de pe piata”.
Tot mai multi patroni isi cesioneaza actiunile sau partile sociale ale firmelor, in ideea de a scapa de datorii. Aceasta metoda nu ii impiedica pe creditori sa dea de urma celor care au facut datoriile, dar le ingreuneaza munca. Executivul pregateste o OUG cu scopul de a interzice instrainarea firmei in lipsa unui control fiscal.
Firmele private au acumulat datorii mari din cauza scaderii pietei, a blocajului
financiar si a lipsei de facilitati fiscale. Actionarii si administratorii acestor
firme cauta solutii pentru a scapa de datorii, iar raspunsul vine tot din piata. Pe
site-urile de anunturi s-au inmultit ofertele de preluare a firmelor cu datorii, in
schimbul unui comision. De exemplu: „Preluam societati cu datorii de orice natura
(bugetul statului, furnizori, banci, leasing), prin Registrul Comertului, rapid
si discret. Se schimba si domiciliul fiscal. Cel mai mic comision de pe piata”.
ANI NEGRII PENTRU PRESA SCRISA
Inserturile aduc zeci de milioane de euro pentru publicatiile de top, fiind o gura de oxigen
Criza printului era prevestita inca din perioada 2004-2008, cand tari ca SUA, Japonia sau Marea Britanie inregistrau scaderi de pana la 20%. Exceptiile care confirmau regula erau Turcia si Grecia, care au crescut cu 50%, respectiv 35%, potrivit studiului realizat de OCDE. Anul trecut a adus scaderi pe linie tuturor pietelor, acesta fiind numitorul comun al tarilor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Publisherii ziarelor din majoritatea tarilor membre OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Econo-mi-ca) au inceput inca din 2008 sa re-simta efectele crizei economice, con-fruntandu-se cu scaderea veniturilor din publicitate, cu declinul vanzarilor, dar si al titlurilor, recesiunea amplificand trendul descrescator, noteaza cel mai recent studiu OCDE "The evolution of news and the internet".
Criza economica din industria presei era deja "anuntata" de scaderile din tarile dezvoltate, cel mai relevant exemplu fiind dat de SUA, care in perioada 2004-2008 au punctat o scadere a valorii pietei de profil de 20%, fiind urmate de Ja-ponia cu -9%, Marea Britanie cu -7%, Cana-da cu -2% si Olanda cu -1%. Aproximativ 20 din 30 de tari membre OCDE se confrunta si in prezent cu scaderea audientei de presa, numarul de cititori fiind mai scazut in randul tinerilor care tind sa acorde o atentie diminuata industriei de media pe print. Cu toate ca in perioada 2004-2008 au fost inregistrate si majorari ale pietei de profil, cele mai mari cresteri fiind
inregistrate in Turcia (+50%) si Gre-cia (+35), in 2009 insa, toate tarile membre OCDE s-au confruntat cu scaderi dras-tice, aproape 50% din acestea punctand reducerea valorii pietei presei sub nivelul inregistrat in 2004. SUA au ajuns la punctul culminant in 2009, cand valoarea pietei presei s-a diminuat cu 34% fata de nivelul din 2004, in timp ce piata din Marea Britanie a punctat un declin de 22% si Japonia de 18%.
Reclamele online, doar 4% din incasarile ziarelor
Aproximativ 57% din veniturile pietei globale de publicatii sunt generate din incasarile din publicitate, in timp ce aproximativ 43% din venituri sunt obtinute din vanzarea ziarelor, subliniaza OCDE citand datele PwC de anul trecut. Aceste procente variaza insa in statele membre OCDE, publicitatea online reprezentand doar 4% din veniturile totale inregistrate de publicatii in 2009 si aproximativ 6% din veniturile totale din publicitate. Pe fondul scaderii pietei de publicitate si al crizei economice, in incercarea de a-si creste veniturile din publicitate si de a
deveni mai atragatoare pentru investitorii in publicitate, in ultimii doi ani mai multe publicatii internationale au apelat la cresterea atat a spatiului alocat publicitatii, cat si a bazei de date a cititorilor. Printre masurile adoptate de acestea se numara majorarea numarului de suplimente distribuite impreuna cu publicatia si a ofertelor de tipul publicatie plus carti, CD-uri sau DVD-uri. Printre publicatiile care au introdus aceste masuri se numara cele franceze, "Le Monde" sau "Le Figaro", incasarile generate din inserturi reprezentand un venit anual
suplimentar cuprins intre 20 si 30 mil. euro. OCDE mentioneaza insa ca in ultimul deceniu au inceput sa ia amploare noi fenomene, si anume trecerea investitiilor in publicitatea online in detrimentul printului si scaderea audientei pe print si implicit cresterea pe varianta online a publicatiilor. In plus, studiul OCDE mentioneaza ca in 2008 internetul a reprezentat circa 20% din investitiile totale in publicitatea din tari precum Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia si aproximativ 10% in tari precum Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia, Coreea, Polonia si SUA.
Criza printului era prevestita inca din perioada 2004-2008, cand tari ca SUA, Japonia sau Marea Britanie inregistrau scaderi de pana la 20%. Exceptiile care confirmau regula erau Turcia si Grecia, care au crescut cu 50%, respectiv 35%, potrivit studiului realizat de OCDE. Anul trecut a adus scaderi pe linie tuturor pietelor, acesta fiind numitorul comun al tarilor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Publisherii ziarelor din majoritatea tarilor membre OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Econo-mi-ca) au inceput inca din 2008 sa re-simta efectele crizei economice, con-fruntandu-se cu scaderea veniturilor din publicitate, cu declinul vanzarilor, dar si al titlurilor, recesiunea amplificand trendul descrescator, noteaza cel mai recent studiu OCDE "The evolution of news and the internet".
Criza economica din industria presei era deja "anuntata" de scaderile din tarile dezvoltate, cel mai relevant exemplu fiind dat de SUA, care in perioada 2004-2008 au punctat o scadere a valorii pietei de profil de 20%, fiind urmate de Ja-ponia cu -9%, Marea Britanie cu -7%, Cana-da cu -2% si Olanda cu -1%. Aproximativ 20 din 30 de tari membre OCDE se confrunta si in prezent cu scaderea audientei de presa, numarul de cititori fiind mai scazut in randul tinerilor care tind sa acorde o atentie diminuata industriei de media pe print. Cu toate ca in perioada 2004-2008 au fost inregistrate si majorari ale pietei de profil, cele mai mari cresteri fiind
inregistrate in Turcia (+50%) si Gre-cia (+35), in 2009 insa, toate tarile membre OCDE s-au confruntat cu scaderi dras-tice, aproape 50% din acestea punctand reducerea valorii pietei presei sub nivelul inregistrat in 2004. SUA au ajuns la punctul culminant in 2009, cand valoarea pietei presei s-a diminuat cu 34% fata de nivelul din 2004, in timp ce piata din Marea Britanie a punctat un declin de 22% si Japonia de 18%.
Reclamele online, doar 4% din incasarile ziarelor
Aproximativ 57% din veniturile pietei globale de publicatii sunt generate din incasarile din publicitate, in timp ce aproximativ 43% din venituri sunt obtinute din vanzarea ziarelor, subliniaza OCDE citand datele PwC de anul trecut. Aceste procente variaza insa in statele membre OCDE, publicitatea online reprezentand doar 4% din veniturile totale inregistrate de publicatii in 2009 si aproximativ 6% din veniturile totale din publicitate. Pe fondul scaderii pietei de publicitate si al crizei economice, in incercarea de a-si creste veniturile din publicitate si de a
deveni mai atragatoare pentru investitorii in publicitate, in ultimii doi ani mai multe publicatii internationale au apelat la cresterea atat a spatiului alocat publicitatii, cat si a bazei de date a cititorilor. Printre masurile adoptate de acestea se numara majorarea numarului de suplimente distribuite impreuna cu publicatia si a ofertelor de tipul publicatie plus carti, CD-uri sau DVD-uri. Printre publicatiile care au introdus aceste masuri se numara cele franceze, "Le Monde" sau "Le Figaro", incasarile generate din inserturi reprezentand un venit anual
suplimentar cuprins intre 20 si 30 mil. euro. OCDE mentioneaza insa ca in ultimul deceniu au inceput sa ia amploare noi fenomene, si anume trecerea investitiilor in publicitatea online in detrimentul printului si scaderea audientei pe print si implicit cresterea pe varianta online a publicatiilor. In plus, studiul OCDE mentioneaza ca in 2008 internetul a reprezentat circa 20% din investitiile totale in publicitatea din tari precum Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia si aproximativ 10% in tari precum Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia, Coreea, Polonia si SUA.
Tigarile s-au scumpit din noua in New York 11 dolari pachetul !!!!
New Yorkezii carora le place sa fumeze vor trebui sa bage mana mai adanc in buzunar dupa ce un proiect de lege care creste preturile pe tigari a fost aprobat. New York-ul va deveni astfel statul cu cea mai mare taxa pe tigari din toata America. Kevin S. Parker din Brooklyn si alti 31 de Democrati din Senat au votat toti cresterea taxei cu 1.60 de dolari pe pachet. Noua lege face parte dintr-o masura bugetara de urgenta pentru a pastra guvernul pe linia de plutire si va intra in vigoare de la 1 iulie. Pretul mediu pe pachetul de tigari va fi astfel 9.20 de dolari, in timp de in New
York va costa pachetul va ajunge la 11 dolari. Cei care prefera alte produse din tutun vor fi nevoiti si ei sa plateasca mai mult. O masura foarte controversata va intra in vigoara de la 1 septembrie cand Senatul doreste sa taxeze si tigarile vandute in rezervatiile indiene celor care nu locuiesc acolo.
York va costa pachetul va ajunge la 11 dolari. Cei care prefera alte produse din tutun vor fi nevoiti si ei sa plateasca mai mult. O masura foarte controversata va intra in vigoara de la 1 septembrie cand Senatul doreste sa taxeze si tigarile vandute in rezervatiile indiene celor care nu locuiesc acolo.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
